59 matches
-
biologie marină și vertebrate inferioare. Subiectul de doctorat, ales de ihtiologul Pr. Dr. Petru Bănărescu, privește crustaceii "Phyllopoda" din apele temporare, dar studiază și Policladele (crustacei amfipozi corophiizi) mării Negre, apoi speciile invazive ca melcul marin "Rapana venosa" și fauna bentică în general. Cu acest prilej, este autorizat să se scufunde cu butelii de aer comprimat, vizor, tub de respirat și labe de înot, dar desigur sub supravegherea unor scafandri militari. În anii 1960-1970 redactează ghidurile, pliantele, textele expozițiilor de la Muzeu
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
pești marini de talie mare, cu scheletul cartilaginos-osos, cu corpul fără solzi, acoperit cu cinci șiruri longitudinale de discuri osoase, cu rostrul alungit, prevăzut cu mustăți. Peștii din această familie sunt denumiți și sturioni. Se hrănesc cu precădere din fauna bentică : moluște, crustacei, pești bentici din familia guvizilor sau a blenidelor, icrele altor specii. Sunt întâlniți numai în emisfera nordică, fiind prezenți îndeosebi în Marea Neagră și Marea Caspică, mult mai rari în apele Europei occidentale (mai ales șipul), de unde migrează în
Sturion () [Corola-website/Science/319332_a_320661]
-
mare, cu scheletul cartilaginos-osos, cu corpul fără solzi, acoperit cu cinci șiruri longitudinale de discuri osoase, cu rostrul alungit, prevăzut cu mustăți. Peștii din această familie sunt denumiți și sturioni. Se hrănesc cu precădere din fauna bentică : moluște, crustacei, pești bentici din familia guvizilor sau a blenidelor, icrele altor specii. Sunt întâlniți numai în emisfera nordică, fiind prezenți îndeosebi în Marea Neagră și Marea Caspică, mult mai rari în apele Europei occidentale (mai ales șipul), de unde migrează în fluviile aferente. ii sunt
Sturion () [Corola-website/Science/319332_a_320661]
-
precum și o centrală frigorifică. Cuvântul provine din limba engleza "trawl" însemnănd năvod sau plasă de mare dimensiuni. Activitatea traulerelor poate fi împărțită dupa adăncimea la care plasele sunt trase în coloana de apa. Dragarea fundului apei are loc în zona bentica sau demerasala, iar cea din mijlocul coloanei de apei este dragare pelagica. Traulerele pot fi clasificate după arhitectura navală, după tipul de pește (sau animal) pe care îl prind, după metoda de pescuit sau în funcție de criterii geografice. Clasificarea de mai
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
până în anul 1964 la Marea Neagră, având ca ambarcații mahoanele cherhanalelor și traulerele mici (și învechite) ale „Întreprinderii Piscicole” din Brăila și ale „Întreprinderii de Industrializare și de Desfacere a Peștelui” din Tulcea, care aduceau la mal tonaje mici de pești bentici cum ar fi sturionii, morunii, calcanii, cambulele, și de pești pelagici printre care dominau chefalii, stavrizii și hamsiile. Oferta era mult inferioară cererii. În anii 1964-1965 au fost comandate șantierelor navale din Japonia două mari traulere oceanice : „Constanța” și „Galați
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
de cultură ce limitează atacul lepidopterelor și al afidelor, a descris specii noi de himenoptere Ichneumonidae pentru fauna României. A studiat dinamica moluștelor gastropode din scrădișul de pe litoralul românesc al Mării Negre, factorii ce determină variația spațială în populațiile zooplanctonice și bentice ale apelor de coastă ale Mării Negre, ale lacurilor Golovița, Razelm etc. . Profesorul Gh. Mustață a organizat numeroase manifestări științifice (simpozioane și congrese și a participat ca invitat la conferințe în străinătate (Taiwan, Elveția și Austria) precum și la conferințe organizate în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
comercial atât în Canada cât și în Rusia. O faună bogată există pe fundul oceanului, reprezentată de numeroase nevertebrate cum ar fi: anemone, viermi, crabi, echinoderme (cca.130 specii: stele de mare, castraveți de mare, crini de mare). Aceste specii bentice arctice trăiesc în ape extrem de reci, aproape de punctul de îngheț, având adaptări care le permite supraviețuirea: enzime care lucrează bine la temperaturi foarte coborâte, metabolism încetinit. Aceste adaptări se reflectă în longevitatea multor specii arctice care trăiesc de 10 ori
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
situl găzduiește mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind sit RAMSAR. Marea Neagră (SPA) Situl constituie important culoar de migrație și de iernare pentru păsările din nordul Europei, în apele marine de-a lungul coastei. Viața bentică și pelagică extrem de bogată constituie suportul pentru populațiile de păsări migratoare, sedentare și de pasaj. Delta Dunării și zona marină a Deltei Dunării(SCI) Are anumite particularități datorate influenței majore a apelor Dunării și aluviunilor depuse de acestea, încât aici
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
boreale * Depresiuni umede intradunale * Dune umede permanente 2. Habitate de ape dulci * Ape oligotrofe, cu conținut foarte scăzut de minerale * Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de tip Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto Nanojuncetea * Ape puternic oligo-mezotrofe, cu vegetație bentică de Chara sp. * Lacuri eutrofe naturale, cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition * Lacuri distrofe naturale și heleștee * Râuri alpine și bancurile de-a lungul acestora, cu vegetație ierbacee * Râuri alpine și vegetația lor lemnoasă, cu Myricaria germanica * Cursuri de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]