6 matches
-
baltă, șobolani de apă și alte rozătoare de apă etc), păsări de apă mici (făcând salturi acrobatice după ele), amfibieni (broaște), reptile, rar nevertebrate. Peștii consumați sunt în special ciprinide: scobarul ("Chondrostoma nasus"), mreana vânătă ("Barbus petenyi"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), beldița ("Alburnoides bipunctatus"), boișteanul ("Phoxinus phoxinus"), porcușorii ("Gobio"), grindelul ("Barbatula barbatula") etc., apoi zglăvoaca ("Cottus gobio"), lipanul ("Thymallus thymallus"), păstrăvul de munte ("Salmo trutta fario"), oblețul ("Alburnus alburnus"), mihalțul ("Lota lota") ș.a. Îi sclipesc ochii după orice pradă vie și tratează
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
bolovanilor din albia râului. S-au semnalat creșteri ale concentrației de materii organice și amoniac. Aspretele nu are pretenții asupra vegetației existente, în mediul natural vegetația acvatică este slab reprezentată. În Râul Vâlsan aspretele trăiește alături de alte specii de pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean ("Leuciscus cephalus"), grindel ("Barbatula barbatula"), mreană vânătă ("Barbus petenyi"), nisipariță ("Sabanejewia romanica"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zglăvoacă ("Cottus gobio"). Aspretele este extrem de greu de observat chiar și
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
agrestis"), șoarecele gulerat ("Apodemus flavicollis"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); Pești cu specii de: scobar ("Chondrostoma nasus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Leuciscus cephalus"), porcușor ("Gobio gobio"), beldiță ("Alburnoides bipunctatus") sau mântuș ("Lota lota"). Parcul adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice); din speciile: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
europaeus"), chițcan mic de apă ("Neomys anomalus"); amfibieni și reptile: broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), salamandră ("Salamandra salamandra"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata "); pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus") și insecte: fluture ("Apatura metis"), cosaș de stepă ("Saga pedo") În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, muzee, arii naturale
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
apei. Fauna piscicolă a Bistriței înainte de inundare a fost compusă din: 80% scobar, 17% clean, 1% mreană și 2% salmonide (lostriță, lipan și păstrăv indigen). Evaluarea a fost făcută numeric fără să se țină seama de speciile mărunte ca: oblețul, beldița, boișteanul, porcușorul,etc. În total, vechea albie a Bistriței găzduia un număr de 16 specii de pești și anume: păstrăv indigen, lipan, lostriță, scobar, clean, mreană, moioagă, mihalț, obleț, porcușor, boiștean, beldiță, grindel, zlăvoacă, câră și chetrar. În vederea producerii salmonidelor
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
se țină seama de speciile mărunte ca: oblețul, beldița, boișteanul, porcușorul,etc. În total, vechea albie a Bistriței găzduia un număr de 16 specii de pești și anume: păstrăv indigen, lipan, lostriță, scobar, clean, mreană, moioagă, mihalț, obleț, porcușor, boiștean, beldiță, grindel, zlăvoacă, câră și chetrar. În vederea producerii salmonidelor necesare populării anuale, dat fiind faptul că pe o reproducere a lor în lac nu se putea conta, s-a proiectat și construit la Ceahlău, pe pârâul Schit, o păstrăvărie cu același
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]