43 matches
-
toată creștinătatea. De aceea, facem cunoscut Domniilor Voastre că, pe la Boboteaza trecută, mai sus-numitul turc a trimis în țara noastră și împotriva noastră o mare oștire, în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman pașa beglerbegul; împreună cu acesta se aflau toți curtenii sus-numitului turc, și toate popoarele, și domnul Țării Muntenești cu toată puterea lui, și Assan beg, și Ali beg, și Schender beg, și Grana beg, și Oșu beg, și Valtival beg, și Serefaga beg
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/aducatorii-de-apocalipsa/ [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
castelul cât și fortificațiile orașului au fost dotate cu turnuri în plan semicircular adaptate artileriei. A servit drept reședință nobiliară pentru toți regii care până în 1552 au poposit la Timișoara. În perioada ocupației otomane (1552-1716), a servit drept reședință a beglerbegilor Pașalâcului de Timișoara. Datorită asediului imperialilor, care a dus la recucerirea Banatului, castelul a fost deteriorat, astfel că după 1716 s-a impus renovarea lui. Însă funcția lui a fost schimbată, fiind transformat în cazarmă de artilerie și depozit militar
Castelul Huniade din Timișoara () [Corola-website/Science/301419_a_302748]
-
organizată de către turci în Vilaiet. Aceasta cuprinde 6 sangeacuri: Timișoara, Cenad, Lipova, Gyula, Moldova Veche și Orșova, dar reședința Vilaietului rămâne la Timișoara, care avea atunci același statut cu Buda și Belgrad, unde conducea un supus direct al sultanului, un beglerbeg. Orașul va fi împărțit în patru districte, iar suburbiile în 10 mahalale. Casele au fost construite din lut și acoperite cu țigle din lemn, străzile fiind pavate cu lemn. Apa folosită pentru spălat și băut provenea din râul Bega (numit
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
fi unul dintre cele mai importante centre ale stăpânirii otomane și un punct-cheie în această parte a Europei. În 1594, Banul de Lugoj-Caransebeș, Gheorghe Pantelici declanșează o răscoală antiotomană în Banat, având centrul la Becicherecul Mare. După patru eșecuri consecutive, beglerbegul de Timișoara, Hassan cel Mic, va reuși să o înfrângă doar după ce adună o armată de 30.000 de oameni și o puternică artilerie. În urma unei puternice ofensive transilvănene condusă de George Borbely, armata creștină cucerește cetățile Bocșa, Șoimoș, Cenad
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
în anul 1592 vinde și satul Cucueații. În toamna lui 1592, Moldova este atacată din două direcții:2000 de osteni intra dinspre răsărit în țară conduși de căpitanul Sibrik iar dinspre sud veneau turcii în frunte cu Aron Tiranul și beglerbegul Greciei, Veli-aga. Domnitorul a lăsat osteni hatmanului Oraș să îi întâmpine pe unguri la Baia.Apoi s-a deplasat în sud pentru ai intampina pe turci.Apelase și la cazaci.Dar Sibrik a găsit o altă cale de a intra
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
lui Mircea Ciobanul și a Doamnei Chiajna), aflat în tabăra turcească, a trimis 30.000 de galbeni lui Ieremia Golia, prin intermediul boierului Albu. Ieremia a trecut în tabăra turcească, cu un ștergar alb în vârful suliței, și le-a dezvăluit beglerbegului Rumeliei și lui Petru Șchiopul planurile de atac ale oștii moldovenești, punând la punct un plan al trădării. Odată stabilit acel plan, Golia a poruncit oștenilor săi să se retragă. B.P. Hasdeu afirmă cu năduf că „pentru treizeci pungi cu
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
organizată de către turci în Vilaiet. Aceasta cuprinde 6 sangeacuri: Timișoara, Cenad, Lipova, Gyula, Moldova Veche și Orșova, dar reședința Vilaietului rămâne la Timișoara, care avea atunci același statut cu Buda și Belgrad, unde conducea un supus direct al sultanului, un beglerbeg. Orașul va fi împărțit în patru districte, iar suburbiile în 10 mahalale. Casele au fost construite din lut și acoperite cu țigle din lemn, străzile fiind pavate cu lemn. Apa folosită pentru spălat și băut provenea din râul Bega (numit
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
fi unul dintre cele mai importante centre ale stăpânirii otomane și un punct-cheie în această parte a Europei. În 1594, Banul de Lugoj-Caransebeș, Gheorghe Pantelici declanșează o răscoală antiotomană în Banat, având centrul la Becicherecul Mare. După patru eșecuri consecutive, beglerbegul de Timișoara, Hassan cel Mic, va reuși să o înfrângă doar după ce adună o armată de 30.000 de oameni și o puternică artilerie. În urma unei puternice ofensive transilvănene condusă de George Borbely, armata creștină cucerește cetățile Bocșa, Șoimoș, Cenad
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
pare că ordinul dat de marele vizir Rüstem Pașa pentru ridicarea asediului ar fi ținut cont, în primul rând, de unele manevre ale guvernatorului Transilvaniei, Gheorghe Martinuzzi, care a trimis la Poartă haraciul datorat. Printr-un firman, lui Mehmed Sokollu, beglerbegul Rumeliei, i s-au poruncit următoarele: „Din vilaietul Transilvaniei a sosit haraci și s-a acordat un "ahidname" (act, firman) imperial pentru a fi arătat la nevoie. De aceea, să te mulțumești cu ocuparea cetăților smulse până acum și să
Asediul Timișoarei (1552) () [Corola-website/Science/335110_a_336439]
-
de 160.000 de oameni sub comanda lui Ahmed-pașa a plecat de la Adrianopol spre Timișoara. Avangarda trupelor turcești a ajuns sub zidurile Timișoarei la 24 iunie, iar la 28 iunie a venit, dinspre Belgrad, și grosul armatei în frunte cu beglerbegul Ahmed Ali. Oastea otomană era formată din aproximativ 30.000 de soldați, în timp ce apărătorii cetății erau doar 1900, dintre care 700 erau negustori. Artileria otomană a început să bombardeze violent cetatea la 27 iunie, producând multe spărturi mari în ziduri
Asediul Timișoarei (1552) () [Corola-website/Science/335110_a_336439]
-
între anii 1552-1590 și un "eyâlet" între 1590-1716 cu patru sangeacuri), a rămas sub stăpânirea acestora în perioada 1552-1716, când a fost recucerită de trupele imperiale conduse de prințul Eugen de Savoia, care, imediat după capitulare, i-a liniștit pe beglerbegi, anunțându-i că nu va proceda ca și otomanii, în 1552, care, încălcându-și cuvântul, i-au măcelărit pe oștenii creștini ce capitulaseră.
Asediul Timișoarei (1552) () [Corola-website/Science/335110_a_336439]
-
sultanului Soliman Magnificul. El și-a asigurat astfel avere, o funcție înaltă și protecție la Înalta Poartă. A participat la Bătălia de la Cahul (1574), fiind cel care l-a înjunghiat mortal pe domnitorul Ion-Vodă cel Viteaz în cortul otoman, deși beglerbegul Ahmed Pașa jurase să-i cruțe viața și să-l ducă în fața sultanului. Scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu îl considera un „renegat (...): un june moale, desfrânat, nestatornic, mâncăcios, bețiv... dar cu atât și mai puternic la curtea unui sultan ca Selim
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]
-
75.000 de oameni în cucerirea Tunisului. A devenit agă al ienicerilor în 1575 și a păstrat această funcție până în 1578. În timpul următoarei etape a carierei sale a fost activ mult timp în lungul război otomano-persan din 1578-1590. A fost "beglerbeg" (guvernator general) de Van în 1583, și și-a asumat comanda, în același an, al marii fortărețe Erevan, fiind ridicat la rangul de vizir, în același timp. A jucat, de asemenea, un rol proeminent, încă o dată ca beglerbeg de Van
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]
-
A fost "beglerbeg" (guvernator general) de Van în 1583, și și-a asumat comanda, în același an, al marii fortărețe Erevan, fiind ridicat la rangul de vizir, în același timp. A jucat, de asemenea, un rol proeminent, încă o dată ca beglerbeg de Van, în campania din 1585 împotriva Tabrizului. În calitate de beglerbeg de Bayazıt, o numire pe care a primit-o în 1586, a luptat cu succes în vestul Persia în ultimii ani ai războiului, aducând Nihavand și Hamadan sub control otoman
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]
-
și-a asumat comanda, în același an, al marii fortărețe Erevan, fiind ridicat la rangul de vizir, în același timp. A jucat, de asemenea, un rol proeminent, încă o dată ca beglerbeg de Van, în campania din 1585 împotriva Tabrizului. În calitate de beglerbeg de Bayazıt, o numire pe care a primit-o în 1586, a luptat cu succes în vestul Persia în ultimii ani ai războiului, aducând Nihavand și Hamadan sub control otoman. După pacea din 1590, el a fost numit guvernator de
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]
-
sale în afacerile tătarilor din Crimeea și existența la curte a unor influențe puternice pentru restabilirea lui Damat İbrahim Pașa în funcția de Mare Vizir au condus la înlăturarea sa din această funcție după 40 de zile. El a fost beglerbeg al Damascului din decembrie 1597 până în ianuarie 1598. În mai 1599, el a fost făcut pașă kapudan pentru a doua oară. În 1604 a preluat comanda frontului de est, unde a izbucnit un nou război între otomani și perși în
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]
-
rămas și vouă tuturor [...]“ sau „[...] Noi slujim domnului craiu și sfintei coroane și să dea Dumnezeu să se apropie domnul craiu, să stăm dinaintea lui [...]“. În primăvara anului următor, când are loc o ofensivă otomană în Transilvania, condusă de Sarzi, beglerbeg de Rumelia și Hamza beglerbeg de Anatolia, la care el, ca vasal, era obligat să ia parte. Pentru a arăta bunele sale intenții, Alexandru voievod dă de știre lui Ștefan Rozgony, și prin el regelui maghiar, ba mai mult, îl
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
Noi slujim domnului craiu și sfintei coroane și să dea Dumnezeu să se apropie domnul craiu, să stăm dinaintea lui [...]“. În primăvara anului următor, când are loc o ofensivă otomană în Transilvania, condusă de Sarzi, beglerbeg de Rumelia și Hamza beglerbeg de Anatolia, la care el, ca vasal, era obligat să ia parte. Pentru a arăta bunele sale intenții, Alexandru voievod dă de știre lui Ștefan Rozgony, și prin el regelui maghiar, ba mai mult, îl anunță că, în momentul în
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
multe lupte grele în Asia cu oștile șahului Persiei, Uzun Hasan, sultanul Mahomed al II-lea (Gheorghe Dinică) intenționează să atace țările din Peninsula Italică, dorind să ocupe Roma și Republica Veneția. În anul 1474, oștile lui Soliman-Pașa (Colea Răutu), beglerbegul Rumeliei, atacau cetatea venețiană Shkodra. Pentru ca acțiunea militară în Italia să fie facilitată, era necesar să fie liniște la granițele de miazănoapte ale Imperiului Otoman. În acest sens, sultanul îl trimite pe solul Iusuf Ceauș (Nicolae Brancomir) în Principatul Moldovei
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
principele transilvan Sigismund Bathory și în Polonia. În toamna lui 1592, Moldova este atacată din două direcții: 2000 de osteni intra dinspre răsărit în țară conduși de căpitanul Sibrik iar dinspre sud veneau turcii în frunte cu Aron Tiranul și beglerbegul Greciei, Veli-aga. Domnitorul a lăsat osteni hatmanului Oraș să îi întâmpine pe unguri la Baia. Apoi s-a deplasat în sud pentru a-i întâmpină pe turci. Apelase și la cazaci. Dar Sibrik a găsit o altă cale de a
Petru Cazacul () [Corola-website/Science/299268_a_300597]
-
Prevăd un atac masiv asupra noastră. - Cu toate acestea, spuse voievodul, așezat În jilțul domnesc din capul mesei lungi la care se aflau sfătuitorii săi, grosul armatei otomane se află În Albania, unde asediază Cetatea Scutari, sub conducerea lui Suleyman, beglerbegul Rumeliei. Cetatea nu poate rezista mult timp unei asemenea forțe. Poarta spre Italia se va deschide. Iar Uzun Hassan nu mai poate ataca frontiera de est a imperiului. Toată armata otomană de apă și de uscat se deplasează spre vest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ultimele zile, tot mai grea. Turcii pierduseră peste zece mii de oameni În luptele de hărțuială. Nu găsiseră nimic de jefuit pe drum, iar convoaiele de aprovizionare rămăseră mult În urmă, Înțepenite În zăpezile Țării de Jos. Singura șansă a trupelor beglerbegului Soliman fusese marșul forțat până la ciocnirea decisivă cu oastea Moldovei. Dar marșul forțat istovise pedestrimea. Ienicerii, flămânzi și Însetați, se târau cu greu prin zăpezi și prin noroaiele Înghețate. Caii erau și ei flămânzi, iar unii căzuseră, slăbiți, neputând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
atac. Clinchete de arme se răspândiră pe firul văii. Urdia Își schimbă rapid tactica. O forță masivă de gemlii, spahii și ieniceri formară un vârf de atac spre dreapta, de unde se aștepta atacul moldovenilor. Apoi, biciuit de noi ordine ale beglerbegului Soliman, corpul de peste cincizeci de mii de războinici declanșă atacul pe firul văii, urcând spre trâmbițași. Ziua nu era sfârșită. Bătălia pentru Moldova nu se Încheiase. De pe dealuri răsunară buciumele. Din depărtări se auzi, parcă, un dangăt de clopot. - Câți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ieniceri În debandadă alergau prin noroaie, hăcuiți de răzeși. - Ajunge, măria ta! spuse Oană. Soliman pleacă de pe câmpul de luptă! Într-adevăr, dincolo de pod se petrecea un lucru pe care nimeni nu Îndrăznise să și-l imagineze În zorii zilei. Beglerbegul Soliman, unul dintre cei mai mari generali ai Imperiului Otoman, părăsea Vasluiul, sub protecția unui careu de douăzeci de mii de ieniceri. În jurul lui, totul se prăbușea. Ștefan Își aminti momentele de cumpănă care se petrecuseră doar cu un ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Înțelepciune a făcut voievodul Țării Românești, Laiotă Basarab. De asemenea, sultanul nostru voiește ca toți prizonierii luați anul trecut la Vaslui și pe teritoriul dintre Vaslui și Dunăre să fie imediat eliberați și trimiși la Istanbul, și mai ales fiul beglerbegului Rumeliei, Soliman, pe numele său Isaac. Stăpânul lumii mai poruncește ca toți genovezii scăpați din bătălia de la cetatea Caffa și fugiți cu o corabie pe Marea Neagră și debarcați la cetatea Chilia să fie predați fără zăbavă trupelor noastre, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]