7 matches
-
acestei țări între 1979 - 1991 și 1994 - 2003, secretar general al secției irakiene a partidului Baas (Partidul Socialist al Renașterii Arabe), mareșal (din 1979). Saddam a guvernat Irakul într-o manieră dictatorială arbitrară, cu caracter semi-laic, a promovat o politică belicistă, inițiind un război lung și anevoios împotriva Iranului și mai târziu o campanie fulger în care a cucerit și a anexat emiratul vecin al Kuweitului. Bazându-se ca și regimurile irakiene precedente pe hegemonia comunității musulmane sunite, a inițiat masacre
Saddam Hussein () [Corola-website/Science/296813_a_298142]
-
regele Wilhelm I să retragă candidature membrului familiei Hohenzollern pentru ocuparea tronului Spaniei. Regele a reguzat, mai ales că Bismark chiar dorea cu orice preț războiul. Franța părea să fie umilită de Prusia. S-a instalat o frebra naționalistă și belicistă, Franța dorind să răzbune afrontul suferit. În 1870 declara război Prusiei care deținea o armata numeroasă, bine instruită și echipată, având acces la mai multe cai ferate care să le transporte rapid trupe, dispunând și de un Stat Major. Franța
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
pentru toți să facă binele. Dar Opera să rămână așa cum o vrea Divinul Fondator». Oricum, o a treia scrisoare a Vizitatorului, din 11 decembrie 1943, îi aducea la cunoștință lui don Calabria că redactarea Constituțiilor era terminată. Din păcate, evenimentele beliciste nu au permis revizuirea definitivă a textului. Acum se vedea nevoia revizuirii și tratării profunde a chestiunii. «Repet că Opera e specifică timpurilor actuale, destinată să împlinească în micimea și sărăcia sa, dar mare în mintea lui Dumnezeu, planuri noi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Actele martirilor) nu există suficiente indicii istorice; nu au existat Acte ale martirilor anterioare lui Decius (249-251). Primele mișcări pacifiste creștine încep să apară cu Arnobius și Lactantius și vor ajunge până la Orosius sub forma unei critici virulente adusă religiei beliciste romane și războiului în general, istoriei clasice și îndeosebi Romei, a unei istorii de războaie și cuceriri, definind o dezvoltare târzie a acestei tematici. Spre sfârșitul secolului III, atitudinea excepțională de rigorism moral a Africii (primele cazuri de obiecție de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
stat menit să unifice granițele supușilor săi pînă atunci divizați politic, făcînd paradă de un orgoliu accentuat al puterii moderne în expansiune și exaltînd sentimetul mitic al germanității. Ca și în Franța, această între-prindere va mobiliza o serie de pulsiuni beliciste înscrise de altfel în tradiția armatei prusiene. Dar și mai mult încă, de aici încolo, aceasta se va sprijini pe o strategie a cărei orientare va deveni din ce în ce mai imperialistă. Impulsurile armatei prusiene vor fi totuși frînate după 1871 de către diverși
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
care Austria trebuie să-l ducă de nevoie deteriorează din ce în ce mai mult starea de spirit a civililor și a soldaților, astfel încît bunele intenții politice ale reprezentanților minorităților cît și cele ale puterii vieneze devin inutile. Reprezentantul de vîrf al partidului belicist, cancelarul Stürgkh este asasinat în octombrie 1917 de către so-cial-democratul Fritz-Adler. În ianuarie 1918, grevele de pro-test cuprind întreg teritoriul țării. La 1 februarie, escadra staționată în golful Kotor se revoltă și înalță drapelul roșu în timp ce orchestra de bord cîntă Marseieza
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
va degenera în august 1944 într-o insurecție căreia armata germană nu-i va da de capăt pînă în octombrie, nu provine atît din această caracteristică, creată în contextul retrocedării sudului Slovaciei către Ungaria sau din antisemitism, cît din politica belicistă a guvernării sale, prea dornică să-și satisfacă tutorele nazist. Mgr Tiso va declara război Franței și Marii Britanii în septembrie 1939, apoi Rusiei, în 1941. Iată suficiente motive pentru a-i descuraja pe compatrioții săi, în cele din urmă invidioși
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]