9 matches
-
și eclectică stabilit în Regatul României. A fost tatăl lui Oscar Beneș (1866-1925), arhitect șef al orașului Bârlad. În diferite documente numele său apare și în diverse alte grafii: Carl Benesch, Carol Benisch, Carl Benisch, Carol Beneș, Carl Beneș, Carol Beniș, Carl Beniș. a făcut studii de arhitectură la Viena. La scurt timp după terminarea studiilor a fost adus în Țara Românească de principele Nicolae Bibescu-Brâncoveanu, devenind un arhitect renumit în București. Carol Benesch a fost membru fondator și primul vicepreședinte
Carol Benesch () [Corola-website/Science/326458_a_327787]
-
stabilit în Regatul României. A fost tatăl lui Oscar Beneș (1866-1925), arhitect șef al orașului Bârlad. În diferite documente numele său apare și în diverse alte grafii: Carl Benesch, Carol Benisch, Carl Benisch, Carol Beneș, Carl Beneș, Carol Beniș, Carl Beniș. a făcut studii de arhitectură la Viena. La scurt timp după terminarea studiilor a fost adus în Țara Românească de principele Nicolae Bibescu-Brâncoveanu, devenind un arhitect renumit în București. Carol Benesch a fost membru fondator și primul vicepreședinte al "Societății
Carol Benesch () [Corola-website/Science/326458_a_327787]
-
orașului. Piatră de temelie a fost pusă la 4 septembrie 1883, în timpul mitropolitului Iosif Gheorghian. Sfințirea bisericii s-a făcut la 22 mai 1895. Planurile de construcție aparțin renumitului arhitect Alexandru Orăscu, iar arhitectul diriginte al lucrărilor a fost Carol Beniș. Antreprenorul lucrărilor a fost Henri Guaracino. În parcul ce înconjoară catedrală se află un complex arheologic în care sunt identificate elemente ale vechiului oraș Tomis. Construcția, în stil neobizantin, din cărămidă presată, impune prin monumentalitatea fațadei și prin turnul înalt
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Constanța () [Corola-website/Science/312558_a_313887]
-
cea a Nistrului, pe unde veniseră, prin vadul Sorocăi. Copilul nu știa unde se află, dar asculta cu atenție zgomotele din jur. Căruțele erau trase la fel de repede, poate de cai odihniți. În jurul lor călăreau aceiași luptători urâți și sălbatici, cu benișuri verzi pe capetele rase, cu arcuri mici la spate și scuturi rotunde la umăr. Vorbeau răstit o limbă neînțeleasă. În căruță se aflau destule merinde, iar Ștefănel se grăbi să guste din pâine, din nuci și din prunele uscate. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
mârâită. Copilul Îi privi uimit, cu ochii lui mari, albaștri. Tătarul În platoșă aurită, cu hanger la cingătoare, care părea a fi șef, strigă la ceilalți și, În câteva clipe, la intrarea cortului se ivi un altul mai bătrân, cu beniș roșu pe cap și cu cearcăne groase sub ochi. Ascultă porunca celui cu platoșă și vorbi Într-o altă limbă, mai melodioasă, dar la fel de necunoscută. Și apoi, brusc, rosti câteva cuvinte Într-o română stricată: - Cine ești la tine? Copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
În piepturi aerul răcoros al nopții și mirosul de iarbă dogorâtă de arșița zilei. Un colț de lună răsărea din Întinderile nesfârșite. Curând, tropotul se apropie, iar santinelele semnalară Întoarcerea lui Djelma. Cei cinci sute de călăreți purtau pe cap benișurile cu cozi de veveriță și primii călăreți duceau tuiurile din păr de cal ale mârzacilor. Aveau Între ei un prizonier cu mantie albă, care nu Înceta să se zbată pe cal. Kubilai ieși În Întâmpinarea ceamburului, Însoțit de cinci războinici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ar fi putut, Înconjurați de opt mii de războinici. Din primul cort aflat În stânga, ieși, În sfârșit, și omul pe care Îl mai aștepta Toktao Înainte de a pune Întrebările: șamanul Utoula. Un bătrân ce semăna izbitor cu Nogodar, purtând un beniș roșu, Îmbrăcat Într-un del1 albastru-deschis, Încins cu un brâu lat, de culoare albă. Șamanul era singurul care avea puterea de a certifica un adevăr și de a dezvălui un fals, căci el era legătura tribului cu Tengri. Tot el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Sabina Cantacuzino adeveresc sentimentul acut al imnenței prezentului și al inconsistentei amintirilor 1. În accelerația vremurilor noi, se pierd nu numai obiectele și obiceiurile traiului domestic din prima jumătate a veacului - ibrice de alama, afumători, ciubuce, narghilele, caftane, ișlicuri, șalvari, benișuri, contese etc.2, ci și un anumit mod "ritualic" de raportare la transcendență puterii 3. În lipsă reperelor materiale precum clădirile, instituțiile, lucrările de specialitate, textele de legi etc., oamenii moderni se trezesc în ipostaza de indivizi fără memorie politică
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
puține strofe revelabile. Pitorescă apare doar confesiunea autobiografică Mijloacele: M-am născut cam pe-acea vreme pe când limba cea grecească Și știința de plăcinte nu mai da nici un folos; Pe când cele vechi mijloace neputând să mai slujească, Multe șlice și benișe rămăsese de prisos; Obiceiuri și tradiții de mulți secoli consfințite Cu greceasca și plăcinta dimpreună au pierit, Altă limbă, tot streină, și năravuri mai cioplite Se sili de-atunci să-nvețe tot românul iscusit. G. SĂULESCU, C. CARAGIALE, E. VINTERHALDER
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]