158 matches
-
Anghel S. Alecu 397. Angheli I. Dumitru 398. Angheli M. Nistor 399. Apostol Gh. Dumitru 400. Azoitei V. Vasile 401. Bălan Al. Ion 402. Bălan Gr. Dumitrache 403. Bălan N. Grigore 404. Bârlădeanu I. Ion 405. Berescu Gr. Dumitru 406. Beșleaga S. Grigore 407. Boncan I. Xenofon 408. Bozian N. Grigore 409. Braga M. Gheorghe 410. Burghiu A. Alexandru 411. Caraman L. Petrache 412. Cârcota I. Ioan 413. Cârcota V. Aurel 414. Carniciu Ț. Gavrilă 415. Cazacu A. Ion 416. Cazan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
Aftine N. Nicolae 3847. Arbone Gh. Ion 3848. Ațef N. Costică 3849. Baciu D. Ion 3850. Baciu I. Ion 3851. Badiu V. Vasile 3852. Banița Ț. Ion 3853. Bălășoiu P. Vasile 3854. Băltărețu N. Stan 3855. Băncilă C. Alexandru 3856. Beșleaga Gh. Radu 3857. Bogdan Al. Marin 3858. Boțan V. Ion 3859. Bratu D. Vasile 3860. Bratu V. Ion 3861. Bucșa V. Dumitru 3862. Bucur A. Vasile 3863. Buga N. Costache 3864. Buzoianu Sofia Celsius 3865. Cauteș Gh. Constantin 3866. Cautiș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
fiul lui Alexandru născut la 08.06.1915 în Țarigrad și Vera) și Emilia, născută la data de 26 aprilie 1979 în localitatea Țarigrad, județul Soroca, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Țarigrad Județul Soroca. (2257/2002) 10. BEȘLEAGĂ ANATOLIE, fiul lui Ion (născut la 24.05.1940 în Buțeni) și Zinaida, născut la data de 21 ianuarie 1971 în localitatea Buțeni, județul Lăpușna, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Hîncești, Buțeni. (2477/2002) 11. BEZUȘCO ALINA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171200_a_172529]
-
biserica de la temelii, în timp de 36 de zile. Lăcașul, o construcție spațioasă din lemn, în plan triconic, cu pridvor închis, pronaos și altar. Înălțimea până în vârful turlei este de 19 m. Pictura în frescă a fost realizată de Dorel Beșleagă din Sibiu în anul 1998. Catapeteasma din lemn de stejar a fost sculptată de meșteri din Vânători-Neamț, la fel și iconostasul și mobilierul. Biserica a fost sfințită cu hramul „ Acoperământul Maicii Domnului” chiar în ziua de prăznuire, la 1 octombrie
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
753 mp; construcție cu pereți din cărămidă, cu învelitoare din tablă și șarpantă din lemn; Suprafață construită = 438 mp, Suprafață anexe = 65 mp, gard metalic (la nord) + gard din sârmă (la vest); Vecinătăți: N -ulița principală; E - Lepădatu Mihăiță; S - Beșleagă Petre; V - uliță secundară". 13. Anexa nr. 53 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Peretu" se modifică și se completează, după cum urmează: a) se abrogă poziția nr. 2; ... b) după poziția nr. 47 se introduc două noi poziții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201763_a_203092]
-
două icoane de la 1780 și 1798 pictate de Simion Silaghi, cel care a pictat și biserica de lemn din Gârda de Sus. Lucrările de pictură, în tehnica frescă în stil bizantin, au fost realizate în anul 2004 de către iconograful Dorel Beșleagă din Sibiu. Aspectul actual al bisericii este rezultatul transformării imediat după 1923, când se tencuiesc pereții, se măresc ferestrele și se face o nouă învelitoare de tablă. Edificiul are planul și volumetria specifică zonei, dreptunghiular cu altar pentagonal decroșat, și
Biserica de lemn din Biharia () [Corola-website/Science/319321_a_320650]
-
sincronizare cu statutul criticii și istoriei literare moderne se vădește în studiul Romanul și contemporaneitatea (1984), unde Bilețchi apelează la un instrumentar critic complex și la un limbaj estetic înnoit, atunci când se referă la particularitățile formale (Zbor frânt de Vladimir Beșleagă), la substratul dramatic al timpului încremenit (Vămile de Serafim Saka), la „direcția estetică" (Disc de George Meniuc), la interferența timpurilor (Unchiul din Paris de Aureliu Busuioc) sau la cronotopul basmului ( Povestea cu cocoșul roșu de V. Vasilache). Bilețchi formulează tot
Nicolae Bilețchi () [Corola-website/Science/307526_a_308855]
-
(n. Dan Beșleagă, 31 august 1927, București - d. 4 septembrie 1992, Neptun) a fost un politician comunist, actor și poet român adept al proletcultismului. A studiat la Liceul „Matei Basarab” din București, la Liceul de Aeronautică din Mediaș, la Liceul Industrial și de
Dan Deșliu () [Corola-website/Science/311932_a_313261]
-
a celor realizate de ea în trecut, faptul că noua Moldovă își făurește drumul său bazându-se și pe înfăptuirile noastre”". Decorarea sa a provocat protestul Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova, iar patru scriitori moldoveni (Mihai Cimpoi, Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă și Ion Hadârcă) au renunțat la "Ordinul Republicii" în semn de protest . Ivan Bodiul a decedat la 27 ianuarie 2013, în vârstă de 95 de ani, la Moscova, unde se stabilise din 1985.
Ivan Bodiul () [Corola-website/Science/311961_a_313290]
-
adevărului despre istoria basarabenilor sunt convorbirile cu academicienii Nicolae Corlăteanu, Silviu Berejan, Anatol Ciobanu, Mihai Cimpoi, profesorii Aurelia și Valeriu Rusu, Eugen Holban (Franța), Nicolae Mătcaș, Ion Borșevici, Vasile Pavel, Ion Dediu, scriitorii Grigore Vieru, Ion Ciocanu, Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă, Mihail Gh. Cibotaru ș.a., toate adunate în volumul de autor "Retrospectivă necesară" (dialoguri abordând originea, trecutul și prezentul limbii și culturii române la est de Prut), 2007, 252 p. Inițiază și îngrijește, prefațează și coordonează colecția Biblioteca revistei „Limba Română
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
mai târziu a fost deschisă și o secție de magnetism terestru și seismologie. De-a lungul timpului, personalități de seama ca Prof. Poenaru, Prof. I. Pangrati, T. Stamate, Dr. Carol Davila, Dr. Barasch, Eric Otetelisanu, Nicolae Topor, Andrei Doneaud, N. Beșleagă au contribuit la progresul meteorologiei. În cadrul "Conferinței Comitetului Internațional de Meteorologie", care s-a desfășurat la Munchen (1891), Ștefan Hepites a fost ales membru al consiliului. În 1900, "Serviciul Meteorologic al României" primește medalia de argint și „Diploma de onoare
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
2007, în municipiul Chișinău, fiind înmormântat în Cimitirul Central din Chișinău. El a fost condus pe ultimul drum de personalități ale culturii basarabene cum sunt: Arcadie Suceveanu, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova , fostul ministru al culturii Ion Ungureanu, scriitorii Vladimir Beșleagă, Anatol Codru, Andrei Vartic, Andrei Strâmbeanu, Mihai Poiată ș.a. Cărți pentru copii:
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
editând scrieri de Iulia Hasdeu, Al. Mateevici, G. V. Madan, C. Stere, Magda Isanos ș.a. SCRIERI: Din perspectiva actualității, Chișinău, 1975; Studii de teorie a literaturii (în colaborare), Chișinău, 1979; Creația scriitorilor moldoveni în școală: N. Costenco, A. Busuioc, V. Beșleagă, G. Malarciuc (în colaborare), Chișinău, 1990. Ediții: George V. Madan, Văzute și trăite, Chișinău, 1989; C. Stere, În preajma revoluției, I-IV, Chișinău, 1990-1991, În viață, în literatură, Chișinău, 1991; Ștefan Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusească, Chișinău, 1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285540_a_286869]
-
B. P. Hasdeu, Principii de lingvistică, Chișinău, 1974; Alexandru Hâjdeu, Izbrannoe, Chișinău, 1986 (în colaborare); Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Chișinău, 1988; Antioh Cantemir, Satire și alte poetice compuneri, Chișinău, 1988; Alexandru Donici, Fabule, Chișinău, 1988; Miron Costin, Opere, pref. Vladimir Beșleagă, postfața edit., Chișinău, 1989; Dosoftei, Opere poetice, postfața edit., Chișinău, 1989; Aglaia. Roman anonim din secolul al XIX-lea, introd. Dan Mănucă, pref. Ion Varta, postfața edit., Chișinău, 1996. Antologii: Antologia poeziei vechi moldovenești, Chișinău, 1986; Antologia poeziei moderne moldovenești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285584_a_286913]
-
și 1991, editată de Ministerul Culturii și Cultelor din Moldova, Uniunea Scriitorilor din Moldova și Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Directori sunt Victor Crăciun (București), Mihai Cimpoi (Chișinău), Vasile Levițchi (Cernăuți). Colegiul redacțional inițial este alcătuit din Vladimir Beșleagă, Grigore Bostan, Constantin Ciopraga, Emil Cioran, Eugeniu Coșeriu, Petru Creția, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Rosa del Conte, Ioan Flora, Adrian Marino, Marin Sorescu ș.a. În Cuvânt de început se afirmă că revista este o continuare a „Buletinului «Mihai Eminescu»” (1930-1944), „o publicație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288117_a_289446]
-
pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1973; Magistrale, Chișinău, 1976; Sat uitat, Chișinău, 1978; Versuri - Stihi, ed. bilingvă, Chișinău, 1982; Poezii, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: Ramil Portnoi, Andrei Lupan, Chișinău, 1958; George Meniuc, Iarba fiarelor, Chișinău, 1959, 180-187; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 95-114; Haralambie Corbu, Letopiseț al timpului, Chișinău, 1982; Ion Druță, Scrieri, IV, Chișinău, 1987, 476-504; Eliza Botezatu, Poezia și dialectica vieții, Chișinău, 1988, 221-276; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 176; Alexandru Burlacu, Critica în labirint, Chișinău, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
literară, Chișinău, 1971; Dimitrie Cantemir - scriitor umanist, Chișinău, 1973; Studii de teorie a literaturii (în colaborare), Chișinău, 1979; Creația lui M. Eminescu în școală, Chișinău, 1980; Scrieri alese, Chișinău, 1983. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 113-117; V. Beșleagă, Profesor și critic literar de prestigiu, „Nistru”, 1985, 2; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 242-253; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 272; Ion Ciocanu, Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău, 1998, 399-408; Mihail Dolgan, Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286428_a_287757]
-
700 lei și dobândă de 16 lei, Vaslui 800 lei și dobândă 16 lei. Deosebit de birul și zaharele plătite porții, alte cheltuieli făcea țara cu slujbașii turci aflați în orașele Moldovei care nu erau deloc puțini (de la Divan Efendi până la beșlegii de ținuturi - de la care ne-a rămas și vorba de beșleagă - capichihaiele de la pașale și cele de la Țarigrad, unii din ei și cu scutelnici, pentru care se plăteau lefuri grase și neuniforme, care variau de la oraș la oraș, Beșleaga de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dobândă 16 lei. Deosebit de birul și zaharele plătite porții, alte cheltuieli făcea țara cu slujbașii turci aflați în orașele Moldovei care nu erau deloc puțini (de la Divan Efendi până la beșlegii de ținuturi - de la care ne-a rămas și vorba de beșleagă - capichihaiele de la pașale și cele de la Țarigrad, unii din ei și cu scutelnici, pentru care se plăteau lefuri grase și neuniforme, care variau de la oraș la oraș, Beșleaga de la Huși era plătit cu 35 lei, cel de la Covurlui cu 187
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
până la beșlegii de ținuturi - de la care ne-a rămas și vorba de beșleagă - capichihaiele de la pașale și cele de la Țarigrad, unii din ei și cu scutelnici, pentru care se plăteau lefuri grase și neuniforme, care variau de la oraș la oraș, Beșleaga de la Huși era plătit cu 35 lei, cel de la Covurlui cu 187 lei, la care se adăugau cheltuielile pentru conacele lor, conacul pașei de la Bârlad ajungea la 120 lei, cheltuieli în buget, cel de la Fălciu 208 lei, de la Iași 529
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aflate în aceeași situație o structură sintactică aberantă față de normele compunerii din limba receptoare; ele sunt împrumutate fie tale quale, în calitate de cuvinte simple sau compuse neanalizabile în limba adoptivă, chiar dacă, uneori, erau sintagme în limba donatoare (rom. alișveriș < tc. alıșveriș; beșleagă < tc. beșli ağası; fildeș < tc. fildiși), fie prin condensare, care adesea se datorează tot dificultăților pe care le-a întâmpinat analiza integrală a etimonului (rom. maslahat < tc. maslahat[güzar]; it. notes, magh. notesz < fr. [bloc-]notes; rom. ștaif < germ. Steif
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cireș, pref. Eliza Botezatu, Chișinău, 1977; Scrieri alese, I-II, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1981; Valencea, Chișinău, 1982; Bijuteriile bunicii, Chișinău, 1986; Vâltoarea, Chișinău, 1988; Povestiri, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Ion C. Ciobanu, Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971, 169-184; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 161-178; Ion Ciocanu, Nuvelistica Anei Lupan, „Nistru”, 1983, 9; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 214-215; Femei din Moldova. Enciclopedie, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 177-178. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
BEȘLEAGĂ, Vladimir (25.VII.1931, Mălăiești - Transnistria), prozator și eseist. Este fiul Eugeniei (n. Ciocârlan) și al lui Vasile Beșleagă, contabil. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1955), își pregătește doctoratul la Institutul de Limbă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
BEȘLEAGĂ, Vladimir (25.VII.1931, Mălăiești - Transnistria), prozator și eseist. Este fiul Eugeniei (n. Ciocârlan) și al lui Vasile Beșleagă, contabil. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1955), își pregătește doctoratul la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe din R.S.S. Moldovenească, având ca temă de cercetare creația lui Liviu Rebreanu. Secretar al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
1969, 102-107; A. Hropotnischi, Treptele creației, trepte ale măiestriei, Chișinău, 1981; Ion Ciocanu, Argumentul de rigoare, Chișinău, 1985, 65-83; Ana Bantoș, Dimensiuni ale omenescului în literatura contemporană: universul copilăriei, „Nistru”, 1986, 6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 199-200; Simion Bărbulescu, Vladimir Beșleagă, un mare povestitor, CL, 1999, 7; Popa, Ist. lit., II, 1195. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]