229 matches
-
Deodată, fața orașului ("un sat mare", cum îl definea Pavel Kiseleff) s-a schimbat substanțial. Balurile și "soareurile" se țineau lanț, lăutarii și orchestrele nu mai pridideau cîntînd, iar cîrciumile și saloanele de joc de cărți erau mereu pline de bejenari.19 "Era curioz a videa cineva atunci capitalia Beserabiei - își aduce aminte Costache Negruzzi -, atît de deșeartă și de tăcută, cît se făcuse de vie și de zgomotoasă. Plină de o lume de oameni care trăiau de az pe mîne
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
și vreau - din ce vanitate (sau disperare) a vârstei? - să public asemenea scurte și neînsemnate texte. Băjenarii Băjenar, băjenari s.m. Persoană care își părăsea vremelnic casa, provincia sau patria din pricina invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a asupririi. / Var.: bejănar, bejenar s.m./ Definiție din DEX, 1984. Așadar, în 1984 băjenarul nu mai exista. Era doar o amintire, un termen atestat în hrisoave și cărți vechi, căci în "epoca de aur" nimeni nu mai era silit la bejenie. ...Mă aflu cu Carol
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
unui membru al familiei. În dimineața Anului Nou, daca vreo lingură era căzută pe podea se credea că persoana al cărei nume îl purta va avea parte de un an sumbru sau va muri. În satele unde s-au statornicit bejenari ardeleni (peste 50 de sate), în noaptea de ajun se organiza Vergelul feciorilor și al fetelor, ceremonial nocturn de aflare a ursitei și a norocului. Pentru buna desfășurare a Vergelului, cu mult timp înaintea Anului Nou, tinerii alegeau o casă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
al Bucovinei. Teatrul popular de Anul Nou este o apariție recentă, el fiind o replică la spectacolul păpușarilor ce colindau, altă dată, satele bucovinene. Berea În perioada cuprinsă între Crăciun și Anul Nou, în satele în care s-au statornicit bejenarii ardeleni, dar mai ales în satele din vecinătatea orașului Gură Humorului, avea loc, până de curând, o petrecere comunitară cunoscută sub denumirea de „Bere” sau „La bere”. De multe ori acest tip de petrecere se prelungea și după Anul Nou
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
și bunul simț (vă amintiți cazul de câțiva ani în urmă când ia buzunărit de bani pe niște bieți oameni, promițăndu-le construcția apartamentelor). Din implicațiile sale politice din ultimul timp reținem doar organizarea împreună cu Iu. Roșca și colonelul SIS A. Bejenari a așa numitului „Comitet pentru Apărarea Constituției și a Democrației” (CaCaDu), care timp de câteva luni alături de Congresul Civic (CC!) al lui Voronin au organizat manifestații antiguvernare care însă nu s-au soldat cu nimic. Șefii le-au comandat și
PERICOLUL CARE NE PÂNDEŞTE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380637_a_381966]
-
al „Zorilor” este omul care a trăit mai mult la redacție decât acasă. Același lucrul îl confirmă și scriitorul Vasile Tărâțeanu - numit cândva „microbul dezordinii” de la „Zorile Bucovinei”, și fostul „ministru de finanțe”, cum o măguleam pe simpatica doamnă Nadejda Bejenar. De fapt, așa ne-a rămas în memoria tuturor, căci dimineața îl găseam, și seara îl lăsam la locul de muncă, citind materialele noastre cu stiloul în mână și țigara în gură. Model de competență, seriozitate, atitudine conștientă față de muncă
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
Macedonia, Italia și Bulgaria. “Cu Tenda” (călătorind „cu cortul”) aduce în prim-plan poveștile acelor comunități în mișcare, care au traversat aproape invizibil istoria, având însă o mare contribuție în conturarea simbolică a hărții culturale a Balcanilor. Păstori nomazi, ciobani, bejenari fără adăpost, singuratici și rătăcitori, cum au fost numiți de-a lungul timpului, aromânii devin subiectul unui proiect cultural interdisciplinar, în care discursul antropologic se îmbină cu forme de expresie creativă - studii de teren, filme etnologice, concerte și înregistrări sonore
„CU TENDA” pe urmele aromânilor cu Muzeul Național al Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/93142_a_94434]
-
oameni?... Se spune că în vremea unei asemenea urgii, prin pădurea de deasupra satului nostru trecea o gloată de fugari. Cum se întâmplă de obicei, și aceștia aveau o căpetenie. Nu știu cum, dar nenorocirea a lovit tocmai pe cel din fruntea bejenarilor. Acesta avea o fată frumoasă precum o zână din povești! Dumnezeu însă n-o putut-o smulge din ghearele morții... Dacă nenorocirea a dat peste el, atunci n-o avut ce face altceva decât să-și îngroape fiica uneva în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
avea o fată frumoasă precum o zână din povești! Dumnezeu însă n-o putut-o smulge din ghearele morții... Dacă nenorocirea a dat peste el, atunci n-o avut ce face altceva decât să-și îngroape fiica uneva în pădure... Bejenarii însă au fost nevoiți să fugă mai departe din fața urgiei! ... Cine mai știe după câtă vreme lucrurile s-au liniștit și fugarii au pornit înapoi, spre locurile lor, pentru că ca acasă la tine nu-i nicăieri!... Când au ajuns aici
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
la localnici, pentru că nu le înțelegeau vorbele, dar au răspuns în limba lor: „Po umerla”. Sătenii s-au uitat unul la altul dând din umeri... S-a nimerit însă ca printre localnici să se găsească unul care să priceapă graiul bejenarilor... Odată cu ultima vorbă, Pâcu a gustat cu multă evlavie din ulcica cu vin și, după cum îi era feleșagul, a tras adânc și din lulea... Și cum spuneam, s-a nimerit să fie printre săteni și unul care să le tălmăcească
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pe ocupanți încă din '40. Ce ocupanți?! Eliberatori, tovarășu'! Și mai zici că ești ziarist, sau mai bine zis vrei sa ajungi ziarist... Exact! Eliberatori... Acesta este și punctul meu de vedere... Dar eu am făcut afirmația din perspectiva acelor bejenari fără de număr care au pribegit în necunoscut numai cu ce aveau pe ei din toată agoniseala de-o viață... Ia nu mă mai aburi cu povești gazetărești! Răspunde scurt, scurt de tot! Și la obiect! De ce a fost deportat fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
întoarsă! La noi îi o regulă, la noi îi o disciplină! Asta trebuie s-o știi și tu, măi Tăloi! Că, de nu, o căcărisești cu toată gloata ta cu care te dai mare! Îl atenționau amenințător vecinii, sătui de bejenari de-aiștia pripășiți la Mereni în căutarea unui trai ceva mai de Doamne-ajută. Mai întâi, să știi vecine, că tizicul de la Puțureni îi cel mai bun din țară! Că la noi bălegarul se frământă mai întâi separat și abia după aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
o posesiune de 1,5 ha teren, români de etnie, în comuna Ropcea, județul Storojineț, astăzi înstrăinate în urma unui rapt dictatorial, a unui război devastator și a două tratate impuse. Această realitate istorică mi-a pus și mie pecetea de bejenar refugiat de la frageda vârstă de 6 ani, alături de părinți și de sora Frevonia. După un periplu oltenesc de mai bine de 1 an, în toamna anului 1945, familia mea s-a stabilit în satul Călinești Cuparencu aparținând de comuna Șerbăuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în memoria părinților mei, învățătorii Eleonora și Virgil Cernat Cuvânt înainte Profesorul Ion Cernat continuă să scrie; acum își îndreaptă atenția spre locurile în care a deschis ochii spre lume. Sub titlul „Pe Valea Dunavățului. Lunca, sat al bejenarilor bucovineni”, Ion Cernat alcătuiește, cu migală și pricepere „povestea” oamenilor și a locurilor. Prilejul îl oferă împlinirea a 225 de ani de la atestarea venirii primilor bejenari (8 noiembrie 1784). Sensibilitatea actorului la eveniment o vedem amplificată și de refacerea inversă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care a deschis ochii spre lume. Sub titlul „Pe Valea Dunavățului. Lunca, sat al bejenarilor bucovineni”, Ion Cernat alcătuiește, cu migală și pricepere „povestea” oamenilor și a locurilor. Prilejul îl oferă împlinirea a 225 de ani de la atestarea venirii primilor bejenari (8 noiembrie 1784). Sensibilitatea actorului la eveniment o vedem amplificată și de refacerea inversă a traseului bejenarilor în căutarea și găsirea locului de pornire a familiei Ignătescu din care autorul se trage, după mamă. Profesorul Ion Cernat are „echipamentele” necesare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cernat alcătuiește, cu migală și pricepere „povestea” oamenilor și a locurilor. Prilejul îl oferă împlinirea a 225 de ani de la atestarea venirii primilor bejenari (8 noiembrie 1784). Sensibilitatea actorului la eveniment o vedem amplificată și de refacerea inversă a traseului bejenarilor în căutarea și găsirea locului de pornire a familiei Ignătescu din care autorul se trage, după mamă. Profesorul Ion Cernat are „echipamentele” necesare îndeplinirii acestui obiectiv; a acumulat o bună experiență în alcătuirea altor monografii remarcabile. Istoric prin formație, autorul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
2009 Prof. univ. Ioan Ciuperc Universitatea „Al i. Cuza” Iași Introducere: Justificarea gestului de a scrie această carte Mai mult decât alții, din aceeași comună sau din comunele învecinate, luncașii „dorneni” au vrut să aibă cartea lor, istoria lor de bejenari bucovineni, ajunși, prin muncă îndârjită, prin învățătură, să dobândească respectul de sine și respectul celor în mijlocul cărora s-au așezat, să arate lumii că ei nu sunt numai clăcași lipsiți de pământ, legați de moșia boierească, sunt și cei care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înscriu la loc de cinste învățătoarea Maria Păvăluță și Dumitru Arbureanu, care au întocmit o primă monografie a școlii din Lunca, folosind, pentru istoricul satului și însemnările mai vechi ale lui Ion Ciuchi din Fruntești care relatează despre vremea primilor bejenari în 1784. O lucrare mai amplă, intitulată „însemnări pentru monografia satului Lunca, comuna Filipeni”, a realizat învățătorul Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, încheiat prin 1973, rămasă în manuscris, circulând în copii xerox. Ghiță Iacobeanu a fost înzestrat cu har la scris
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Iacobeanu mi-a pus la dispoziție documente din arhiva primăriei, fără de care nu s-ar fi putut scrie despre situația actuală și de perspectivă a comunei Filipeni. Lucrarea cu caracter monografic „Pe Valea Dunavățului: Lunca, sat de colonizare târzie, al bejenarilor bucovineni” înfățișează multiple aspecte din viața oamenilor din mai vechea și actuala comună Filipeni, cu accent mai mare pe satul Lunca, satul de reședință, dar, pornind de la realitățile istorice ale zonei, a fost necesar să înscriem, pe baza documentelor istorice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
afirmații gratuite care nu au acoperire în documente, dup cum m-am ferit de interpretări forțate sau false, de accentuarea unor cauze care sau dovedit ulterior că vin din insuficienta cunoaștere a fenomenelor socialpolitice, în special cele legate de plecarea bejenarilor bucovineni din satele lor de baștină. Migrațiile sezoniere și definitive au fost o realitate a istoriei românilor, o constantă, nu o excepție, și, migrând românii între români, fenomenul nu poate fi privit drept catastrofic. Economia lucrării m-a determinat să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Să le urăm succes în scrierea propriilor monografii și nu ne îndoim că vor fi contribuții valoroase la cunoașterea istoriei satului și comunei. Am considerat că împlinirea, la 8 noiembrie anul acesta - 2009, a 225 de ani de la venirea primilor bejenari în Lunca - Filipeni, este un bun prilej de a întâmpina această aniversare cu o carte despre acei oameni și urmașii lor, pe care cei de dinaintea mea n-au putut s-o facă când s-au împlinit 200 de ani, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vechimii lor, după documentele istorice) Filipeni, unde era reședința boierului Rosetti, Fruntești (ambele sate răzășești) , Lunca cu Dobreana, Slobozia, apărut în secolul al XVIIIlea, Valea Boțului (robi țigani eliberați). Satul de reședință al comunei Filipeni este Lunca (satul format din bejenari bucovineni, începând cu 1785), iar confuzia între Lunca și Filipeni vine de acolo că, de regulă, numele satului de reședință d numele comunei. Se aude tot mai des: „Mă duc la Filipeni”, dar de fapt merge în satul Lunca. La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru prisacă (și acum în gura Știubienei era o stupină!), boierii din familia Rosetti aveau aici o moară, acareturi și locuințe pentru argați și slugi. Până la sfârșitul secolului al XIXlea, Știubiana era sat, acolo au locuit și câteva familii de bejenari bucovineni, pân a se aduna toți în satul Lunca. Urmează locul numit în Pădure, apoi Zarea Statului. După vii, Fundu Sârbului (mulți sârbi și bulgari au alcătuit sate în Moldova, aici trebuie să fi fost un sârb rătăcit!). Poienile Brânzei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșii Sterian și locurile numite La nuci, Saivanul (construcții de adăpostit animalele), Dealul Frasinului, locuri marcate de existența unor pomi fructiferi sau arbori de pădure. în Dobreana se păstrează două toponime foarte vechi în arealul românesc, cu siguranță, aduse de bejenari de pe locurile lor de origine, din Bucovina: Jidogin (Jidovină), care înseamnă un loc săpat de oameni, tăieturi și șanțuri, chiar și movil mare făcută de oameni vechi și șihlă (Sihlă) situată de la Buduioasa spre Lunc (pădure deasă, desiș de pădure
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
noștri, fără să-i știm cu precizie originea, însă este posibil să fie autohton, preroman sau preslav. Stâna, ca mod de organizare a producției și a vieții sezoniere la luncași, a fost descrisă de Olimpia Bădăluță: „Crâmpeie din povestea venirii bejenarilor bucovineni pe valea pârâului Dunavăț, le-am ascultat în multe seri, din primăvar și până toamna târziu, când, copil fiind, eram duși de către părinți la stână. Stâna, așa cum am apucat-o eu, era o încăpere rotundă, de obicei, făcută din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]