245 matches
-
a fost o mănăstire benedictină din orașul Cluny, Franța. De-a lungul timpului a fost locul unor importante evenimente și unul dintre cele mai importante centre religioase ale Europei medievale. Abația a fost secularizată și deteriorată în contextul revoluției franceze din 1789. În prezent în
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
asemenea abația de la Cluny beneficia și de o independență ecleziastică, fiind autonomă față de episcopul de Mâcon și supusă direct Sfântului Scaun de la Roma. Până la Cluny nu a existat niciodată o abație care să beneficieze de astfel de privilegii. urma regula benedictină, dar o interpreta în manieră proprie, astfel a apărut regula clunisiană ("ordo cluniacensis"), desprinsă din cea benedictină. Această nouă regulă punea accentul pe ceremoniile religioase și prelungirea duratei slujbelor, în timpul unei zile normale slujba ținea chiar șapte ore, adăugânduse mai
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
supusă direct Sfântului Scaun de la Roma. Până la Cluny nu a existat niciodată o abație care să beneficieze de astfel de privilegii. urma regula benedictină, dar o interpreta în manieră proprie, astfel a apărut regula clunisiană ("ordo cluniacensis"), desprinsă din cea benedictină. Această nouă regulă punea accentul pe ceremoniile religioase și prelungirea duratei slujbelor, în timpul unei zile normale slujba ținea chiar șapte ore, adăugânduse mai multe ore în timpul sărbătorilor. Acest privilegiu de a avea propria regulă monastică a fost acordat de către papa
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
sau Vértesszentkereszt (în ) este o veche mănăstire, rând pe rând, benedictină, cisterciană, din nou benedictină și, în sfârșit, dominicană. A fost fondată în secolul al XII-lea și situată în Ungaria. În 1543 a fost parțial distrusă de otomani. Data primei fondări nu este cunoscută precis, însă prezența călugărilor benedictini este
Abația Vérteskeresztúr () [Corola-website/Science/334413_a_335742]
-
sau Vértesszentkereszt (în ) este o veche mănăstire, rând pe rând, benedictină, cisterciană, din nou benedictină și, în sfârșit, dominicană. A fost fondată în secolul al XII-lea și situată în Ungaria. În 1543 a fost parțial distrusă de otomani. Data primei fondări nu este cunoscută precis, însă prezența călugărilor benedictini este atestată în 1146.sub
Abația Vérteskeresztúr () [Corola-website/Science/334413_a_335742]
-
simbol al celor șapte izvoare ale Heptapegonului (Ein Sheva, Tabgha). În afara bisericii se afla o cristelniță în formă de cruce, adusă de la o biserica de lângă Hebron, datând, după estimări, din secolul al V-lea. În apropiere se află o mănăstire benedictină germană cu camere pentru pelerini. Biserica are un plan bazilical, cu o navă centrală și nave colaterale cu transept și cu o absidă în fund. Sub altar se află piatra - găsită în timpul unor excavații - care este venerată ca aceea pe
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
-se la granița dintre cantonul Schaffhausen, cantonul Zürich și Germania. Schaffhausen era un oraș-stat în Evul mediu, care, începând cu 1045, bătea monedă proprie. Era cunoscut sub numele de "Villa Scafhusun". În jurul anului 1049, aici a fost fondată o mănăstire benedictină, care a dus la dezvoltarea comunității. A obținut independența în 1190, și până în 1218 Schaffhausen a fost un oraș imperial liber. Până în 1330 cantonul nu doar și-a pierdut toate pământurile, dar și independența în fața habsburgilor. Și-a recâștigat independența
Cantonul Schaffhausen () [Corola-website/Science/303688_a_305017]
-
Abația benedictină Juvigny, astăzi dispărută, se situa într-o buclă a râului La Loison, la marginile pădurii Woëvre, la granițele Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană și ale Regatului Franței, între orașele Montmédy, Stenay și Damvillers, pe teritoriul actualei comune Juvigny-sur-Loison. Potrivit
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
consemnată în biografia scrisă de Eginhard, în "Viață lui Carol cel Mare". Restaurarea autorității episcopale a continuat, fiind ridicate la rândul de arhiepiscopii și centre de dincolo de Rin, precum Mainz, Cologne și Salzburg. Carol a impus cu succes limitat regulă benedictină că baza a organizării comunităților de călugări. Obiectivul principal al renașterii vieții culturale a fost educarea clerului în vederea îndeplinirii corespunzătoare a funcției sale religioase și nu numai, deoarece se poate sesiza cum oamenii Bisericii au devenit cei mai buni colaboratori
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
Wessex, Emma de Normandia și Matilda, au finanțat o serie de lucrări din diferite medii, Adelize a sponsorizat în special cărți scrise în limba franceză. Când Henric a murit la 1 decembrie 1135, Adeliza s-a retras temporar la mănăstirea benedictină Wilton în apropiere de Salisbury. A fost prezentă la prima comemorare a decesului soțului ei și a fondat un spital pentru leproși. În 1138, la trei ani după decesul lui Henric I, Adeliza s-a căsătorit cu William d'Aubigny
Adeliza de Louvain () [Corola-website/Science/333162_a_334491]
-
Mănăstirea Sf. Mang din Füssen sau Abația din Füssen (în ) a fost o mănăstire benedictină din Füssen (Bavaria, Germania). Mănăstirea benedictină a Sf. Mang a fost înființată în prima jumătate a secolului al IX-lea ca o mănăstire a prinților-episcopi din Augsburg. Motivul înființării sale se datorează prezenței pustnicului Magnus din Füssen (cunoscut și sub
Mănăstirea Sfântul Mang din Füssen () [Corola-website/Science/328189_a_329518]
-
Mănăstirea Sf. Mang din Füssen sau Abația din Füssen (în ) a fost o mănăstire benedictină din Füssen (Bavaria, Germania). Mănăstirea benedictină a Sf. Mang a fost înființată în prima jumătate a secolului al IX-lea ca o mănăstire a prinților-episcopi din Augsburg. Motivul înființării sale se datorează prezenței pustnicului Magnus din Füssen (cunoscut și sub numele de "Sfântul Mang"), care a
Mănăstirea Sfântul Mang din Füssen () [Corola-website/Science/328189_a_329518]
-
a Regulii Sf. Benedict în mijlocul diverselor presiuni cauzate de evoluțiile sociale externe. De-a lungul timpului, prin urmare, călugării au îmbrățișat în mod repetat diverse reforme și mișcări reformatoare menite să aducă o revenire la principiile de bază ale vieții benedictine. În cea mai mare parte, aceste reforme au condus la creșterea spirituală și economică și o creștere numerică a membrilor comunității, ceea ce a necesitat construirea de noi clădiri. Manifestarea energică a Contrareformei și-a găsit expresia de durată în construirea
Mănăstirea Sfântul Mang din Füssen () [Corola-website/Science/328189_a_329518]
-
Gubin, situat pe râul Neisse pe drumul No. 32. În anii 1975-1998 localitatea a aparținut administrativ de regiunea Zielona Gora. Prima menționare documentară a satului apare în anul 1479, sub numele german Gubbinchen. Așezarea a apraținut în trecut de mănăstirea benedictină din Gubin. În trecut exista un "Pod de foc" peste râul Neisse, construit din lemn, Între 12 iunie - septembrie 1945, aici a cantonat compania nr.7 infanterie condusă de locotenentul John Buczkowski din cadrul Regimentului nr. 38 infanterie. Satul este așezat
Gubinek, Lubusz () [Corola-website/Science/329267_a_330596]
-
1039, a intervenit mai direct în administrarea Bisericii. A crezut că va dobândi controlul asupra papalității susținând mișcarea de reforma inițiată la Cluny. Reforma de la Cluny a urmărit să purifice Biserica de influențele lumești. A fost inițiată în mănăstirea franceză benedictină fondată în anul 910 la Cluny și a luat amploare grație abatilor de acolo, care erau pioși și aveau o voința de fier. Accentul se punea pe celibatul clericilor și pe luptă cu simonia-vinderea de funcții bisericești și de bunuri
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
et Watermael-Boitsfort. În se găsesc o serie de cartiere foarte diferite: Istoria Ixelles-ului este legată de Abația La Cambre () situată la marginea unei păduri ce avea să devină actualul parc Bois de la Cambe. Abația a fost fondată de o călugăriță benedictină în 1196 în apropierea izvorului râului Maelbeek. În perioada medievală teritoriul a cunoscut o serie de devastări datorită conflictelor dintre Maximilian de Austria și Ludovic al XI-lea al Franței în 1478 și în perioada reformei în 1585. Treptat așezarea
Ixelles () [Corola-website/Science/298508_a_299837]
-
fost cel care a încercat să medieze pacea dintre cei doi monarhi, dar împăratul a refuzat din nou orice ofertă de pace. Andrei a format atunci în 1053 o alianță cu bavarezii împotriva împăratului. În 1055 Andrei a fondat mănăstirea benedictină din Tihany, pe malul lacului Balaton. Tot aici, el a fondat o mănăstire ortodoxă de măicuțe. Documentul prin care a fost fondată și înzestrată mănăstirea Tihany este importantă pentru istoria limbii maghiare, deoarece, deși este scris în principal în latină
Andrei I al Ungariei () [Corola-website/Science/329741_a_331070]
-
Venus. Cerul strălucea din cauza luminii. Intensitatea luminii sale era puțin mai mare de un sfert din cea a Lunii.” Ca și ceilalți observatori, Ali ibn Ridwan a consemnat că noua stea se afla jos, aproape de orizontul sudic. Călugării de la mănăstirea benedictină din St. Gallen oferă date independente privind magnitudinea și poziția pe cer, scriind că „într-un fel minunat, ea era uneori strânsă, alteori difuză, și chiar alteori cu totul stinsă...s-a văzut astfel vreme de trei luni cel mai
SN 1006 () [Corola-website/Science/321529_a_322858]
-
(„Du-te înapoi, Satan” sau „Dă-te înapoi, Satan”) este o formulă catolică medievală de exorcism, înregistrată într-un manuscris din 1415 găsit în Mănăstirea Benedictină Metten în Bavaria iar originea sa este în mod tradițional asociată cu benedictinii. În tradiția catolică actuală, formula (uneori redusă doar la "Vade retro"), este folosită pentru a respinge orice posibil lucru sau întâmplare rea. Inițialele acestei formule (VRSNSMV SMQLIVB
Vade retro satana () [Corola-website/Science/331139_a_332468]
-
exactă a pasajului nu este clară. Pasajul a intrat în atenția generală în 1647, când femeile care au fost persecutate pentru vrăjitorie au declarat că au fost în imposibilitatea de a face rău acolo unde exista o cruce, astfel Mănăstirea Benedictină Sf. Mihail din Metten a fost îndeosebi scutită de influența lor. O căutare a mănăstirii a arătat că erau pictate cruci pe pereți cu inițialele formulei. Sensul acestor literele a rămas un mister pentru un timp, până când s-au găsit
Vade retro satana () [Corola-website/Science/331139_a_332468]
-
(denumită și Frauenwörth) este o mănăstire benedictină de pe insula Frauenchiemsee din Bavaria, care aparține de Arhiepiscopia de München și Freising. Mănăstirea a fost fondată în 782 de către ducele Tassilo al III-lea al Bavariei. În 788 a devenit abație imperială carolingiană. Regele Ludovic Germanul, care a domnit
Mănăstirea Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327443_a_328772]
-
pe cel care-l scrie», scriindu-se astfel pe sine"11. Toate aceste proze, de o valoare literară indiscutabilă, ar fi cei patru stâlpi... propedeutici pe care se va sprijini capodopera-Matei Iliescu, operă elaborată cu un efort și o răbdare benedictine. Aflăm, din Părul Berenicei, tot travaliul creator al acestui roman. Precauția este atât de mare, încât autorul câteodata refuza să își continue munca obișnuită, pentru a nu ieși din greșeală din tonalitatea romanului. El vrea să redea omului imaginea lui
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
azi Baden-Württemberg, Germania, în familia unui fermier. A fost botezat cu numele de Albin Netzhammer. A studiat începând din anul 1868 la școala elementară din Erzingen, unde a fost an de an premiant. A intrat de timpuriu în vestita mănăstire benedictină de la Einsiedeln, unde la 12 octombrie 1876 a devenit novice și a primit numele Raymund. În același timp, și-a continuat studiile la școala mănăstirească. A fost sfințit preot la 5 septembrie 1886 la Einsiedeln. După absolvire a activat ca
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
devenit novice și a primit numele Raymund. În același timp, și-a continuat studiile la școala mănăstirească. A fost sfințit preot la 5 septembrie 1886 la Einsiedeln. După absolvire a activat ca profesor de matematică, chimie și fizică la abația benedictină de la Einsiedeln (Elveția) și după doar doi ani, la vârsta de 27 ani, a publicat lucrarea "Manual de trigonometrie pentru uzul liceelor", o carte care a găsit o mare rezonanță printre experți. Suferind de o boală de ochi, a fost
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
din Paris, în august 1900, abatele Columban l-a trimis la București ca profesor la Seminarul Arhidiecezan de acolo. Înaltul prelat catolic a fost numit ca director al Seminarului Catolic din București (1900-1902) și a studiat posibilitatea să înființeze mănăstiri benedictine în România. Dar problemele religioase din România l-au făcut să eșueze în demersul său. Abatele l-a trimis apoi în anul 1903 la Roma, unde a activat în cadrul Ordinului Benedictin Central ca profesor și director economic. La scurt timp
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]