239 matches
-
mai contează, dar... prefer să fiu old-fashioned și contra-curentului decît să go with the flow. Bineînțeles că ai omis să explici că și suetă asta face parte tot din ciclul de nutriție al brandului bucurencian, ca în timp ce forai după chintesențele bentonice ale ideii de “brand”, îți mai “indexai” cu vreun milion de pixeli, imaginea. Mă îndoiesc că ai băgat în seamă chestiile serioase. Mă îndoiesc că ai estimat cam cît “supraviețuiește” D Bucurenci, odată extras din “formolul” ficțiunii mediatice, cîte minute
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
ținând cont de: 1. Factorii abiotici; a) caracterul torențial; ... b) structura geologică a malurilor și patului albiei; ... c) instabilitatea albiei în plan orizontal; ... d) altitudine; ... e) pod de gheață. ... ... 2. Factori biotici: a) zone cu salmonide; ... b) zone cu nevertebrate bentonice; ... c) maluri neîmpădurite; ... d) zone cu chișcar; ... e) poieni și pajiști. ... ... 3. Factori antropici a) așezări omenești; ... b) instalații de transport; ... c) surse de poluare. ... Capacitatea biogenică este definită ca fiind expresia valorii nutritive a unui curs de apă, analizat
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
postările să focuseze mai mult periferia(“homofobia”din Cotidianul)ignorind “centrul”, piesa de rezistență:”Comunismul trendy”.Articolul respectiv nu are cum să nu fie extrem de “documentat” și de “bine scris” din moment ce adăpostește panseurile tale stingist-abisale. De departe cel mai profund, bentonic de-a dreptul este:”tinerii sînt stingisti pentru că sînt mai inimoși”.Zău că m-ai făcut nostalgic, mi-ai adus aminte de chestiile din “Cutezătorii”! Pe lîngă asta articolul e un soi de “digest” ușor tabloidizat,asezonat cu ceva locuri
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
uneori, poate rămâne acvatic pe tot parcursul perioadei active. În mediul acvatic, este prezent mai mult în masa apei, este activ atât ziua cât și noaptea, pe când în mediul terestru este nocturn (Cogălniceanu et al., 2000; www.amphibiaweb.org). Larvele sunt bentonice și diurne (Dolmen, 1983). Se hrănește cu o mare varietate de nevertebrate (lumbricide, crustacee, gasteropode, aranee, acarieni, colembole, coleoptere, diptere sau lepidoptere), ouă sau larve de amfibieni de talie redusă (Cicort-Lucaciu et al., 2006). Juvenilii proaspăt metamorfozați se hrănesc pe
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Bombina variegata. Amenințare medie asupra speciei Cottus gobio. J Modificări ale sistemului natural B.13 Amenințare viitoare J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice -zone umede și mediul marin- J02.02 Înlăturarea de sedimente/mal. ..- J02.02.01 dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice J02.02.05 dragare bentonică J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J02.04.02 lipsa de inundații J02.05 Modificarea funcțiilor hidrografice, generalități J02.05.02 modificarea structurii cursurilor de apă continentale J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare J02.10 managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.13 Amenințare viitoare J Modificări ale sistemului natural J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice: zone umede și mediul marin J02.02 Înlăturarea de sedimente/mal. J02.02.01 dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice J02.02.05 dragare bentonică J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J02.04.02 lipsa de inundații J02.05 Modificarea funcțiilor hidrografice, generalități J02.05.02 modificarea structurii cursurilor de apă continentale J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare J02.10 managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
decât cele listate C01.01. Extragere de nisip si pietriș D01.02 Drumuri, autostrăzi E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice/zone umede și mediul marin J02.02 Inlăturarea de sedimente - mâl. J02.02.01 dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice F02.02.05 dragare bentonică J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.04 Modificări de inundare J02.04.02 lipsa de inundații J02.05 Modificarea funcțiilor hidrografice, generalități J02.05.02 modificarea structurii cursurilor de apă continentale J02.10 managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.11 Variațiile ratei de
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
fund, defrișări și alte de asemenea, care trebuie armonizate cu cerințele speciei. P/A Regularizarea râurilor. Recalibrarea, reprofilarea albiei. Lucrări de decolmatare. Amenajarea malului. Amenajarea digurilor. Scăderea nivelului talvegului. Lipsa zonei inundabile. Secare. D03.01.02 diguri/zone turistice și de agrement F02.02.05 dragare bentonică J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice (zone umede și mediul marin) J02.02 Înlăturarea de sedimente (mal...) J02.02.01 dragare/îndepărtarea sedimentelor limnice J02.03 Canalizare și deviere de apă J02.03.02 canalizare J02.04 Modificări de inundare J02.04.02 lipsa de inundații J02.05 Modificarea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
perioada cuprinsă între anul 1980 și începutul anilor '90, din cauza unui cumul de factori: îmbogățirea excesivă a apei de mare cu nutrienți, urmată de eutrofizare, înfloriri algale și zooplanctonice, având ca impact apariția hipoxiei cu mortalități în rândul comunităților bentonice și a peștilor demersali; poluarea cu petrol, substanțe xenobiotice, deșeuri solide și bacterii oportuniste; introducerea în mediu și dezvoltarea explozivă a populațiilor de specii invazive, în special Mnemiopsis leidyi au contribuit semnificativ la scăderi ale stocurilor peștilor pelagici; alterarea fizică
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
emană gaz în mod intermitent. Metanul provine, cel mai probabil, din descompunerea microbiană a resturilor vegetale fosile. Primul tip de structuri submarine este cunoscut sub denumirea de recifi cu emisii de bule. Aceste formațiuni susțin o zonare a diferitelor comunități bentonice constând din alge și/sau nevertebrate specifice substratelor marine dure, diferite de cele ale habitatului înconjurător. Animalele ce își caută adăpost în numeroasele crevase contribuie la sporirea biodiversității. În acest habitat este inclusă o varietate de forme topografice infralitorale, precum: surplombe
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
dulce Protocoalele de monitorizare și metodologiile de monitorizare a habitatelor de ape dulci sunt aferente următoarelor tipuri de habitate: 3130 Ape stătătoare oligotrofice până la mezotrofice cu vegetația din Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto - Nanojuncetea; 3140 Ape puternic oligo-mezotrofice cu vegetație bentonică de specii de Chara spp.; 3150 Lacuri naturale eutrofice cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3160 Lacuri distrofice și iazuri; 31A0* Ape termale din Transilvania acoperite cu lotus (drețe); 3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; 3230 Vegetație lemnoasă
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
metodologii: Denumirea și codul Natura 2000 Prezența în regiunea biogeografică PAN CON ALP STE PON 3130 - Ape stătătoare oligotrofice până la mezotrofice cu Vegetația din Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto- Nanojuncetea [v] [v] [v] [v] 3140 - Ape puternic oligo-mezotrofice cu vegetație bentonică de specii de Chara spp. [v] [v] [v] 3150 - Lacuri naturale eutrofice cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition [v] [v] [v] [v] [v] 3160 - Lacuri distrofice și iazuri [v] [v] [v] 31A0* - Ape termale din Transilvania acoperite cu lotus (drețe
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
unifîorae și/sau Isoeto- Nanojuncetea Observații directe prin: - metoda releveelor sau atransectelor itinerante metoda Braun-Blanquet Min 6 relevee/ transecte de monitorizare in cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului. 3140 - Ape puternic oligo- mezotrofice cu vegetație bentonică de specii de Chara spp. Observații directe prin: - metoda releveelor sau atransectelor itinerante metoda Braun-Blanquet Min 6 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora în situația prezenței habitatului. 3150 - Lacuri naturale eutrofice cu vegetație
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Coridorul Jiului ROSCI0065 Delta Dunării ROSAC0103 Lunca Buzăului ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului ROSAC0108 Lunca Mureșului Inferior ROSCI0131 Oltenița - Mostiștea - Chiciu ROSAC0149 Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac ROSCI0206 Porțile de Fier ROSAC0227 Sighișoara - Târnava Mare 3140 - Ape puternic oligo-mezotrofice cu vegetație bentonică de specii de Chara spp ROSCI0005 Balta Albă - Amara - Jirlău - Lacul Sărat Câineni ROSCI0012 Brațul Măcin ROSAC0022 Canaralele Dunării ROSAC0039 Ciuperceni - Desa ROSCI0044 Corabia - Turnu Măgurele ROSAC0045 Coridorul Jiului ROSCI0065 Delta Dunării ROSCI0206 Porțile de Fier 3150 - Lacuri naturale eutrofice
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
asimetrie este însă secundară, întrucât nu apare inițial, ci în timpul dezvoltării. Din ou eclozează la început un pestisor cu simetrie bilaterală perfectă, care este pelagic. Fenomenul de asimetrie se petrece după două luni, când se culcă pe dreapta și devine bentonic, apropiindu-se de maluri în căutarea hranei. La exemplarele adulte corpul este acoperit cu solzi mici și butoni ososi mari. Aceștia se găsesc pe ambele laturi ale corpului. În mijlocul fiecărui buton se afla un spin subțire. La exemplarele tinere lipsesc
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
greutatea de 8-10 kg. Obișnuit, calcanul este lung de 0,60-0,80 m si cântărește 3-4 kg. Deși după înfățișare pare pasnic, calcanul este totuși un pește răpitor, care consuma în special hamsii, aterine, guvizi, barbuni și bacaliari, adică pești bentonici și pești care se află iarna în vecinătatea fundului. În timpul reproducerii, care are loc în aprilie-mai, când femela depune 8 -10 mil. de icre mici, calcanii adulți părăsesc adâncimile mării (80 -100 m) și migrează către mal. Aici se declanșează
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
12-14 mg/l la suprafață, la 8-9 mg/l - la fund, datorită temperaturii scăzute a apei de la adâncimea de 200-250 m. Circulația apei în cuveta lacustră permite dezvoltarea biocenozelor în toate orizonturile de apă de la forme planctonice Ăplutitoare) la forme bentonice Ăde fund). Trei pătrimi dintre viețuitoare sunt endemice Ătrăiesc numai aici - neexistând în altă parte a lumii). Amfipodele sau gamaridele Ăcrustacee cu 2 feluri de picioare, servindu-le unele la sărit, altele la înot) sunt cele mai tipice Baikalului, prezentând
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Mării Negre. Primele cercetări în domeniul biologiei marine au fost consacrate tanatocenozelor, descifrării frământărilor mării pe baza resturilor cochiliilor de moluște. Rigoarea și curiozitatea științifică l-au determinat să se aventureze mai departe, spre larg, de la biocenozele litorale către studiul comunităților bentonice sublitorale. Nu pot uita entuziasmul primelor mele ieșiri pe mare cu mica și fragila ambarcațiune „Rissoa” din care profesorul era nelipsit. Domnul profesor Mustață a acordat o atenție deosebită reînnodării legăturilor cu specialiștii, instituțiile și bibliotecile cu profil similar din
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
legăturilor cu specialiștii, instituțiile și bibliotecile cu profil similar din străinătate. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate. Deja în 1994 este realizată prima expediție în colaborare cu specialiștii de la Southampton Oceanography Centre (Marea Britanie) pentru studiul complex al comunităților pelagice și bentonice din complexul lacustru Razim-Sinoie. În afară de lucrările științifice, activitatea de cercetare a domnului profesor Mustață s-a concretizat prin derularea a 16 contracte de cercetare în calitate de director, din care 13 în domeniul hidrobiologiei. La Agigea domnul profesor Mustață a organizat trei
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață 1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor 1.1.1.1. Elemente biologice Compoziția și abundența florei acvatice Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole 1.1.1.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice Regimul hidrologic cantitatea și dinamica curgerii apei legătura cu corpurile de apă subterană Continuitatea râurilor Condiții morfologice adâncimea râurilor și variația
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
corpurile de apă 1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor 1.1.2.1. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole 1.1.2.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice Regimul hidrologic cantitatea și dinamica curgerii apei timpul de retenție legătura cu corpurile de apă subterană Condiții morfologice variația adâncimii lacurilor
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
de apă 1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii 1.1.3.1. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole 1.1.3.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice Condiții morfologice variația adâncimii cantitatea, structura și substratul patului structura zonei de influență a mareei Regimul mareei debitul de apă dulce
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
corpurile de apă 1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere l.l.4.l. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice 1.1.4.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice Condiții morfologice variația adâncimii cantitatea, structura și substratul patului de coastă structura zonei de influență a mareei Regimul mareei direcția curenților dominanți expunerea la valuri 1.1.4.3. Elemente
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
icre embrionate începând cu primăvara anului 1963; - pentru valorificarea vegetației din zonele inundabile, alegerea s-a oprit la babușca din Lacu Roșu, care a fost adusă sub formă de reproducători pescuiți din lac în toamna anului 1961; - pentru valorificare faunei bentonice de fund din jumătatea superioară a lacului a fost introdusă plătica, aceasta fiind adusă sub formă de icre embrionate de la stațiunea Enisala, încă în primăvara anului 1961; - pentru valorificarea peștilor albi, de valoare economică redusă și îndeosebi a oblețului, care
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
creșterea dominanței cianoficeeloră. 64 Plantele moarte se depun, iar descompunerea lor de către microorganisme conduce adesea la dispariția oxigenului din straturile profunde ale apei; de asemenea, sunt favorizați descompunătorii care tolerează condiții de anoxie. Carența în oxigen determină scăderea diversității faunei bentonice, uneori conducând chiar la dispariția ei. Substanțele organice depuse, provenite dinresturi de plante și animale moarte, sunt descompuse anaerob parțial, restul se acumulează, iar bacteriile sulfat reducătoare care se dezvoltă normal în condiții de anoxie, degajă cantități mari de hidrogen
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]