13 matches
-
curgătoare în mersul privitor al țestoaselor. Vedeam așa, câte o provocare în fiecare frunză adunată de pe asfalt. ANTREPRENORIAT Uite: în următoarea perioadă de timp muntele va răsări sub prigoana marilor, Vântul își va schimba direcția, iar iarbă va pleca în bejanie spre Antipozi. Se vor ivi viețuitoarele din înaltul pădurilor, trenurile își vor extinde limitările și vor lua calea pelerinilor. Mai apoi, soarele va înregistra o scădere dramatică în lumeni iar oceanul va deveni verde. Nimic de spus despre ce vor
PROLEGOMENE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1431847448.html [Corola-blog/BlogPost/344082_a_345411]
-
Acasă > Eveniment > Comemorări > MOȘNENII Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 362 din 28 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Moșnenii Statornici prin senin și vremi haine, Când bântuiau temutele campanii, Porneau de zor la munte în bejanii, Purtând povară marilor destine. Cetatea Orația...Trec românii... Și curg mereu oștirile străine... Vibrează și Posadsa și Rovine... Se mulcomesc, se-nvolburează anii. Calări, cu iatagane...vin otele - Neînfricați și dârzi au stat moșnenii: Ei au sfințit frumoasele muscele. Câți
MOŞNENII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mosnenii.html [Corola-blog/BlogPost/351074_a_352403]
-
vremuri mult mai proaste, Dar întâi campania... Anticristul - scrie-n astre - Vine ca dihania Cu belele și dezastre, Ațâțând zâzania... Monstruoase epigastre, Dinți de pești pirahn(i)a, Gura Dunării albastre Ne vor vrea piezania... Umbre triste și sihastre Apucând bejania Din meleaguri vechi, măiastre Părăsind Țigania... Geaba pilde poetastre, Geaba și sfeștania, Votul pildei mamii voastre...! Voi fugi-n Albania... Pe meleagurile noastre - A cobit Urania - Vin și vremuri mult mai proaste, Dar întâi campania... Ca un astru între astre
DAR, ÎNTÂI CAMPANIA... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1413575954.html [Corola-blog/BlogPost/379541_a_380870]
-
de intrare la poartă sau în casă, ori clopot de biserică, nu face altceva decât să vestească, să anunțe ceva, să pună lumea în gardă, să se pregătească lumea de sărbătoare, adică de pace și iubire, ori de război sau bejanie (Doamne ferește!), e trist când bate clopotul de plecare, dar, fără astă bătaie, ar fi și mai trist!”... “Am fost ortodox, acum sunt...și mai ortodox!” Domnul Ștefan Neculai participă la discuția despre clopote și nu i se pare nimic complicat
Clopotarii ţin aproape Veşnicia by http://balabanesti.net/2012/04/09/clopotarii-tin-aproape-vesnicia/ [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
sintactice care au dispărut din limba comună și sunt de mai multe feluri: • arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieșite din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu mai există, fie că au fost înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic, logofăt, bejanie, opaiț, colibă etc. • arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunțare, ieșite din uzul actual: pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi și structuri sintactice învechite: 2. Regionalismele sunt cuvintele și formele de limbă specifice vorbirii dintr-
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
uriașe torțe, zile și nopți la rând, sub privirile pline de resemnare ale sutelor de călugări din sihăstria ctitorită odinioară de Roșu Împărat în „craterul” de la Ivanovo, din apropiere. Mulți dintre locuitorii orașului însă, de foarte mulți ani, porniseră în bejanie, temându-se de continua amenințare otomană (Cervenul mai fusese incendiat în două rânduri, la scurte intervale). În special negustorii și meșteșugarii au căutat locuri mai sigure. După unele izvoare, o parte dintre aceștia s-au așezat lângă vechea cetate Sexaginta
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
este legată aproape exclusiv de sistemul autorutier din Ungaria. Arealul extra carpatic nu mai prezintă interes major și în niciun caz nu mai reprezintă un spațiu de refugiu, așa cum s-a întâmplat cu mulți români ardeleni care au plecat în bejanie în Moldova sau Dobrogea pentru a scăpa de opresiune. În sens invers, migrația regională din considerente profesionale dinspre Moldova spre Transilvania s-a redus considerabil. Pentru românii moldoveni, Ardealul nu a ajuns decât un spațiu de tranzit pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
încercare de facere a dreptății. Pentru că aceea era o ridicare a Țării împotriva unui cotropitor, a unui dușman care ne-a fost dușman de la apariția pe pământ. „De-ar fi Moldova’n deal la cruce...” așa cântau seminariștii în trenul bejaniei; așa au cântat la Timișoara, prima lor gazdă; la fel au cântat și în satul Pesac, sfâșiind inimile sătenilor. „Sătenii ascultau cu răsuflarea tăiată, cufundați intr-o realitate nemărginită, uitând de zădărnicia lucrurilor și de deșertăciunile lumești, acordurile pătrunzându-le
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
drept, fiind fiu și nepot de preot? - Cam sărăcăcioase bucate pentru un fiu de om al bisericii. - N-am fost niciodată bogați, în schimb mai amărâți ca acum nici pomenire. și i-a povestit în scurt cum a fost cu bejania preotului Istrati alungat de către bogatul popă Gugoașă. - și unde e acum tatăl dumitale? - Păiăunde să fie? La Stoicani. Dar să mergem la tren. Așa a fost să fie. - Ce-a fost a fost, fiule, dar ce va fi, va fi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
nostru. Din nefericire. Războiul prozatorului În LUCEAFĂRUL DE DIMINEAȚĂ (nr. 2, februarie), Radu Aldulescu continuă războiul său fără sfârșit pentru apărarea condiției de scriitor, care, în opinia sa, este tot mai amenințată, mai pusă la îndoială în aceste „vremuri de bejanie”: „...ultimele redute ale batjocoririi ideii de literatură și a scriitorului adevărat sunt asaltate prin proiecte de genul «Cel mai rapid roman» sau de culegeri colective pe teme impuse gen «Prima beție», «Prima pereche de blugi», « Prima țigară» etc. Culmea e
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3892_a_5217]
-
Vișini în floare și sâmburi în iarbă - timpul scamator Ploaia a stat - greierii risipesc iar liniștea nopții Cutremur în ceruri - stropii reci protestând inundă strada Vântul rece a învins soarele-n turnir - cad castanele După ploaie mii de râme-n bejanie - deliciul ciorii Luna și-a pierdut în mărăcini parura - toți greierii tac Vântul sculpează dansul apelor mării - valuri de nisip Lipăit de tălpi goale-n băltoacele reci - ploaie de toamnă Sunetul toamnei - dintre castane ce iar cad culeg amintiri Ursuză
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
fiind fiu și nepot de preot... Cam sărăcăcioase bucate pentru un fiu de om al bisericii. N-am fost niciodată bogați, în schimb mai a mărâți ca acum nici pomenire. Și i-a povestit în scurt cum a fost cu bejania pre otului Istrati alungat de către bogatul popă Gugoașă. Și unde e acum tatăl dumitale? Păi...unde să fie? La Stoicani. Dar să mergem la tren. Așa a fost să fie. Ce-a fost a fost, fiule, dar ce va fi
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Blandiana pentru ca toamna să-i lase copacii verzi îți ajunge direct la inimă. Un joc de culori fantastic : un violet închis, un galben auriu, un roșu ca sângele și rar, chiar foarte rar, verdele. Păsările, stăpânele cerului, au luat în bejania lor soarele, purtându-l pe aripi până în țările calde, iar cuiburile lor sunt luate de vânt și duse departe. Cerul, mohorât, plânge cu stropi mici. Basmul toamnei, început cu glasul stins de sfială al unei frunze, va fi terminat de către
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]