14 matches
-
Codreanu. „O dansatoare româncă în avangardă pariziana” - carte care se va găsi de vânzare după eveniment, la Sala „Stere Popescu”. Lizica Codreanu (1901, București - 1993, Louveciennes) - dansatoare și coregrafa franceză de origine română. În 1918 se înscrie la Școala de Bele-Arte din București, debutând în același an în cadrul programului primului ceai artistic al Societății „Prietenii orbilor” la Teatrul „Carol cel Mare” din București, alături de Ion Manu, Maria Filotti și Petre Sturdza. După câteva reprezentații individuale în București (Dansuri de caracter, Dansul
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/igor_mocanu_1424737366.html [Corola-blog/BlogPost/353209_a_354538]
-
Gheorghe Azap N-am debordantă lirică-nzestrare Eu, har nu am nici de-o a zecea parte ( Mi-ar zice-o alții: nici că-ntr-a o sută), Când încropesc polei de bele-arte Peste un creștet inocent, de ciută. N-am aptitudini vaste cât s-ar cere Să-mi salt în madh vreo gâză bălăioară, Care-mi durează farmacii cu miere Pe-un stilobat religios, de ceară. N-am debordantă lirică-nzestrare Să-i
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
de discuții cu cercetătoarea Doina Lemny, moderate de Igor Mocanu. Bineînțeles, nu înainte de a revedea reînscenarea dansului creată în 1996. Lizica Codreanu (1901, București - 1993, Louveciennes) - dansatoare și coregrafa franceză de origine română. În 1918 se înscrie la Școala de Bele-Arte din București, debutând în același an în cadrul programului primului ceai artistic al Societății „Prietenii orbilor” la Teatrul Carol cel Mare din București, alături de Ion Manu, Maria Filotti și Petre Sturdza. După câteva reprezentații individuale în București (Dansuri de caracter, Dansul
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/igor_mocanu_1415801775.html [Corola-blog/BlogPost/379371_a_380700]
-
dezvoltare sub toate aspectele: străzile din oraș se pavează cu granit, piatră cioplită și piatră de râu, se construiesc trotuare pietonale pe străzile principale, se amenajează grădina botanică, se înființează gimnaziile Lazăr și Matei Basarab, Universitatea din București, Școala de Bele-Arte, se amenajează noi piețe și grădini publice, se construiește prima linie de cale ferată dintre București și Giurgiu, se pune piatra de temelie a Azilului Elena Doamna pentru fete orfane. <br> Se înființează noi societăți: Societatea Română de Științe (1862
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
(n. 1820 - d. 23 aprilie 1851) a fost un pictor și revoluționar român de etnie evreiască. s-a născut la Budapesta, într-o familie de negustori evrei. A absolvit Academia de bele-arte din Viena. Se împrietenește cu Ion Negulici, cu Constantin A. Rosetti și cu alți tineri din generația pașoptistă. În 1842 se stabilește la București, grație pictorului Ioan D. Negulici, ca trimis al masoneriei, pentru a sprijini mișcarea de trezire națională
Constantin Daniel Rosenthal () [Corola-website/Science/303938_a_305267]
-
educațional. Conform legii, instrucțiunea publică se împărțea în trei mari cicluri de învîțîmânt: primar, secundar și superior (Art. 2). Ciclul primar includea „"școalele primare din comunele rurale și urbane"” (Art. 3). Ciclul secundar includea „"liceele, gimnaziale, seminariale, școalele reale, de bele-arte, profesionale și școalele secundare de fete"”(Art. 4). Ciclul superior includea „"facultățile de litere, de științe matematice și fizice, de drept, de medicină"”(Art. 5). În anul 1866 apare primul "Regulament de ordine și disciplină pentru licee și gimnazii" iar
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
suprimarea facultății de medicină din capitala Moldovei. A trebuit o acțiune îndârjită și continuă, pentru ca lucrul acesta să nu se întâmple. Cu ocazia reorganizării școalelor noastre de pictură și de arte frumoase, prin 1928, se hotărâse retrogradarea vechei Școale de Bele-Arte din Iași. Înființată în 1860, această școală nu e numai una din cele mai vechi instituțiuni de cultură artistică din țară, dar în același timp una din cele mai glorioase și deci mai utile. Din fericire, s-a prins de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Îndeplinește, adică prin status-urile ce le dobândește și rolurile pe care le joacă pe traseul existenței sale. Termenul de grup, de origine italiană -gruppo- cu sensul de "nod", "legătură", a fost folosit pentru prima dată ca termen tehnic În bele-arte (groppo sau gruppo, semnificând mai mulți indivizi pictați sau sculptați, formând un subiect. În limba franceză -grouppe- a pătruns destul de recent, adus de artiștii francezi care au studiat În Italia. În limba română termenul a pătruns din franceză și circulă
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
italian (Niccolò Ammaniti) / 58 Italia sau pasiunea uni chirurg (Margaret Mazzantini) / 63 Romanul bătrâneții lui Petrarca (Marco Santagata) / 67 II. VINĂ, INOCENȚĂ, ASASINAREA FRUMUSEȚII / 73 Viața și opera lui Nicolas des Innocents (Tracy Chevalier) / 75 Păianjenul solitar și studenta de la bele-arte (John Fowles) / 79 Război conjugal, analiză finală (Nick Hornby) / 84 Iubire morganatică (William Trevor) / 89 Bernard sau vindecarea de ficțiune (David Lodge) / 93 Asasinarea frumuseții (Ian McEwan) / 97 Romanul, colaj de fragmente explodate (Herta Müller) / 102 III. SARABANDA MĂȘTILOR, ANTINOMII
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Iași. După absolvirea acestei școli (în 1930) și a unui curs special la Seminarul pedagogic al Universității ieșene (în 1933), Mihai Cămăruț a funcționat ca profesor de desen în diferite școli și licee din Moldova, și la vechea Academie de bele-arte din Iași. Dupa 1950 a fost profesor de pictură și director al Liceului de muzică și arte plastice ―Octav Băncilă din același oraș, apoi lector, conferențiar și decan la Facultatea de arte plastice din cadrul Institutului pedagogic de trei ani din
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
îl numește întotdeauna și pe Ștefan Dimitrescu ale cărui cursuri nu le-a urma oficial, dar de ale cărui îndrumări a beneficiat totuși în timpul vacanțelor de vară, la Baia Mare, unde se organizau anual, tabere de creație pentru elevii școlilor de bele-arte din țara. Insistând asupra descendenței picturii lui Mihai Cămăruț din creația lui Ștefan Dimitrescu nu intenționăm nici pe departe să umbrim cumva meritele de artist și de profesor ale lui Octav Băncilă, ci doar să constatăm un fapt care ni
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
și simțimintele la românii vechi și moderni, o alta consacrată teatrului popular (Irozii) îi aparțin tot lui V. A. Urechia, care a susținut, de asemenea, „Curierul literar” (recenzii la V. AIecsandri, Al. Pelimon, A. T. Laurian, I. Missail) și rubrica „Bele-arte”, unde apar comentarii legate de primele manifestări ale picturii la noi. Cronica științifică aducea informații din epocă. Mai solide, prin colaborările lui B. P. Hasdeu, sunt preocupările de istorie ale revistei. Hasdeu a dat portretele unor scriitori ce au lăsat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285488_a_286817]
-
ministerul s-a simțit obligat să nu facă mai puțin ca străinătatea pentru un artist român. I-a dat un "Bene-Merenti", după care a venit o "Coroană" și o "Stea" și când a fost vacantă prima catedră la Școala de bele-arte, candidatura lui a fost necontestată. Mini păru interesată. - Știam nenumărate feluri - zise - de a se împinge înainte în convoiul nostru social, dar pe ăsta nu. E mult mai original și mult mai simpatic ca alte nepotisme. "Nepotul Papei"! - Să mai
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
urmărit echilibrul compoziției printr-o simetrie care adună personajele trei cu trei în jurul fiicei de împărat care se află în centru. Cu această lucrare, Theodorescu-Sion participa în 1913 la concursul organizat pentru ocuparea catedrei de artă decorativă a Școlii de bele-arte din Iași. Pictorul realizează mai multe proiecte de cortină destinate Teatrul Național, printre care acuarela Proiect de cortină (acuarelă pe carton, semnat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 0,360 x 0,470 cm, 1913-1914
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]