4 matches
-
trezise din somn entuziasmat de o melodie, însă Trilul diavolului notat imediat îi apărea sub nivelul celui din vis. Linia melodică din Bolero de Ravel, obsedată, reia, evident, o frază din starea pre-componistică. O muzică interioară premerge la Nerval acordurile bemolizate din El Desdichado ("Nefericitul"); reputatul poem e un autoportret legănător sub semnul "soarelui negru al Melancoliei...". Alteori, mai pregnantă e revelația, aceasta echivalentă în textele biblice cu epiphaino: cu a arăta. Pretextul romanului rebrenian Adam și Eva ("cartea iluziilor eterne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în draci. Atât de branșați că mi se rupe inima”. Cu toate acestea, angoasa de fond - cea care determină, pe de o parte, alergatul, activitatea fizică, iar pe de alta, faptul însuși de a scrie acest text - este mereu surdinizată, bemolizată în scriitură, de regulă prin stil, prin frazele căutate. Stilistic, însemnările acestui „fals jurnal de jogging” combină notația brută, minimală („Dorm. Mă trezesc. Țin regim. Alerg”), trimiterile ironico-cinice la tot felul de sloganuri ale societății noastre de consum (de tipul
Scrisul ca disciplină de supraviețuire by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2872_a_4197]
-
acestui „fals jurnal de jogging” combină notația brută, minimală („Dorm. Mă trezesc. Țin regim. Alerg”), trimiterile ironico-cinice la tot felul de sloganuri ale societății noastre de consum (de tipul: „Mișcarea înseamnă viață”, deseori semnalizate prin italice) și volutele metaforice, care bemolizează, cum spuneam, „frica” („Mai alerg doar ca să scap de lucrurile pe care leam aflat despre mine. Încă un an din care am păstrat doar câteva urme de mascara, alungite, diforme”). Sunt, așadar, puține note acute în carte, iar una dintre
Scrisul ca disciplină de supraviețuire by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2872_a_4197]
-
capacitatea de a generaliza original prin imagini artistice; este un poet de o uluitoare simplitate, un poet de o impresionantă vigoare». Trei afirmații care constituie tot atâtea exagerări, pe care, de altfel, Însuși Eugen Campus va avea grijă să le bemolizeze simțitor atunci când, părăsind terenul teoretizărilor și al aprecierilor gratuite, va analiza câteva din poemele lui Baconsky. Poetul care gândește va deveni poetul care raționează formalist (În Fabulă din lumea coniferelor), uluitoarea simplitate și impresionanta vigoare, Își vor lepăda calificativele, și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]