38 matches
-
decembrie, la Igreja de Săo Vicente de Fora / Biserica Săo Vicente de Fora. Concertul de Ziua Națională a României va avea loc în data de 4 decembrie, la Catedrala Patriarhală din Lisabona (Sé de Lisboa / Sé Patriarcal), construcție de tip bazilical romanic datând din 1151, finalizată la numai 4 ani de la eliberarea Lisabonei de sub dominația arabă. Grupul Vivarte este compus din: Tiberiu Oprea, leader (dirijor, violonist); Mediana Vlad, soprană solo; Gonul Aptula, maestru corepetitor; Lucia Petroianu, oboi; Shirin Corbu, vioară; Ovidiu
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
drepturile sașilor de aici. Tot în acest document se specifică faptul că Drăușeni este cel mai estic punct atins de către coloniștii germani pe Pământul crăiesc. Așezarea a aparținut de Scaunul Rupea. a fost ridicată în stil romanic pe un plan bazilical, în secolul al XIII-lea. Ea a avut inițial un turn masiv în partea de vest care prezenta elemente romanice și gotice timpurii, un valoros portal vestic cu pilaștri și mici coloane și trei nave. Navele laterale și tribunele au
Biserica fortificată din Drăușeni () [Corola-website/Science/326949_a_328278]
-
veche a Mănăstirii Râmeț, din sec. al XIII-lea; Biserica Episcopală din Geoagiu de Sus, ctitorită înainte de anul 1529 de Radu de la Afumați, Voievodul Țării Românești și , ctitorită înainte de anul 1599. Biserica veche din Teiuș este o construcție în stil bazilical, alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară, prevăzută la extremitățile de apus și de răsărit cu un turn clopotniță și o absidă semicirculară fără decroș, care constituie altarul. Transformarile făcute în timp bisericii se reflectă în structura construcției. În forma inițială biserica
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
al acestuia. Lucrările de specialitate consemnează că biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită pe locul unde se vede astăzi, între anii 1840-1852. În decursul timpului ea a mai suferit câteva transformări majore. Planul bisericii este de tip bazilical, cu turle pe naos și pridvor, zidită din cărămidă arsă cu mortar de var, pe o temelie de piatră. Această piatră folosită la temelia bisericii a fost luată din zidurile cetății Giurgiu, după cum aflăm dintr-o aprobare dată de generalul
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
parte a portalului central sunt statui ale Sfântului Gheorghe și ale Sfântului Ștefan, cărora le este închinată biserica. Interiorul bisericii este foarte luminos cu coloane angajate masive și pilaștri ce susțin pereți nedecorați, zugrăviți în alb. Interiorul combină o navă bazilicală lungă cu un plan în formă de cruce cu transepturi. Două tablouri foarte mari realizate de Tintoretto se referă la Taina Euharistiei și sunt plasate de fiecare parte a prezbiteriului, putând fi văzute de la balustrada altarului. Acestea sunt "Cina cea
Bazilica San Giorgio Maggiore din Veneția () [Corola-website/Science/333379_a_334708]
-
sunt consolidate și completate cu portalurile bipartite de pe laturile de nord și sud specifice goticului târziu, iar corul amplificat. În anul 1533, episcopul Transilvaniei răspunde pozitiv dorinței enoriașilor din Bistrița de refacere a bisericii. În această etapă constructivă vechiul plan bazilical face loc unei desfășurări planimetrice de tip hală. Pentru finalizarea acestor lucrări se încheia, la 17 ianuarie 1560, un contract între consiliul orășenesc și arhitectul Petrus Italus, originar din Lugano pentru refacerea și consolidarea bisericii parohiale, în valoare de 3000
Biserica Evanghelică din Bistrița () [Corola-website/Science/302453_a_303782]
-
dar pe un perete de beton. Sinagoga este înconjurată de un gard mic, cu porți simple din fier forjat. Poarta cu grilaj are două uși batante și este surmontată de o stea a lui David. Interiorul sinagogii are un plan bazilical cu trei nave încălecate de tribune cu arcade în forma de triforii, unde se află galeriile pentru femei. Sala mare este zugrăvită în gri, cu foarte numeroase ornamente sculptate, cu arcade semicirculare decorate cu motive maure pe plafonul central. Sala
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
care a pus capăt persecuțiilor creștinilor din imperiu, împăratul Constantin cel Mare a ordonat construirea unei biserici pe locul altarului. Construcția a avut loc între anii 318-329, fiind una dintre cele mai vechi biserici din lume. Edificiul era de formă bazilicală în plan de cruce latină cu un naos lung și două abside. Lungimea sa era una impresionantă pentru acele vremuri, aproximativ 110 metri. Se spune că la construcția sa au fost aduse coloane și materiale de pe Muntele Templului din Ierusalim
Bazilica Sfântul Petru din Roma () [Corola-website/Science/298571_a_299900]
-
În afara bisericii se afla o cristelniță în formă de cruce, adusă de la o biserica de lângă Hebron, datând, după estimări, din secolul al V-lea. În apropiere se află o mănăstire benedictină germană cu camere pentru pelerini. Biserica are un plan bazilical, cu o navă centrală și nave colaterale cu transept și cu o absidă în fund. Sub altar se află piatra - găsită în timpul unor excavații - care este venerată ca aceea pe care Isus a înfăptuit minunea înmulțirii pâinilor. In biserică se
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
legătura peste veacuri între două lăcașuri imperiale, între cel mai însemnat monument carolingian și unul dintre cele mai vestite sanctuare din vremea romano-bizantină. Același plan central-amintind de un venerabil lăcaș de cult al primelor timpuri creștine de la Ierusalim - sau planul bazilical căruia vechea biserică a Sfântului Petru din Roma îi conferise un particular prestigiu, aveau să fie regăsite în lumea carolingiană-la Germignydes-Pres și Centula, Corvey și Lorsh (unde o poartă ajungea să copieze arcul de triumf roman) într-o arhitectură ale
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
Aventino este o biserică, mănăstire și colegiu în Romă, dedicat Sfanțului Anselm. Corpurile clădirii au fost proiectate de către Hildebrand de Hemptinne și Fidelis von Stotzingen, si construite în 1900. Colegiul Internațional Șanț' Anselmo este localizat aici. Biserică are un plan bazilical, iar mozaicurile sale reprezintă numai figuri și nu au fundal. Cripta este deschisă publicului, la care se ajunge după o ușă din altar. În spatele acestui altar este o statuie a Sfanțului Benedict, care ține mâinile în poziția de rugăciune -poziție
Sant'Anselmo all'Aventino () [Corola-website/Science/328720_a_330049]
-
în 1888 este terminată zidirea bisericii romano-catolice. Sinagoga este formată dintr-un singur corp de clădire de plan dreptunghiular. Fațada este neogotică, dar în partea superioară a acesteia apare o friză de triforii de stil neoromanic. Interiorul are un aspect bazilical cu trei nave încălecate de tribune cu arcade în forma de triforii, iar tavanul este casetat, în spirit neorenascentist. Chivotul plasat în partea răsăriteană a edificiului este în formă de absidă semicirculară. În 1882, în Turnu Severin se înființează Atelierul
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
nume (Evențiu, Alexandru și Theodolus) regăsite în toate cele patru izvoare (Liber Pontificalis, Martirologiul Ieronomian, Pasiio și Itinerariul Malmesburiense) s-au dovedit exacte, când în 1855, s-a descoperit la km 7, pe via Nomentana, un cimitir și un complex bazilical cu 2 morminte venerate. Pe primul mormânt a fost ridicat un altar cu inscripția: „ET ALEXANDRO DELICATVS VOTO POSVIT DEDICANTE AEPISCOPO VRS(O)”. Ursus a fost identificat de Duchesne cu episcopul Nomentanei amintit cu acest nume într-o scrisoare a
Papa Alexandru I () [Corola-website/Science/303750_a_305079]
-
Biserica parohială din Găbud, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, a fost construită între anii 1974-1978 în timpul păstoririi parohiei de către Pr. Ioan Câmpean. Inițial a fost compusă dintr-o navă dreptunghiulară în stil bazilical, prevăzută pe latura de Vest cu un impunător turn clopotniță etajat, iar pe latura de Est cu o absidă poligonală, care constituia altarul. În perioada 2002-2014, biserica a trecut printr-un amplu proces de reconstrucție, infrumusețare și dotare, devenind un
Biserica parohială ortodoxă română Găbud, com. Noșlac, jud. Alba () [Corola-website/Science/332896_a_334225]
-
occidental din secolele XI-XIII, cu arhitectura ca gen principal de manifestare. Arhitectura romanică este dominată de programul religios creștin. Stilul romanic a păstrat formele de tradiție romană, în care a integrat elemente carolingiene și bizantine. Bisericile romanice sunt de tip bazilical (cel mai adesea cu trei nave), caracteristice fiind zidurile masive, absidele semicirculare, deschiderile în general mici și ancadramentele cu arc semicircular. Cea mai mare parte a lucrărilor de sculptură și de arhitectură realizate în această perioadă medievală timpurie au fost
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Stilul arhitectonic al ei poate fi întâlnit și la Homorod, Veseud, Bruiu și Dealu Frumos, el fiind tipul cel mai simplu de biserică reduit. Clopotnița bisericii este izolată de corpul bazilical, ea fiind localizată în turnul masiv situat în partea de vest a locașului de cult. Turnul a fost consolidat, îngroșat substanțial la nivelul primului nivel și a fost întărit prin intermediul unei galerii prevăzută cu un parapet de lemn. Turnul are
Biserica fortificată din Merghindeal () [Corola-website/Science/326413_a_327742]
-
de ani. Inițial actuala biserică a fost o mănăstire cisterciana transformată în 1400 în biserică catolică. Monumentul este compus dintr-un cor poligonal, cu sacristie în nord și un altar pe latura din sud, în partea de vest ridicîndu-se corpul bazilical, compus din trei nave, despărțite de stîlpi masivi octogonali. Intrarea se face pe sub un turn-poarta-clopotnita iar biserică are aspectul acela ciudat al tuturor bisericilor fără turn. Zidurile vechii cetăți însă nu mai șunt în picioare în întregime. Biserică se remarcă
Biserica fortificată din Richiș () [Corola-website/Science/327229_a_328558]
-
întemeiat mai multe biserici și mănăstiri, inclusiv o catedrală dedicată Sfântului Salvator. Aceasta a devenit sediul Arhiepiscopiei de Canterbury. Între secolele VIII-IX, catedrala a fost extinsă, având un turn central destul de înalt. Cronicarul Eadmer spunea că aceasta avea un plan bazilical similar cu cel al Bazilicii Sfântul Petru din Roma. În timpul arhiepiscopului Dunstan, între anii 960-988 catedralei i-a fost adăugată o nouă mănăstire benedictină, pe lângă vechiul complex monahal din vremea lui Augustin. în anul 1011, catedrala a fost grav avariată
Catedrala din Canterbury () [Corola-website/Science/322672_a_324001]
-
1905, la moartea prințesei Ignazia von Wrede, Mondsee a trecut la conții de Almeida, ai căror descendenți l-au vândut în 1985 către compania Asamer & Hufnagl din Ohlsdorf. Astăzi, castelul este folosit ca hotel și găzduiește și un restaurant. Nava bazilicală a bisericii fostei mănăstiri este una dintre cele mai semnificative monumente istorice din Austria. Dimensiunile clădirii sunt următoarele: 70 m lungime, 34 m lățime și 22 m înălțime. Biserica este legată pe partea de nord cu fosta mănăstire. Magnifice, componentele
Abația Mondsee () [Corola-website/Science/327190_a_328519]
-
ruinele fortificației, cistercienii care controlau localitatea printr-un ordin dat de Bela al IV-lea, au construit actuala biserică. Capela romanică a cavalerilor teutoni, probabil, este încorporată în corul gotic și ruinele "Casei Cavalerului" care fac parte din temeliile corpului bazilical.. La ruinele cetății care se pot vedea astăzi pe colină, abia se mai păstrează urme vizibile ale prezenței Cavalerilor Teutoni. Turnurile și curtinele de la început au fost construite probabil de comunitatea săsească rămasă după plecarea lor, dar nu se poate
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
are un plan longitudinal organizat în mai multe nave. Numele provine din termenul latin "basilica" și din cel grecesc "βασιλικὴ στοά" (tribunalul regelui). În Roma antică bazilica era un edificiu public în formă longitudinală cu abside, adiacent unui forum. Forma bazilicală a fost preluată și readaptată de primii creștini pentru construirea propriilor lăcașuri de cult. Este o biserică ortodoxă de mici dimensiuni. Paraclisele se regăsesc în special în mănăstiri. Este o biserică de mici dimensiuni sau un spațiu construit alături de o
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
decorat, de o echipă de pictori conduși de L. Raffin, în stilul frescelor sârbești vechi. Biserica latină a mănăstirii, dedicată Mântuitorului, situată în partea de nord a mănăstirii, a fost construită între 1981 și 1988. Ea se inspiră din planul bazilical (atrium, naos et altar). Prima piatră la temelia bisericii provine de la Muntele Sion de la Ierusalim, și a fost pusă la 2 noiembrie 1981 de arhiepiscopul de Canterburry, Robert Runcie, și de cardinalul Godfried Danneels, arhiepiscop de Malines. Biserica a fost
Mănăstirea Chevetogne () [Corola-website/Science/299870_a_301199]
-
a fost arsă de turci. Construcția actuală datează din perioada 1858-1861, și respectă planul inițial. Biserica are o splendidă icoană de lemn sculptat "Maica Domnului", și o valoroasa catapeteasmă adusă de la biserica Mănăstirii Sf. Sava din București. Biserica are plan bazilical necompartimentat. Absidele laterale apar în exterior în rezalituri. Tavanul este format din trei calote separate prin arce dublou. Intrarea se face pe latura de sud printr-o ușă marcată de un portal cu icoana de hram și simboluri heraldice: capul
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
districtual al Bisericii Evanghelice C.A., clădiri aflate în vecinătate, sunt și ele incluse în aceeași listă. Partea cea mai veche a edificiului, așa cum reiese și dintr-un document din 1371, era corul, dar foarte probabil se definitivase și planul bazilical al bisericii, inclusiv transeptul. Tot atunci începuse construcția turnului, ridicat doar până la înălțimea etajelor inferioare. În acel moment, biserica cu hramul Sf. Maria se prezenta ca o bazilică cu transept și sacristie, navele laterale având doar jumătate din lățimea navei
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
mare importanță artistică. Templul însuși era atât de bine decorat artistic încât se crede că Iustinian ar fi zis: „Νενίκηκά σε Σολομών” (Solomon, te-am depășit!). Sfânta Sofia este de fapt o bazilică cu cupolă, planul bazei fiind tot cel bazilical. Pe dinafară are aspectul unui dreptunghi (aproape pătrat) de 77 x 71,70 m. În față are un atrium, un exonartex și un nartex de mici proporții față de restul clădirii. Interiorul e împărțit într-o navă centrală, mai mare, și
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]