12 matches
-
ochi.” Pentru a proteja copiii împotriva deochiului, românii din Moldova și din Muntenia făceau pe fruntea copiilor frumoși, între ochi, un semn, un simplu punct sau o cruce, cu un tăciune, cu țină, cu cenușă sau chiar cu cerneală numit benghi sau zbenghi. Benghiul se făcea astfel: se ridică piciorul drept cu călcâiul întors îndărăt în sus iar cu degetele se lua puțină țină de pe călcai, o frământai cu scuipat și cu frământătura aceasta îi făceai copilului în frunte un punct
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
proteja copiii împotriva deochiului, românii din Moldova și din Muntenia făceau pe fruntea copiilor frumoși, între ochi, un semn, un simplu punct sau o cruce, cu un tăciune, cu țină, cu cenușă sau chiar cu cerneală numit benghi sau zbenghi. Benghiul se făcea astfel: se ridică piciorul drept cu călcâiul întors îndărăt în sus iar cu degetele se lua puțină țină de pe călcai, o frământai cu scuipat și cu frământătura aceasta îi făceai copilului în frunte un punct rotund cât ține
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
lucrurilor deosebite ascunse în cotidian, un spirit în stare să observe esențialul în noianul de amănunte, să extragă cel mai de interes element și să-l prezinte atractiv, dar fără excese stilistice, combinând cu bun meșteșug sobrietatea cu câte-un benghi colocvial-glumeț. Sunt reliefate cazuri particulare autentice, omul ca entitate, unică, desigur, și demnă de atenție pe orice treaptă socială sau culturală s-ar găsi. Prostituata, culegătoarea de pere, cusutoreasa-artistă sunt personalități. Au nume, hipocoristice și porecle, biografii, motivații, speranțe, realizări
CARTEA DESPRE „ORICE” (UN PLOIEŞTEAN LA CURTEA SPANIEI DE ALEXANDRU EMIL PETRESCU) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_despre_orice_un_ploiestean_la_curtea_spaniei_de_alexandru_emil_petrescu_.html [Corola-blog/BlogPost/367130_a_368459]
-
palme în frunte. - La deochi, după ce lecuitoarea a descântat, se suflă de trei ori peste fruntea bolnavului, ca să se vindece. - Tot la deochi, baba linge fruntea bolnavului (copilului). - Paza de același periculos deochi se asigură și așa: mama face un benghi pe fruntea copilului cu cenușă, noroi de pe talpă, amestecat cu cerneală, cărbune, funingine. Nasul Nas mare - bunătate, suflet larg, gata mereu de sfaturi Rotund și lung - fire de codoș, bârfitor și trădător, om cu totul neloial; Mare și rotund - inimă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
palme în frunte. - La deochi, după ce lecuitoarea a descântat, se suflă de trei ori peste fruntea bolnavului, ca să se vindece. - Tot la deochi, baba linge fruntea bolnavului (copilului). - Paza de același periculos deochi se asigură și așa: mama face un benghi pe fruntea copilului cu cenușă, noroi de pe talpă, amestecat cu cerneală, cărbune, funingine. Nasul Nas mare - bunătate, suflet larg, gata mereu de sfaturi Rotund și lung - fire de codoș, bârfitor și trădător, om cu totul neloial; Mare și rotund - inimă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mândru de corcodușul din spatele bucătăriei de vară. Mândria e unul dintre sentimentele care se învață de mic și de care nu scapi definitiv niciodată, indiferent de motive: poți să fii mândru nevoie mare de prima pereche de ghete, de un benghi de pe frunte sau de faptul că te-ai născut ialomițean. Cu vremea, cauza se pierde, dar cu mândria rămâi. Pentru multe dintre trăirile noastre exagerate, ar trebui să existe hapuri. Am văzut zilele trecute un corcoduș și, brusc, mi s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Știu de la maica... știu un descântec pe care îl știe de la bunica, care îl știe de la străbunica, ce-l descânta pe Mircea Basarab Vodă Bătrânul, când pornea în bătălie... Își sărută pulpa degetului mare și cu el îi face un benghi, în semn de cruce, pe frunte, pe obraji, pe bărbie, pe umeri, pe piept. Închide ochii și îngână încetișor printre suspine: "Dragule, Voinicule, Eu te iau, Și te beau, În apă sfințită Care se cântă, Și se descântă, Lui Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
noi, zece zile, în România, în 1999, când au învățat ce înseamnă cheful, francofilia, țuica galbenă și politica bizantină, chiolhanul și rusofobia, farnientele, mititeii, venerarea pe plai valah a lui Napoleon III, palinca, Branul, Feteasca neagră, Hurezii... plus Peleșul ca „benghi boghet“ arhitectural pe lângă Chambordul dumnealor. Ei bine, clanul Noirot din Lille a revenit pentru zece zile în România, după zece ani, în vara lui 2009, pe tra seul: Bellu (pardon, vizavi, adică, unde habităm noi) - Mogoșoaia - Brașov - Sibiu, Rășinari, Cisnădioara
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mai mult lui Julius - la urma urmei, ar fi putut chiar să lege o prietenie cu Burt Lancaster, de exemplu - numai Ieronim supraviețuise și rămăsese Încremenit În fundul dormitorului Îngândurat și mândru. Vilma Îl adora pe Julius. Urechile lui mari și benghiul de pe obraz treziseră În sufletul ei o duioșie infinită și un simț al umorului aproape la fel de fin ca al doamnei Susan, mama lui Julius, pe care servitorii o cam criticau În ultima vreme, fiindcă pleca mereu nopțile și nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
aceeași calitate a acestuia și beneficiază de o construcție identică. Fonemul protetic „z-” (sau „s-”) este un adaos de pronunție, uzual la unele cuvinte românești care încep cu consoane oclusive dure, de tipul : (z)grunțuros, (z)gripțor, (z)glăvoc, (z)benghi, (z)bici, (z)gârbaci, (z)dreanță etc. Aceste foneme incipiente nu au nici o valoare semantică, nefiind prefixe care să schimbe sau să nuanțeze înțelesul cuvintelor (ca în cazurile : zbate, s-curge, s-cade etc.) (194). Fiind folosite sau nu în funcție de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
duce. Îl privi pe Ben cu regret. — După cum vezi, mă depășește complet, zise ea. N-am ce să fac. Mă simt atât de... atât de pasivă. Urăsc chestia asta. Ben se scărpină în cap, ciufulindu-se cu grație, cu un benghi în frunte ca al lui Tintin 1. —N-are nimeni ce să facă, zise el. Deja încerc cât e ziua de lungă să-l calmez pe Philip. Știi cât de mult urăște interviurile. Când dă declarații polițiștilor e ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pe scenă pe Gahița Rosmarinovici, femeie cu idei înaintate, tot atât de legitime în fond, umflate și ele. Gahița poartă beretă cu pene, rochie bufantă de coloare vie și evantai. Umerii și brațele îi sunt goale, obrazul foarte dres e împestrițat cu benghiuri. Tânărul Iorgu, sosind în costum bonjurist și cu lornion în mână, e plăcut surprins de occidentalismul Gahiței. El cere numaidecât " Madamei felicitatea declinației" numelui ei, iar Gahița nu poate refuza "desirul" unui "Monsiu" așa de distins, care o contemplă prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]