100 matches
-
art. I din LEGEA nr. 175 din 6 iunie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 343 din 11 iunie 2013. b) în cazul în care titularul declară în scris că urmează să călătorească în state între care există stare de beligeranță ori conflict diplomatic și are aplicată în pașaportul simplu sau în pașaportul simplu electronic o ștampilă ori o viză eliberată de statul cu care țara în care călătorește se află în conflict; ... c) când titularul deține pașaport simplu sau pașaport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273079_a_274408]
-
831 din 10 decembrie 2008. a) pentru persoanele care nu dispun de timpul necesar pentru eliberarea unui pașaport simplu electronic; ... b) în cazul în care titularul declară în scris că urmează să călătorească în state între care există stare de beligeranță ori conflict diplomatic și are aplicată în pașaportul simplu sau în pașaportul simplu electronic o ștampilă ori o viză eliberată de statul cu care țara în care călătorește se află în conflict; ... c) când titularul deține pașaport simplu sau pașaport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247352_a_248681]
-
831 din 10 decembrie 2008. a) pentru persoanele care nu dispun de timpul necesar pentru eliberarea unui pașaport simplu electronic; ... b) în cazul în care titularul declară în scris că urmează să călătorească în state între care există stare de beligeranță ori conflict diplomatic și are aplicată în pașaportul simplu sau în pașaportul simplu electronic o ștampilă ori o viză eliberată de statul cu care țara în care călătorește se află în conflict; ... c) când titularul deține pașaport simplu sau pașaport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227415_a_228744]
-
art. I din LEGEA nr. 175 din 6 iunie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 343 din 11 iunie 2013. b) în cazul în care titularul declară în scris că urmează să călătorească în state între care există stare de beligeranță ori conflict diplomatic și are aplicată în pașaportul simplu sau în pașaportul simplu electronic o ștampilă ori o viză eliberată de statul cu care țara în care călătorește se află în conflict; ... c) când titularul deține pașaport simplu sau pașaport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169471_a_170800]
-
acceptând să recunoască ca valabile și obligatorii toate deciziunile și ordonanțele acestor Tribunale de Prize, pronunțate la 1 Septemvrie 1939, sau după această dată, cu privire la vase românești, mărfuri românești sau la plata cheltuielilor; (d) reclamațiuni decurgînd din exercitarea drepturilor de beligeranță sau din măsurile luate în vederea exercitării acestor drepturi. 2. Dispozițiunile articolului de față vor exclude complet și definitiv toate reclamațiunile de natura celor prevăzute în acest articol și care vor fi stinse de acum înainte, oricare ar fi părțile interesate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229820_a_231149]
-
art. I din LEGEA nr. 175 din 6 iunie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 343 din 11 iunie 2013. b) în cazul în care titularul declară în scris că urmează să călătorească în state între care există stare de beligeranță ori conflict diplomatic și are aplicată în pașaportul simplu sau în pașaportul simplu electronic o ștampilă ori o viză eliberată de statul cu care țara în care călătorește se află în conflict; ... c) când titularul deține pașaport simplu sau pașaport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247353_a_248682]
-
Articolul 1 Cetățenii români pot deține simultan două sau mai multe pașapoarte simple cu valabilitate mai mare de un an numai în următoarele cazuri: a) când titularul declară că urmează să călătorească în state între care există stare de beligeranță sau conflict diplomatic. Numărul pașapoartelor simple deținute în acest caz nu poate fi mai mare decât numărul statelor de destinație aflate în situația respectivă; ... b) când titularul deține pașapoarte simple care conțin vize valabile, iar ca urmare a epuizării filelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177258_a_178587]
-
art. I din LEGEA nr. 175 din 6 iunie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 343 din 11 iunie 2013. b) în cazul în care titularul declară în scris că urmează să călătorească în state între care există stare de beligeranță ori conflict diplomatic și are aplicată în pașaportul simplu sau în pașaportul simplu electronic o ștampilă ori o viză eliberată de statul cu care țara în care călătorește se află în conflict; ... c) când titularul deține pașaport simplu sau pașaport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258246_a_259575]
-
art. I din LEGEA nr. 175 din 6 iunie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 343 din 11 iunie 2013. b) în cazul în care titularul declară în scris că urmează să călătorească în state între care există stare de beligeranță ori conflict diplomatic și are aplicată în pașaportul simplu sau în pașaportul simplu electronic o ștampilă ori o viză eliberată de statul cu care țara în care călătorește se află în conflict; ... c) când titularul deține pașaport simplu sau pașaport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278654_a_279983]
-
diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 28 iulie 1914 și 11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român. Din punct de vedere al statutului de beligeranță, România a fost pe rând: țară neutră în perioada 28 iulie 1914 - 27 august 1916, țară beligerantă de partea Antantei în perioada 27 august 1916 - 27 noiembrie 1917, în stare de armistițiu în perioada 27 noiembrie 1917 - 7 mai 1918
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
dezavantajoase decât cele pe care le respinseseră mai înainte. Tratatul, semnat între Rusia bolșevică, pe de-o parte, și Imperiul German, Austro-Ungaria, Bulgaria și Turcia (numite, în mod colectiv, Puterile Centrale), pe de altă parte, a marcat încetarea stării de beligeranță în niște condiții neașteptat de umilitoare, care au umbrit victoria bolșevicilor în Revoluția din Octombrie 1917. Noul guvern bolșevic (comunist) rus a renunțat, integral, la pretențiile asupra Finlandei, viitoarelor state baltice (Estonia, Letonia și Lituania), Poloniei, Belarusului și a districtelor
Tratatul de la Brest-Litovsk () [Corola-website/Science/298538_a_299867]
-
Jocul acesta se mai jucase și înainte. Tatăl lui Constantin, Manuel al II-lea, îl jucase cu succes schimbător. Dar era primejdios. Mesajul a fost primit la Brusa de vizirul lui Mehmed, Halil pașa, un om adesea înclinat să potolească beligeranța stăpânului său. El le-a comunicat bizantinilor că pot face ce vor dar că faptele lor vor avea efecte ce vor fi pedepsite de turci. Răspunsul sultanului la cererile impertinente ale lui Constantin a fost mai laconic. El a promis
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
a făcut ca intervenția italiană în război împotriva aliaților occidentali în iunie 1940 să fie considerată la Roma ca singura opțiune posibilă. Italia a declarat război Franței și Regatului Unit în seara zilei de 10 iunie, urmând ca starea de beligeranță să fie efectivă doar după miezul nopții. Cele două tabere s-au angajat în lupte aeriene și bombardamente de aviație în prima zi de război, dar nu au avut loc acțiuni terestre de amploare pe frontul din Alpi, în regiunea
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
asupra coloniilor), până la elibererea țării în 1944, când oficialitățile țării s-au reîntors în patrie. Bolivia a fost una dintre multele națiuni latino-americane care au declarat război Germaniei mai târziu, (4 decembrie 1943). La scurtă vreme după declararea stării de beligeranță, președintele Enrique Peñaranda a fost răsturnat de la putere de un grup de complotiști. Noul lider al țării, Gualberto Villarroel, avea simpatii fasciste și antisemite. Presiunile internaționale l-au obligat însă pe Villarroel să rămână în tabăra Aliaților și să elimine
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
Chineză. După atacul de la Harbor, Columbia a rupt legăturile diplomatice cu puterile Axei. Columbia a aprovizionat Aliații cu produse petroliere. În 1943, submarinul german "U 505" a scufundat o goeletă columbiană, ceea ce a determinat guvernul comumbian să declare "starea de beligeranță" cu Germania pe 26 noiembrie. Ambasadorul german a părăsit țara și au fost luate măsuri de securitate, precum internarea cetățenilor germani în zone bine precizate. Avioanele de recunoaștere aparținând companiei germano-columbiene Scadta, care fuseseră folosite la fotografierea din aer a
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
rachete balistice pentru atacarea centrelor populate, cu precădere Irakul. În octombrie 1986, avioane irakiene au început să atace trenuri și avioane de pasageri iraniene, inclusiv un Boeing 737, în timp ce pasagerii coborau din el pe Aeroportul Internațional Shiraz. În ciuda stării de beligeranță, ambele țări au menținut relațiile diplomatice împreună cu ambasadele respective, până pe la mijlocul anului 1987. Odată cu escaladarea conflictului militar, liderii religioși iranieni au avut întrevăzut o oportunitate de consolidare a regimului teocratic, de a întări coeziunea poporului iranian, concomitent cu posibilitatea de
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
portugheze a început în Angola la data de 4 februarie 1961 într-o regiune cunoscută sub denumirea de "Zona Indignată a Nordului" ("Zona Sublevada do Norte"), care cuprinea provinciile Zaire, Uíje și Cuanza-Norte. Revoluția Garoafelor din Portugalia a marcat sfârșitul beligeranței. Concomitent cu instaurarea unui nou regim politic, angajamentul armatei portugheze în Africa și-a pierdut sensul. Noua conducere instaurată în urma revoluției victorioase a anunțat democratizarea statului și disponibilitatea de a accepta pe calea negocierilor independența coloniilor, angajându-se să negocieze
Războiul Colonial Portughez () [Corola-website/Science/314921_a_316250]
-
persoană protejată cu statut de prizonier de război, până când va apărea în fața unui tribunal competent Articolul 5<br> ... Dacă există vreo îndoială în ce privește încadrarea în una din categoriile enumerate în articolul 4 a persoanelor care au comis un act de beligeranță și care au căzut în mâinile inamicului, numitele persoane vor beneficia de protecția prezentei convenții, în așteptarea ca statutul lor să fie determinat de un tribunal competent.</ref>. Acest tribunal va determina dacă soldatul este sau nu un mercenar. În
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
trupe militare sau paramilitare maghiare au masacrat civili români, țigani și evrei, în intenția de a determina prin teroare un exod din populațiile conlocuitoare nemaghiare. Atrocități similare au avut loc și spre sfârșitul anului 1944, îndeosebi pe fundalul stării de beligeranță în care frontul de est și-a mișcat relativ rapid în direcția est-vest linia care traversa teritoriul Ardealului de Nord, mai ales după 23 august 1944, când România a ieșit din coaliția Puterilor Axei și s-a alăturat Puterilor Aliate
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
război Statele Unite ale Americii. China a declarat oficial război Japoniei pe 8 decembrie 1941. China nu declarase război mai devreme, deoarece ajutoarele militare din partea unor națiuni neutre nu ar mai fi putut fi acordat de națiunile donatoare dacă starea de beligeranță ar fi fost oficială. După atacul de la Pearl Harbor, prioritățile s-au schimbat - de la supraviețuire la victorie. Beneficiind de un ajutor militar străin însemnat, armata chineză a început să atace invadatorul nipon. Forțele chineze au luat parte la eliberarea Burmei
Al Doilea Război Chino-Japonez () [Corola-website/Science/308023_a_309352]
-
a fost o mare unitate militară reprezentată de un corp de voluntari de naționalitate română, cu drapel propriu, care s-a găsit în Italia în timpul perioadei acesteia de beligeranță din Primul Război Mondial. Voluntari acestei mari unități au fost selectați din rândurile prizonierilor de război austro-ungari de naționalitate română, aflați pe teritoriul statului italian. Eforturile diplomatice și politice pentru înființarea Legiunii - parte a unui efort complex de formare a
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]
-
a fost o unitate militară reprezentată de un corp de voluntari de naționalitate română, cu drapel propriu, care s-a constituit în Franța la sfârșitul perioadei acesteia de beligeranță din Primul Război Mondial și a existat între 22 octombrie 1918 și 10 iulie 1919. Constituirea unei Legiuni pe pământ francez a fost una din preocupările principale ale emigrației române. În intenție, această Legiune ar fi urmat să contribuie la
Legiunea Română din Franța () [Corola-website/Science/335523_a_336852]
-
în primă fază un atac asupra Hanatului Crimeei. Operațiunea s-a soldat cu un eșec. La rândul său, după mai multe operațiuni în 1730-1736, Războiul Turco-Persan s-a încheiat cu pacea de la Bagdad din 1734, dar Persia și-a reactivat beligeranța de această dată alături de Rusia. Feldmareșalul a reechipat și reînzestrat armata rusă. El era dornic să demonstreze rezultatele reformelor sale, dar avea nevoie de timp pentru ca soarta războiului să se întoarcă în favoarea sa. Până în 1736, Rusia a avut inițiativa în
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
În februarie 1915 s-a înființat la București, cu scopul de a grupa un număr cât mai mare de refugiați într-o unitate militară care să lupte în rândurile Armatei Române pentru eliberarea teritoriilor de peste munți, după declararea stării de beligeranță, "„Legiunea Ardeleană”". Înființată din inițiativa și cu aportul unor comercianți bucureșteni, aceasta a fost concepută ca o unitate paramilitară și a avut sprijinul unor oameni politici influenți. Cu toate acestea ea a fost dezavuată de către Octavian Goga, care a considerat
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
martie. În următoarele două săptămâni au fost recucerite de către otomani orașele Malazgirt, Hınıs, Oltu, Köprüköy și Tortum. Pe 3 martie, marele vizir Talal Pașa și-a pus semnătura pe Tratatul de la Brest-Litovsk prin care Puterile Centrale puneau capăt stării de beligeranță cu RSFS Rusă. Acest tratat stipula că Rusia bolșevică urma să cedeze Batumi, Kars, și Ardahan. Aceste teritorii fuseseră cucerite de Imperiul Rus în timpul războiului din 1877-1878. Același tratat stipula independența Transcaucaziei. În plus față de prevederile oficiale, exista o clauză
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]