56 matches
-
Acasa > Poeme > Antologie > TRĂDAREA ȚĂRANULUI DIN MINE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului M-am săturat de coada vacii de coarnele plugului belit mi-am umplut cu stele sacii dansând bătuta pe-un cuțit De coarnele plugului belit amiaza atârnă o cămașă poate-i poveste poate-i mit geneză blocată chiar în fașă Noaptea atârnă o cămașă mi-am umplut cu stele sacii
TRĂDAREA ȚĂRANULUI DIN MINE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/costel_zagan_1493123535.html [Corola-blog/BlogPost/373978_a_375307]
-
MINE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului M-am săturat de coada vacii de coarnele plugului belit mi-am umplut cu stele sacii dansând bătuta pe-un cuțit De coarnele plugului belit amiaza atârnă o cămașă poate-i poveste poate-i mit geneză blocată chiar în fașă Noaptea atârnă o cămașă mi-am umplut cu stele sacii luna mă leagă parcă-i fașă m-am săturat de coada vacii De coarnele plugului
TRĂDAREA ȚĂRANULUI DIN MINE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/costel_zagan_1493123535.html [Corola-blog/BlogPost/373978_a_375307]
-
amiaza atârnă o cămașă poate-i poveste poate-i mit geneză blocată chiar în fașă Noaptea atârnă o cămașă mi-am umplut cu stele sacii luna mă leagă parcă-i fașă m-am săturat de coada vacii De coarnele plugului belit s-atârn al lumii asfințit Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: TRĂDAREA ȚĂRANULUI DIN MINE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2307, Anul VII, 25 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TRĂDAREA ȚĂRANULUI DIN MINE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/costel_zagan_1493123535.html [Corola-blog/BlogPost/373978_a_375307]
-
fericirii doar la parastase. Borâm și alegem tot ce este mai rău sau mai puțin rău. În fundul sacului avem doar suluri de hârtie iginică pentru vremurile bune care urmează. Era să uit: achitați taxa de habitat, altfel beliți ceva gata belit. Socialismul va dispare. Nu mai putenm spune că ultimul stinge lumina. Băieții deștepți au șparlit până și becul. Când n-a mai avut nimic de arătat, lumea a început să arate cu degetul. În acest timp se termină adevărata bătălie
PITICI PE CREIER DE ROMÂN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1414902802.html [Corola-blog/BlogPost/371550_a_372879]
-
îl bat de leșină sau te strâng de gât. Ăsta nu-i joc! Tudorel a început să țipe : -Vreau nuiauaaaa! Nuiaua meaaa! Arapu s-a repezit la nea Ghiță : -Dă-i nuiaua, că te strâng de gât! Sufocat și cu ochii beliți, nea Ghiță a bolborosit : -Ești nebun, bă? Scapă-mă...neamțule, că ăsta mă omoară! Neamțul spuse calm: -Lasă-l, Antoane! Arapului îi era teamă de lungan, așa că...se potoli. Tot calm, neamțul mai spuse : -Dă-i nuiaua, nea Ghiță și lasă-l
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
faci?... ‒ Bă, da’ prost ești! Păi, nu-i pui eu două roți la un cap și două mânere la capu’ ălălalt și o duc ca pă roabă?! îi răspunde Silviu și trece mai departe, lăsându-l pe curios, cu ochii beliți cât castronul, de mirare: „Ete-al dracu!... Prost, prost, da’-i dă-n gând!... De partea cealaltă, Adriana, când vine, pe 25 ale lunii, Silviu, îl ia de la ușă: ‒ Bine, mă, Silvică, de ce-ai plecat tu? Te-a gonit cineva
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443848144.html [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
mai mult! Sau...mai bine dai, patruzeci-cincizeci de zile, ca să fim fermi și convingători. Hai, la treabă, că d-aia ne plătește statu’ acesta...de drept! Și, nu uita! Mai caută contratul cetățeanului Casapu. Altfel, o să fii de două ori belit: și de mine și de respectivul cetățean. Dolofanu ieși precipitat, mormăind: belești pe mă-ta! În primărie se așternu o liniște sufocantă, aparent lucrativă. Și primarul,și vicele, și ceilalți funcționari, în special specialistul Vârtosu, toți își afundaseră nasurile în
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1434602874.html [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
fără băgare de seamă) pe daiboj de la gulie prin rotoaica pe sub deal spre lăzărescu cu bâte și topoare meșterite direct prin arini pe gârla vezi la vale pe cei care nu știau carte i-a ajutat să pună degetul (ăla belit și mare) pe catastife și călindare pe ceilalți i-a luat direct pe sus cu ghiotura o dubă mare neagră la raion când a obosit sătulă și fericită s-a oprit pe clopotnița bisericii noastre în coastă lângă pădure s-
pixelii leana bădălana și păcala făgețelului by Petruț Pârvescu [Corola-website/Imaginative/2651_a_3976]
-
din jud. Caraș-Severin. Dar, aceasta nu este un colind ci, un joc de copii: „- Bună dzâua p(r)i(n) cetate! / - Pă gelături frace! / - Fi-o voaie să trec piși? / - Fi-e dacă dai: / Un cuptori gie pită / Ș’-o vacă belită / Șî slujnica ginăpoi“.7 Așadar, în vechile cetăți („La ’ceastă curte mare“8 nu se putea intra fără plocon (șpagă?). De la sărăcia informațiilor referitoare la alimentația și arhitectura populară tradițională vom trece la un element de cultură sacră: Troița. Ce
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
-nălțăm, În Spania sugeați căpșuni, Domn - domn să-nălțăm. Și fiindcă sunteți albi ca neaua, Domn - domn să-nălțăm, Frecați în Spania căpșuneaua, Domn - domn să-nălțăm. În Franța noi intrăm prin case, Domn - domn ... Citește mai mult Colindul țiganilorParodieAți belit o portocală,Domn - domn să-nălțăm,N-aveți spitale și nici școală,Domn, domn să-nălțăm.Ca vaca stați cu botu-n jgheab,Domn - domn să-nălțăm,N-aveți salarii și nici job, ( pronunț american geoab)Domn-domn să-nălțăm.Noi furăm
STELIAN PLATON by http://confluente.ro/articole/stelian_platon/canal [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
Și să vii cu el în dinți. (Cucu se uită pe fereastră). COR STÂNGA: Mai sare unul. COR DREAPTA: Mai ceva ca la spitalul nouă. COANA MARE: Să nu vii fără el că te belesc. Și eu nu țin cuci beliți la ușa mea. M-ai auzit? CUCU: Am auzit dar nu mi-ai spus de unde să-l apuc. COANA MARE: Aparatul Cucule mă interesează, nu fotograful. Pași pe scări. Intră brancardierul nr. 1 purtând targa căreia i-a montat la
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_partea_ii.html [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
-ți ghicesc io acuma dă ce ai venit. Ia globul și-l descântă, scuipând și ea de mai multe ori pe el, în timp ce dă din gură repede, abia inteligibil. Mother Caterpillar (către glob): Gloabă spurcată/ Cu gura căscată/ Cu ochii beliți/ Cu dinții rânjiți/ Cu mâini răpciugoase/ Cu boală în oase/ Io te-ntreb, tu îmi răspunzi/ Altfel, te omor. Primavera (către Mother Caterpillar, arătând spre glob): Ce zice, fă? Mother Caterpillar (către Primavera): Stai, fă, ai răbdare. A dat boala
Cum a încercat Irinel să devină mai înalt by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19972_a_21297]
-
-o eu la Căminul cultural pe tema contradicțiilor dintre știință și religie. Dacă te plictisești și dormi pe tine ca un bou la staul, ieși afară, vită-ncălțată, și cască acolo până ți se strâmbă fălcile alea de broscoi cu ochii beliți. Mă siliți, prin purtarea voastră, să folosesc un vocabular violent și care nu se potrivește nici cu firea, nici cu educația și nici cu statura mea intelectuală. Însă există momente În viață când trebuie să-i spui boului că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe marginea Eleșteului, singur, departe de lume, și se uita la libelulele albastre ori verzi care-și țârâiau aripile aproape de luciul bălții. Se așezau pe câte o frunză de trestie ori pe vreo buruiană ieșită din apă. Broscoii cu ochi beliți le pândeau și, din când În când, căscau guri imense, rozalii, săreau scurt, apucau și frângeau trupurile lunguiețe și viu colorate. Croitorul, căruia i se cam uitase numele și i se spunea Cap de Șobolan, era primar de câtăva vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
am propus să mor nu sugrumat, ci din pricina vertebrelor gâtului care nu vor rezista greutății hoitului și se vor rupe scurt, Într-o fracțiune de secundă, acolo. Însă tare mă tem că n-o să am o figură prea inteligentă: ochi beliți și limbă vânătă atârnând din gură precum cea a unui porc după Înjunghiere. Am mai auzit că, În urma unor astfel de triste Întâmplări, spânzurații masculi Își revarsă pentru ultima oară sămânța așa, ca să arate lutul lor cel Îndelung și adânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
postul dacă se afla că a angajat un fost deținut politic. Dar Dumnezeu nu bate cu ciomagul! Cine se prezintă odată, într-o noapte, la spitalul de neurochirurgie în Tătărași, unde lucra soția mea, cu capul spart, cu mâinile hâite, belit tot? Directorul! C. I.: A avut un accident. D. B.: Trebuiau să se ducă la București la departamentul de agricultură. Au încărcat băieții salam, vin de Cotnari de la ferma partidului. S-au răsturnat cu mașina și au făcut numai Cotnari pe
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un tic verbal, care maschează de fapt un clișeu mental. La jumătatea anului trecut, În revista România Mare a apărut o scrisoare anonimă, semnată de „un grup de intelectuali”, În care sunt „demascați” mai mulți „evrei obraznici” și „progenituri de beliți [= circumciși]” din rândul adversarilor politici. „Tot un evreu obraznic”, scrie „grupul de intelectuali”, este și... [urmează numele unui parlamentar], păduchiosul ăsta cu barbă roșcovană și cașcaval cușer Între dinții galbeni” <endnote id=" (158)"/>. Regula este simplă, dar operează cu eficiență
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
te-au luat de pe pâine cât ai clipi, nici nu mai apuci să te urci În tren. Decât poate să fugi peste graniță ca să mai scapi. Vom fugi peste graniță, Relule. — La ce-ți bese ție mintea, e o nenorocire belită. De câte ori ai mai trecut granița până acuma? N-am nevoie să trec mai mult de o singură dată, sfinte Dumnezeule. Odată și-odată tot trebuie să scăpăm, Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului carele pretutindenea ești și toate le plinești, Vistierul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
făcut el din țara asta. El doar așa, la vrăjeală și de ochii lumii, Îi dădea c-o să facem și-o să dregem, și pe partea ailaltă făcea altceva. A fost altceva, n-a fost ce zicea. - A fost o nenorocire belită, prietene. Da’ bine că s-a terminat. - Tovarășu’ Iliescu a spus. N-apucasem să-l văd și să-l aud pe ăsta, ce dracu’-o fi spus, și totuși cât dormisem În tren auzisem despre el cam aceleași lucruri pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la Racine și ar putea folosi un limbaj mai decent) nu derivează "belea" de la nepronunțabilul a "beli", asociat de golănezi cu dispozitivul de inseminare din dotarea masculelor mamifere. De fapt, este vorba de o rușinoasă deturnare a verbului slav pronunțat /belit'/, care înseamnă "a înălbi"(vezi Ojegov, Slovar' russkogo yazyka, ediția din 1981; pot fi consultate și surse online, pe care nu le indic pentru a nu vă trimte spre navigație în zone geo-poetice nepotrivite pentru un matriot naționale. 87 Grunberger
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
să fie una sută cincizeci kgr. Să se împacheteze și să se puie la tren. Virgil rămâne puțin nedumerit dar dă ordin să se pacheteze. Cine plătește? Întreabă pe d. ministru. Vă rog, d-le ministru cine plătește. Aferim, cocoș belit! Cap de ardelean prost! Cum poți tu să întrebi pe ministrul tău așa ceva? Virgil se retrage rușinat. El nu știa ce-i cu brânza, cum rămâne cu brânza, cum scrie în condici, are să-l țipe la ocnă! Și nu știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tu să întrebi pe ministrul tău așa ceva? Virgil se retrage rușinat. El nu știa ce-i cu brânza, cum rămâne cu brânza, cum scrie în condici, are să-l țipe la ocnă! Și nu știe nici ce-i aia "aferim cocoș belit". Nu sum în clar! Și umblă de colo colo, întrebând când de una când de alta; până ce i se face milă unui amic regățean și-l învață să facă un proces verbal că s-a stricat o cantitate de 150
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și-l învață să facă un proces verbal că s-a stricat o cantitate de 150 kgr. brânză fapt constatat și de dl. ministru C. etc. etc. El însă tot nu era în clar, mai ales asupra expresiei "aferim cocoș belit". 26 Aug. Beiuș Primar: Ghiță Cozma. pas! pasă! ogradă vâșcă curte (reședința boierului) cergă hârtop ponor fărină beteag vintre fânaț În sat la Roșia este un om bătrân de 108 ani, care e-n toată firea și-n toate mințile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Eram gata să izbucnesc în plâns din cauza inutilității acestei întâlniri. - Pari foarte defensiv. Pari furios. Miller spuse asta fără nici un fel de emoție. Îți simt teama, dar simt și furia și o personalitate antagonică. - Iisuse, parc-ai fi psihiatrul meu belit. - Domnule Ellis - și de data asta Miller se aplecă în față și distruse totul spunând : Am văzut două persoane transformate în cenușă din cauza antagosnimului lor. Mi s-a oprit inima, apoi a început să bată mai tare ca înainte ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
o pui jos, iar mătura, șervetul le agiți ușor peste pacient și ce zice: „Cucoș negru, ponegru cu dinții rânjiți! Cu ochi păienjeniți, cu ițari crușiți, Nu te face, nu te coace, înapoi te-ntoarce, Cu dinții rânjiți, cu ochii beliți, cu ițari crușiți” Vindecarea avea loc nu atât descântecului de alungare a forțelor răului, care avea rolul său, cât administrării unor iruri, unsori, legături cu sămânță de in și lapte dulce și săpun. Acestea se fierb și se îngroașă cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]