95 matches
-
100000/an fără diferențe geografice majore. Vârsta mediană de diagnostic se apropie de 60 ani. Diagnosticul: Diagnosticul se bazează pe numărătoarea din sângele periferic (leucocitoză, frecvent și trombocitoză) cu formula leucocitară deviată la stânga (granulocite imature, de la metamielocit până la mieloblast, precum și bazofilie). Splenomegalia este prezentă în 50% din cazurile de LGC în faza cronică inițială, dar aproximativ 50% dintre pacienți sunt asimptomatici. Dovada diagnosticului este obținută prin demonstrarea prezentei crs Philadelphia (22q-) rezultând din translocația echilibrată t(9; 22) (q34;q11), și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227406_a_228735]
-
hemoglobinei. ● Membrana eritrocitară. ● Eritrokinetica. ● Metode de investigare a eritrocitelor. 3. Seria granulocitară: ● Granulocitul neutrofil. - Structura și funcție. - Kinetica. - Anomalii cantitative și calitative. ● Granulocitul eozinofil. - Structură și funcție. - Kinetica. - Eozinopenia și eozinofilia. ● Granulocitul bazofil și mastocitul. - Structură și funcție. - Kinetica. - Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza. 4. Seria monocito-macrofagică: ● Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. ● Kinetica monocitelor și macrofagelor. ● Anomalii ale monocitelor și macrofagelor: - Monocitopenia și monocitoza. - Tezaurismozele. - Histiocitele. 5. Seria limfoidă: ● Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. ● Kinetica limfocitelor și plasmocitului. ● Anomalii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
hemoglobinei. Membrana eritrocitară. Eritrokinetica. Metode de investigare a eritrocitelor. 3. Seria granulocitară: Granulocitul neutrofil. - Structura și funcție. - Kinetica. - Anomalii cantitative și calitative. Granulocitul eozinofil. - Structura și funcție. - Kinetica. - Eozinopenia și eozinofilia. Granulocitul bazofil și mastocitul. - Structura și funcție. - Kinetica. - Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza. 4. Seria monocito-macrofagică: Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. Kinetica monocitelor și macrofagelor. Anomalii ale monocitelor și macrofagelor: - Monocitopenia și monocitoza. - Tezaurismozele. - Histiocitele. - Mastocitoza 5. Seria limfoidă: Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. (populații limfocitare, limfopoieza, genetica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
hemoglobinei. ● Membrana eritrocitară. ● Eritrokinetica. ● Metode de investigare a eritrocitelor. 3. Seria granulocitară: ● Granulocitul neutrofil. - Structura și funcție. - Kinetica. - Anomalii cantitative și calitative. ● Granulocitul eozinofil. - Structură și funcție. - Kinetica. - Eozinopenia și eozinofilia. ● Granulocitul bazofil și mastocitul. - Structură și funcție. - Kinetica. - Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza. 4. Seria monocito-macrofagică: ● Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. ● Kinetica monocitelor și macrofagelor. ● Anomalii ale monocitelor și macrofagelor: - Monocitopenia și monocitoza. - Tezaurismozele. - Histiocitele. 5. Seria limfoidă: ● Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. ● Kinetica limfocitelor și plasmocitului. ● Anomalii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
hemoglobinei. ● Membrana eritrocitară. ● Eritrokinetica. ● Metode de investigare a eritrocitelor. 3. Seria granulocitară: ● Granulocitul neutrofil. - Structura și funcție. - Kinetica. - Anomalii cantitative și calitative. ● Granulocitul eozinofil. - Structură și funcție. - Kinetica. - Eozinopenia și eozinofilia. ● Granulocitul bazofil și mastocitul. - Structură și funcție. - Kinetica. - Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza. 4. Seria monocito-macrofagică: ● Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. ● Kinetica monocitelor și macrofagelor. ● Anomalii ale monocitelor și macrofagelor: - Monocitopenia și monocitoza. - Tezaurismozele. - Histiocitele. 5. Seria limfoidă: ● Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. ● Kinetica limfocitelor și plasmocitului. ● Anomalii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
hemoglobinei. Membrana eritrocitară. Eritrokinetica. Metode de investigare a eritrocitelor. 3. Seria granulocitară: Granulocitul neutrofil. - Structura și funcție. - Kinetica. - Anomalii cantitative și calitative. Granulocitul eozinofil. - Structura și funcție. - Kinetica. - Eozinopenia și eozinofilia. Granulocitul bazofil și mastocitul. - Structura și funcție. - Kinetica. - Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza. 4. Seria monocito-macrofagică: Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. Kinetica monocitelor și macrofagelor. Anomalii ale monocitelor și macrofagelor: - Monocitopenia și monocitoza. - Tezaurismozele. - Histiocitele. - Mastocitoza 5. Seria limfoidă: Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. (populații limfocitare, limfopoieza, genetica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
hemoglobinei. ● Membrana eritrocitară. ● Eritrokinetica. ● Metode de investigare a eritrocitelor. 3. Seria granulocitară: ● Granulocitul neutrofil. - Structura și funcție. - Kinetica. - Anomalii cantitative și calitative. ● Granulocitul eozinofil. - Structură și funcție. - Kinetica. - Eozinopenia și eozinofilia. ● Granulocitul bazofil și mastocitul. - Structură și funcție. - Kinetica. - Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza. 4. Seria monocito-macrofagică: ● Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. ● Kinetica monocitelor și macrofagelor. ● Anomalii ale monocitelor și macrofagelor: - Monocitopenia și monocitoza. - Tezaurismozele. - Histiocitele. 5. Seria limfoidă: ● Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. ● Kinetica limfocitelor și plasmocitului. ● Anomalii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
și la masculi . S- au observat modificări similare și la grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . S- a constatat o creștere a incidenței și o agravare a bazofiliei // hialinizării tubulare renale , a dilatării și desprinderii , precum și a inflamării limfocitare interstițiale și a hipertrofiei arteriolare mediale , la expuneri de 8- 13 ( valsartan ) și 7- 8 ( amlodipină ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . S- au
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
și la masculi . S- au observat modificări similare și la grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . S- a constatat o creștere a incidenței și o agravare a bazofiliei // hialinizării tubulare renale , a dilatării și desprinderii , precum și a inflamării limfocitare interstițiale și a hipertrofiei arteriolare mediale , la expuneri de 8- 13 ( valsartan ) și 7- 8 ( amlodipină ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . S- au
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
și la masculi . S- au observat modificări similare și la grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . S- a constatat o creștere a incidenței și o agravare a bazofiliei // hialinizării tubulare renale , a dilatării și desprinderii , precum și a inflamării limfocitare interstițiale și a hipertrofiei arteriolare mediale , la expuneri de 8- 13 ( valsartan ) și 7- 8 ( amlodipină ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . S- au
Ro_454 () [Corola-website/Science/291213_a_292542]
-
Date preclinice de siguranță Datele non- clinice nu au evidențiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenționale farmacologice de siguranță ( SNC , respirator , cardiovascular , genitourinar ) și toxicitatea asupra funcției de reproducere . O creștere a incidenței afectării morfologiei renale microscopice ( bazofilia tubului colector ) a fost observată la șobolani , consecutiv administrării orale cronice de diclorhidrat de sapropterină la doze egale sau ușor mai mari decât doza maximă recomandată la om . Sapropterina s- a dovedit a fi ușor mutagenă în celulele bacteriene și
Ro_575 () [Corola-website/Science/291334_a_292663]
-
24 ore , cu creșteri minore ale numărului monocitelor . La unii pacienți cu NCS , filgrastimul poate determina , de asemenea , o creștere minoră a numărului de eozinofile și bazofile circulante , comparativ cu numărul inițial ; unii dintre acești pacienți pot prezenta eozinofilie sau bazofilie înainte de tratament . La dozele recomandate , creșterea numărului de neutrofile este dependentă de doză . După terminarea terapiei cu filgrastim , numărul de neutrofile circulante scade cu 50 % în decurs de 1- 2 zile și revine în limitele normale în 1- 7 zile
Ro_1046 () [Corola-website/Science/291805_a_293134]
-
24 ore , cu creșteri minore ale numărului monocitelor . La unii pacienți cu NCS , filgrastimul poate determina , de asemenea , o creștere minoră a numărului de eozinofile și bazofile circulante , comparativ cu numărul inițial ; unii dintre acești pacienți pot prezenta eozinofilie sau bazofilie înainte de tratament . La dozele recomandate , creșterea numărului de neutrofile este dependentă de doză . După terminarea terapiei cu filgrastim , numărul de neutrofile circulante scade cu 50 % în decurs de 1- 2 zile și revine în limitele normale în 1- 7 zile
Ro_1046 () [Corola-website/Science/291805_a_293134]
-
24 ore , cu creșteri minore ale numărului monocitelor . La unii pacienți cu NCS , filgrastimul poate determina , de asemenea , o creștere minoră a numărului de eozinofile și bazofile circulante , comparativ cu numărul inițial ; unii dintre acești pacienți pot prezenta eozinofilie sau bazofilie înainte de tratament . La dozele recomandate , creșterea numărului de neutrofile este dependentă de doză . După terminarea terapiei cu filgrastim , numărul de neutrofile circulante scade cu 50 % în decurs de 1- 2 zile și revine în limitele normale în 1- 7 zile
Ro_371 () [Corola-website/Science/291130_a_292459]
-
24 ore , cu creșteri minore ale numărului monocitelor . La unii pacienți cu NCS , filgrastimul poate determina , de asemenea , o creștere minoră a numărului de eozinofile și bazofile circulante , comparativ cu numărul inițial ; unii dintre acești pacienți pot prezenta eozinofilie sau bazofilie înainte de tratament . La dozele recomandate , creșterea numărului de neutrofile este dependentă de doză . După terminarea terapiei cu filgrastim , numărul de neutrofile circulante scade cu 50 % în decurs de 1- 2 zile și revine în limitele normale în 1- 7 zile
Ro_371 () [Corola-website/Science/291130_a_292459]
-
au produs o scădere a parametrilor eritrocitari ( număr de eritrocite , hemoglobină , hematocrit ) . La doze foarte mari ( ≥ 500 mg/ kg și zi ) , administrate la șobolan și la macac , irbesartanul a indus modificări degenerative ale rinichiului ( de exemplu , nefrită interstițială , distensie tubulară , bazofilie tubulară , creșterea concentrațiilor plasmatice de uree și creatinină ) modificări considerate secundare efectelor hipotensive ale medicamentului , care duc la reducerea perfuziei renale . În plus , irbesartanul a indus hiperplazia/ hipertrofia celulelor juxtaglomerulare ( la șobolan la doze ≥ 90 mg/ kg și zi , la
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
au produs o scădere a parametrilor eritrocitari ( număr de eritrocite , hemoglobină , hematocrit ) . La doze foarte mari ( ≥ 500 mg/ kg și zi ) , administrate la șobolan și la macac , irbesartanul a indus modificări degenerative ale rinichiului ( de exemplu , nefrită interstițială , distensie tubulară , bazofilie tubulară , creșterea concentrațiilor plasmatice de uree și creatinină ) modificări considerate secundare efectelor hipotensive ale medicamentului , care duc la reducerea perfuziei renale . În plus , irbesartanul a indus hiperplazia/ hipertrofia celulelor juxtaglomerulare ( la șobolan la doze ≥ 90 mg/ kg și zi , la
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
au produs o scădere a parametrilor eritrocitari ( număr de eritrocite , hemoglobină , hematocrit ) . La doze foarte mari ( ≥ 500 mg/ kg și zi ) , administrate la șobolan și la macac , irbesartanul a indus modificări degenerative ale rinichiului ( de exemplu , nefrită interstițială , distensie tubulară , bazofilie tubulară , creșterea concentrațiilor plasmatice de uree și creatinină ) modificări considerate secundare efectelor hipotensive ale medicamentului , care duc la reducerea perfuziei renale . În plus , irbesartanul a indus hiperplazia/ hipertrofia celulelor juxtaglomerulare ( la șobolan la doze ≥ 90 mg/ kg și zi , la
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
și la masculi . S- au observat modificări similare și la grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . S- a constatat o creștere a incidenței și o agravare a bazofiliei // hialinizării tubulare renale , a dilatării și desprinderii , precum și a inflamării limfocitare interstițiale și a hipertrofiei arteriolare mediale , la expuneri de 8- 13 ( valsartan ) și 7- 8 ( amlodipină ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . S- au
Ro_336 () [Corola-website/Science/291095_a_292424]
-
și la masculi . S- au observat modificări similare și la grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . S- a constatat o creștere a incidenței și o agravare a bazofiliei // hialinizării tubulare renale , a dilatării și desprinderii , precum și a inflamării limfocitare interstițiale și a hipertrofiei arteriolare mediale , la expuneri de 8- 13 ( valsartan ) și 7- 8 ( amlodipină ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . S- au
Ro_336 () [Corola-website/Science/291095_a_292424]
-
și la masculi . S- au observat modificări similare și la grupul tratat cu valsartan în monoterapie ( expunere la 8, 5- 11, 0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg ) . S- a constatat o creștere a incidenței și o agravare a bazofiliei // hialinizării tubulare renale , a dilatării și desprinderii , precum și a inflamării limfocitare interstițiale și a hipertrofiei arteriolare mediale , la expuneri de 8- 13 ( valsartan ) și 7- 8 ( amlodipină ) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg și amlodipină 10 mg . S- au
Ro_336 () [Corola-website/Science/291095_a_292424]
-
au produs o scădere a parametrilor eritrocitari ( număr de eritrocite , hemoglobină , hematocrit ) . La doze foarte mari ( ≥ 500 mg/ kg și zi ) , administrate la șobolan și la macac , irbesartanul a indus modificări degenerative ale rinichiului ( de exemplu nefrită interstițială , distensie tubulară , bazofilie tubulară , creșterea concentrațiilor plasmatice de uree și creatinină ) modificări considerate secundare efectelor hipotensive ale medicamentului , care duc la reducerea 10 perfuziei renale . În plus , irbesartanul a indus hiperplazia/ hipertrofia celulelor juxtaglomerulare ( la șobolan la doze ≥ 90 mg/ kg și zi
Ro_520 () [Corola-website/Science/291279_a_292608]
-
au produs o scădere a parametrilor eritrocitari ( număr de eritrocite , hemoglobină , hematocrit ) . La doze foarte mari ( ≥ 500 mg/ kg și zi ) , administrate la șobolan și la macac , irbesartanul a indus modificări degenerative ale rinichiului ( de exemplu nefrită interstițială , distensie tubulară , bazofilie tubulară , creșterea concentrațiilor plasmatice de uree și creatinină ) modificări considerate secundare efectelor hipotensive ale medicamentului , care duc la reducerea 21 perfuziei renale . În plus , irbesartanul a indus hiperplazia/ hipertrofia celulelor juxtaglomerulare ( la șobolan la doze ≥ 90 mg/ kg și zi
Ro_520 () [Corola-website/Science/291279_a_292608]
-
au produs o scădere a parametrilor eritrocitari ( număr de eritrocite , hemoglobină , hematocrit ) . La doze foarte mari ( ≥ 500 mg/ kg și zi ) , administrate la șobolan și la macac , irbesartanul a indus modificări degenerative ale rinichiului ( de exemplu nefrită interstițială , distensie tubulară , bazofilie tubulară , creșterea concentrațiilor plasmatice de uree și creatinină ) modificări considerate secundare efectelor hipotensive ale medicamentului , care duc la reducerea 32 perfuziei renale . În plus , irbesartanul a indus hiperplazia/ hipertrofia celulelor juxtaglomerulare ( la șobolan la doze ≥ 90 mg/ kg și zi
Ro_520 () [Corola-website/Science/291279_a_292608]
-
au produs o scădere a parametrilor eritrocitari ( număr de eritrocite , hemoglobină , hematocrit ) . La doze foarte mari ( ≥ 500 mg/ kg și zi ) , administrate la șobolan și la macac , irbesartanul a indus modificări degenerative ale rinichiului ( de exemplu nefrită interstițială , distensie tubulară , bazofilie tubulară , creșterea concentrațiilor plasmatice de uree și creatinină ) 43 modificări considerate secundare efectelor hipotensive ale medicamentului , care duc la reducerea perfuziei renale . În plus , irbesartanul a indus hiperplazia/ hipertrofia celulelor juxtaglomerulare ( la șobolan la doze ≥ 90 mg/ kg și zi
Ro_520 () [Corola-website/Science/291279_a_292608]