21 matches
-
transformatio amoris" cuprinde trei transformări: Aceeași exaltantă transfigurare a dragostei profane într-o dragoste mistică pentru Dumnezeu se regăsește și în alte lucrări religioase de la sfârșitul secolului al XIII-lea sau începutul secolului al XIV-lea, în special scrieri ale beghinelor din Țările de Jos sau din Franța. În această privință, cele mai reprezentative sunt "Das fließende Licht der Gottheit" ("Lumina curgătoare a divinității") a lui Mechthild de Magdeburg - menționată anterior - și lucrările lui Hadewych de Brabant, care, fiind în mare
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
Mechthild de Magdeburg - menționată anterior - și lucrările lui Hadewych de Brabant, care, fiind în mare parte pierdute, sunt cunoscute doar prin relatări. Se poate de asemenea face o paralelă cu lucrarea "Mirouer des simples ames" ("Oglinda sufletelor simple") scrisă de beghina franceză Marguerite de Hainault, numită La Porete Deși lucrarea are multe similarități cu cea a Angelei de Foligno, Marguerite La Porete a fost condamnată pentru erezie și arsă pe rug la Paris în 1310. Aceasta arată că nu întreaga ierarhie
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
și 1228. Această teorie a fost pusă sub semnul întrebării de Lidia Gross de la Institutul de Istorie „George Bariț” din Cluj, care a comparat informațiile oferite cu cele din bibliografia indicată. Paul Binder socotește că mănăstirea era așezământul unor călugărițe beghine: "„Patroana beghinelor, de sub oblăduirea ordinului premonstratens, era de obicei «fecioara și martira Sf. Ecaterina» (Catherina Virgo et Martyr). După declinul premonstratenșilor, conducerea curții beghinelor a fost preluată în toată Europa de cisterciți. În acele cazuri însă în care hramul bisericilor
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
Această teorie a fost pusă sub semnul întrebării de Lidia Gross de la Institutul de Istorie „George Bariț” din Cluj, care a comparat informațiile oferite cu cele din bibliografia indicată. Paul Binder socotește că mănăstirea era așezământul unor călugărițe beghine: "„Patroana beghinelor, de sub oblăduirea ordinului premonstratens, era de obicei «fecioara și martira Sf. Ecaterina» (Catherina Virgo et Martyr). După declinul premonstratenșilor, conducerea curții beghinelor a fost preluată în toată Europa de cisterciți. În acele cazuri însă în care hramul bisericilor din curțile
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
informațiile oferite cu cele din bibliografia indicată. Paul Binder socotește că mănăstirea era așezământul unor călugărițe beghine: "„Patroana beghinelor, de sub oblăduirea ordinului premonstratens, era de obicei «fecioara și martira Sf. Ecaterina» (Catherina Virgo et Martyr). După declinul premonstratenșilor, conducerea curții beghinelor a fost preluată în toată Europa de cisterciți. În acele cazuri însă în care hramul bisericilor din curțile beghinelor era Sf. Ecaterina, ctitorii acestora au fost premonstratenși. Toate mănăstirile înființate de cistercieni au ca hram exclusiv pe Sf. Maria”". Cercetătoarea
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
de sub oblăduirea ordinului premonstratens, era de obicei «fecioara și martira Sf. Ecaterina» (Catherina Virgo et Martyr). După declinul premonstratenșilor, conducerea curții beghinelor a fost preluată în toată Europa de cisterciți. În acele cazuri însă în care hramul bisericilor din curțile beghinelor era Sf. Ecaterina, ctitorii acestora au fost premonstratenși. Toate mănăstirile înființate de cistercieni au ca hram exclusiv pe Sf. Maria”". Cercetătoarea Dana Jenei conchide: "„Cistercian sau la origine premonstratens și preluat după declinul ordinului [...], așezământul de pe lângă capela Sf. Ecaterina din
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
Numărul lor poate fi considerabil - mai multe mii -, formația lor diversă - clerici sau meșteșugari, cărturari sau analfabeți -, raza lor de acțiune extrem de întinsă - din Italia până în Scoția, din Spania așa-numiților Alumbrados până la picarzii și adamiții din Boemia, trecând pe la beghinii și begarzii din Țările de Jos, la cei din Belgia dar și la alți „libertini” din Franța și din Germania -, și destinele lor diverse - de la trădarea așa-zișilor colaboratori până la eroismul discret al unei morți pe rug, trecând pe la cine știe ce
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lucru, originile Spiritului Liber sunt greu de precizat. Nu subzistă niciun text despre care să se poată spune că ar constitui un manifest specific. Cândva, Walter de Hollande a scris o lucrare intitulată Despre cele nouă stânci spirituale, pe care beghinii și begarzii o considerau drept un breviar al Gândirii Libere. Numai că acele pagini s-au pierdut... Au rămas câteva aluzii, niște texte în care o parte a criticii, anemică și ea, crede a surprinde în cutare sau cutare capăt
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
jocului pentru a edifica suportabilul, bântuie insuportabilul... Spiritul Liber furnizează o aporie rezolvată de Spinoza - bun și rău dincolo de bine și de rău - dar reactualizată de hedonismul feudal al marchizului de Sade... XIV HEILWIGE DIN BRATISLAVA și „spiritul subtil” 1 Beghine libertine. Primele comunități de begarzi și de beghine apar pe la începutul secolului al XII-lea. Etimologia din dicționarul Littră trimite la verbele „a implora, a cerși” - activitatea principală, de la origine a acestor comunități. Alții trimit la o omofonie cu albigenzii
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Liber furnizează o aporie rezolvată de Spinoza - bun și rău dincolo de bine și de rău - dar reactualizată de hedonismul feudal al marchizului de Sade... XIV HEILWIGE DIN BRATISLAVA și „spiritul subtil” 1 Beghine libertine. Primele comunități de begarzi și de beghine apar pe la începutul secolului al XII-lea. Etimologia din dicționarul Littră trimite la verbele „a implora, a cerși” - activitatea principală, de la origine a acestor comunități. Alții trimit la o omofonie cu albigenzii. Nimic sigur, în această privință... Dacă originea cuvântului
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
verbele „a implora, a cerși” - activitatea principală, de la origine a acestor comunități. Alții trimit la o omofonie cu albigenzii. Nimic sigur, în această privință... Dacă originea cuvântului pare incertă, semnificantul desemnează o comunitate de bărbați - pentru begarzi - sau de femei - beghinele -, adunați laolaltă de opțiunea pentru sărăcie voluntară practicată în grupuri laice deși parțial creștine. înflorirea beghinajului în Țările de Jos, unde bogăția unora are drept consecință sărăcia altora, exprimă recursul la soluții contractuale deja celebrate de către epicurieni. Aceste comunități regrupează
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu cât, săraci, trândavi și mereu în grup, trăind amestecați douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru, fără nicio lege religioasă deasupra capetelor care să le interzică libera folosință a trupurilor lor și, de fapt, a ființelor în întregul lor, begarzii și beghinele se dedau la tot felul de practici libertine care ocazionează tot felul de discuții. Spiritul Liber se înstăpânește în numeroase comunități și, pe temeiul că mântuirea este asigurată de sărăcia voluntară, el îndeamnă să-ți trăiești viața pe pământ și
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
zece clerici, după ce au fost denunțate de șaisprezece membri ai grupului. Interogatoriul are loc în trapeză. Ne-au rămas niște procese-verbale care permit înțelegerea motivelor condamnării. Ele preferă cartea vieții - susțin fetele - pieilor de vacă pe care-s consemnate Scripturile. Beghinele practică asceza, mortificarea trupului și sărăcia. Și-au schimbat hainele cu niște zdrențe. Se lovesc până când țâșnește sângele cu niște bice ale căror șfichiuri de piele sunt prevăzute cu cuie la capăt. Când îi vine rândul, fiecare dintre ele se
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Viețile, opiniile și doctrinele filosofilor iluștri Celsius, Contra creștinilor 448: Porfir, Contra creștinilor îmanuscris distrus de Teodosie al II-lea) Sec. al VIII-lea: Comunități eușite îgnostice) în Egipt Sec XI-XII: Carmina Burana Frații și surorile Spiritului Liber: Beghinii și beghinele belgieni și olandezi, alumbradoa spanioli, picarzii și adamiții din Boemia, Noul Spirit din Suabia Sec. al XIII-lea: Amaury din Bène îm. 1207) Willem Cornelisz din Anverss îm.1253) Sec. XIII-XIV: Bentivenga din Gubbio îm.1322) Sec. al XIV-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu simbolismul ei geometric. Evident că, în funcție de tipul lor spiritual, gînditorii creștini vor pune accentul, fără exclusivism, pe un model sau pe altul. Contemplativi și mistici pasionați din toate timpurile Origen, Evagrie, Grigore de Nyssa, Isaac Sirul, isihaștii, Eckhart, Ruusbroec, beghinele, Cusanus, Silesius, Serafim de Sarov, Berdiaev sau Simone Weil, pentru a-i numi doar pe cîțiva dintre cei de inspirație creștină înclină să dea preeminență modelului vertical intensificat. Pentru ei, distanța reprezintă calea unei aprige convergențe spre divin ; le dă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
sunt tocmai fecioarele consacrate ale primelor secole și anahoreții și eremiții din diferitele pustiuri ale creștinătății, ar fi pe punctul de a-și închide cercul ei. Dacă de la Sf. Pahomie încoace - excepție făcând neîntreruptele întoarceri la lavra eremitică și fenomenul beghinelor din nordul Europei - s-a insistat pe viața comunitară, astăzi se simte tot mai mult nevoia de a privilegia sensibilitatea și grija față de itinerariile personale ori ale unor grupuri mici, prin noi forme de viață religioasă, dar și înlăuntrul celor
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
lovită de răul veacului și în loc de a medita lamartinian pe marginea lacului, contemplă ulița: O după-amiază de duminică și soare, Cu lucrători ce iesă la plimbare, Cu-o slugă tristă care stă în poartă Privind pe ulița pustie, moartă. Călugărițele beghine din poezia flamandă, care prin mergerea lor în șiruri sugerează monotonia și recluziunea, lipsind în Iași, sunt înlocuite cu copii de școală, sau chiar cu studenți: Copii de școală ce se țin de mână Poartă și-n această duminică prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din octombrie 1216 Iacob din Vitry, sau din Vitriaco, după numele orașului său natal, Vitry-sur-Seine, a studiat la Universitatea din Paris, unde a fost atras de spiritualitatea misticei belgiene Maria d’Oignies, ce a inițiat mișcarea ascetică și reformistă a „beghinelor” în Țările de Jos, în nordul Franței și în Renania. Paroh de Argenteuil, a intrat ulterior printre canonicii regulari de la Oignies (Dieceza de Namur), unde a fost directorul spiritual al Mariei de Oignies, iar după moartea ei (în 1213), biograf
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nouălea, frații încinși cu funie Și desculți îl predică pe Cristos gol ca niște adevărați izraeliți. Toți sunt cuprinși de compasiune și purtați spre devoțiune de acești slujitori ai lui Cristos. Înflorește înțelepciunea, schismele sunt alungate. Datorită acestor două ordine, beghinele își pun vălul. Ei locuiesc numai în orașe și trăiesc din roadele Evangheliei. Mulți disperați sunt evanghelizați. F) Cronica din Danemarca Autorul anonim al acestei cronici daneze, numită în titlu și de Sialandia, adică de Sjaelland (Seeland sau Selandia), care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
că pe scara sărăciei treapta cea mai aproape de cer este cea a cerșitului; dar apoi a adăugat în mod confidențial fratelui William că exista o treaptă și mai înaltă: aceea de a trăi din munca proprie. De aceea, afirma că beghinele sunt un ordin foarte sfânt și absolut perfect, fiindcă trăiesc din munca lor și nu sunt o povară pentru societate, deoarece nu merg la cerșit. 128. Același părinte a relatat și despre un novice care, voind să respecte abstinența, i-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu simbolismul ei geometric. Evident că, în funcție de tipul lor spiritual, gînditorii creștini vor pune accentul, fără exclusivism, pe un model sau pe altul. Contemplativi și mistici pasionați din toate timpurile Origen, Evagrie, Grigore de Nyssa, Isaac Sirul, isihaștii, Eckhart, Ruusbroec, beghinele, Cusanus, Silesius, Serafim de Sarov, Berdiaev sau Simone Weil, pentru a-i numi doar pe cîțiva dintre cei de inspirație creștină înclină să dea preeminență modelului vertical intensificat. Pentru ei, distanța reprezintă calea unei aprige convergențe spre divin ; le dă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]