138 matches
-
în 1924 la vârsta de 80 de ani, trei ani după ce a primit premiul Nobel, se caracterizează așa cum am văzut prin încercarea de a evadă sub orice formă. Gustul pentru introspecție la baza căruia regăsim modă filosofiei freudiste și influențele bergsoniene, se trage din această tendință generală de privilegiere a individului și a cunoașterii acestuia față de o lume care îl strivește și în care el nu se mai recunoaște. De aceste idei sunt legate în mod direct opera lui André Gide
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1437996840.html [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
care se sintetizează trăsăturile gândirii filosofului francez. Astfel, intuiționismul, accentul pus pe trăirile subiective, epicureismul, văzut ca o justă reglementare a plăcerilor sufletului este o replica dată lui Descartes, care punea accent pe supremația rațiunii, sunt câteva din particularitățile filosofiei bergsoniene. De observat că în literatura română, Camil Petrescu este un adept al intuiționismului bergsonian, argumentând și prin creația sa epică faptul că literatura este mijloc de cunoaștere, iar autenticitatea este realitatea trecută prin propria noastră conștiință. De aceea el va
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
epicureismul, văzut ca o justă reglementare a plăcerilor sufletului este o replica dată lui Descartes, care punea accent pe supremația rațiunii, sunt câteva din particularitățile filosofiei bergsoniene. De observat că în literatura română, Camil Petrescu este un adept al intuiționismului bergsonian, argumentând și prin creația sa epică faptul că literatura este mijloc de cunoaștere, iar autenticitatea este realitatea trecută prin propria noastră conștiință. De aceea el va opta pentru relatare la persoana I, adevărul fiind perceput numai pe cale directă, nu prin
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
sau afară, nu cunoaște binele sau răul”), cât și cu De, principiu strâns legat de Tao și care a fost echivalat în românește ba cu termenul „Putere” („Puterea specială a individului”), ba cu „Virtute” (spontaneitatea tuturor lucrurilor în sensul elanului bergsonian). Plotin era convins că sufletele caută mai degrabă spre lucrurile inferioare din lumea sensibilă, motiv pentru care ele și-au uitat originea divină. Dar dacă Sufletul universal este acela care produce, animă și conduce fiecare părticică a naturii, așa încât deodată
ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE PRIMELE PRINCIPII DIN FILOSOFIA ANTICĂ GREACĂ ŞI TAOISM (DAOISM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1490693083.html [Corola-blog/BlogPost/381045_a_382374]
-
programării lingvistice, dar mă întreb, totuși, cum ar fi funcționat maeutica prin Skype ?! Până la profundele discuții despre gânduri și emoții, cred, însă, că e mai înțelept, nu doar să ne cunoștem pe noi înșine, ci, oarecum într-o filosofie inversă bergsoniană, să ne cunoștem mai bine uneltele și să reevaluăm pentru ce le-am creat. Socrate nu avea nevoie de un selfie. Selfie-ul lui a fost Platon. Bietul de el ar fi avut nevoie doar de o societate mai bine așezată
Dacă Socrate ar fi avut WhatsApp, Skype sau FB by https://republica.ro/daca-socrate-ar-fi-avut-whats-app-skype-sau-fb [Corola-blog/BlogPost/338480_a_339809]
-
bergsonismul dorește să recucerească ogoarele pierdute ale perceptului Socratic. Acesta folosit de Bergson devine solidar cu elanul vital și insurgent față de rațiune, fapt ce- l face pe Leon Brunschvicg să spună în “La vie interieure de l`intuition” că teoria bergsoniană “ignoră imperativul moral al lui Socrate”. A ne cunoaște spunea Bergson înseamnă a descifra în efervescența adâncurilor aritmiile și euritmiile elanului vital, a acorda puterile sufletului la tumultul răscolitor prin care viața cosmică irumpe irațional în om. El susține că
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Masina_de_faurit_zei.html [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
fixarea coordonatelor temporale și spațiale: „anii studenției, când ne întâlneam aproape zilnic pe coridoarele căminului sau în holul Facultății de Filologie din București”. Însă tema, portretul psihologic și plăcerea de a comenta evenimentele din interiorul bizar al lor, trădează influență bergsoniană. Constanța în opțiuni, similară perseverenței în desăvârșirea unui destin, eroilor din tragedia antică, atribuie romanului caracterul unei opere dramatice. Volumele sunt consacrate lui Nicu Tomescu, Victor Motroc și Radu. Primul capitol reface mediul citadin al tinereții profesorului Nicu Tomescu. Personajul
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/nevoia-de-amintire/ [Corola-blog/BlogPost/339691_a_341020]
-
undeva: '' Viața este ca și iubirea; întreaga rațiune este împotriva ei și toate instinctele sănătoase pentru''. Poate și pentru că uneori trancedentul se anulează prin simpla lui negare. Amintire versus uitare. Amintirea ca materializare a timpului. Natura ca hierofanie. Metafizic. Interior. Bergsonian. Sunt în cele citite tăceri și transcendența unor îndărătnicii lirosofice. Un soi de transfigurare în care poetul arde pentru a mai ucide puțin din întuneric. Există oameni, câțiva la un secol, care mor de preaplinul dragostei din ei: poeții și
SEMN DE ADMIRATIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINTII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Semn_de_admiratie_pentru_vasil_pompiliu_comsa_1386345705.html [Corola-blog/BlogPost/363042_a_364371]
-
în 1924 la vârsta de 80 de ani, trei ani după ce a primit premiul Nobel, se caracterizează așa cum am văzut prin încercarea de a evadă sub orice formă. Gustul pentru introspecție la baza căruia regăsim modă filosofiei freudiste și influențele bergsoniene, se trage din această tendință generală de privilegiere a individului și a cunoașterii acestuia față de o lume care îl strivește și în care el nu se mai recunoaște. De aceste idei sunt legate în mod direct opera lui André Gide
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407511483.html [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
mai exacte și cu privire la fenomene necunoscute), să aibă un înalt nivel de generalitate, să explice o mare varietate de fapte, să aibă un conținut bogat deci, să aibă consecințe importante. Știința eroică se bazează pe un fel de ’’intuiție creatoare’’ bergsoniană, chiar și Einstein vorbește despre ’’căutarea acelor legi de cel mai înalt nivel de generalitate... din care poate fi obținută, prin pură deducție, o imagine asupra lumii. La aceste legi nu duce nici un drum logic ci, numai o intuiție bazată
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
diferite de gândire și spre care converg diversele tendințe moderne vizând ambianța, spectacolul și acțiunea. Arta contemporană s-a depărtat de semnificația metafizică a mișcării. Demersul actual se leagă de revoluția mașinii, de noua accepțiune a temporalului, pornind de la timpul-durată bergsonian, timpul ca evoluție și mobilitate, de la teoria relativității, de la toată dinamica pe care civilizația tehnică a impus-o existenței cotidiene.
Cinetism () [Corola-website/Science/302715_a_304044]
-
sprijinită pe simboluri ca cele descrise în (9c), completate și de intuirea infinitului, a vidului sau de tăcerea metafizică. Bibliografiile la acești din urmă termeni indică însă și concepții opuse ori diferite de intuiționism. Guénon se delimita adesea de intuiționismul bergsonian (nici o referire la "intuiționismul husserlian"), de cantitativismul din psihologie și științele umane, în general, care mai revine și astăzi în branșele matematizate ale psihologiei, sociologiei, economiei, lingvisticii. Dacă ținem seama că majoritatea lucrărilor cu astfel de subiecte au fost până
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și diferențele față de tradițiile care pledează pentru îmbinarea cunoașterii cu fantezia, imaginarul, poeticul în genere. Guénon susținea fondul spiritual conținut de procesele amintite, care este rezumat în Principiile supreme păstrate de tradiții. Acestea sunt accesibile intuiției intelectuale, diferită de intuiția bergsoniană cu caracter sensibil, amestecată cu instinctul și cu sentimentele. (9a, p. 95) Într-un limbaj mai apropiat de cunoașterea comună (și aceasta respinsă de autor odată cu rezervele sale față de "votul universal", de "bunul-simț"), tradiția este aceea care asigură continuitatea și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fapte și detalii care nu pot fi încorporate de premisele de la care se pleacă. Căci unele premise sunt "naturaliste", altele sunt "evoluționiste", iar altele sunt "antimetafizice", așa cum se pot vedea și în pozitivismul comteean și în neopozitivism ori în intuiționismul bergsonian și în alte concepții apropiate. Autorul găsește ca alt factor răspunzător pentru devieri individualismul îmbinat cu utilitarismul. Ele au generat "iluziile" despre "mari personalități" și "genii" (9a, p. 93). În reforma religioasă, protestantismul a încurajat individualismul susținând "examenul liber" al
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
-și concentreze toate puterile pentru a le îndrepta spre lumea informală, singura care poate fi socotită "spirituală", ei le risipesc în diversitatea infinit schimbătoare și mișcătoare a formelor manifestării subtile (cea care corespunde cât se poate de exact concepției "realității" bergsoniene), fără să bănuiască faptul că ceea ce iau drept plenitudine a "vieții" nu este efectiv decât împărăția morții și a disoluției ireversibile". (15, p. 278) Din multitudinea de idei prezentate de filosof în această scriere am selectat pe cele care ne
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
al secolului XX. Doar în ultimii ani s-a pus capăt acestui dezinteres, iar publicarea la Presses Universitaires de France a Corespondenței, a unei biografii a lui Bergson scrise de Philippe Soulez și Frédéric Worms, precum și inaugurarea seriei de Anale bergsoniene l-au adus din nou pe autorul Rîsului sub reflectoarele actualității. Bustamante Jean-Marc Bustamante este reprezentantul Franței la Bienala de la Veneția 2003, iar expoziția lui deschisă în Pavilionul francez de la Veneția la 15 iunie poate fi văzută pînă la 2
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
Și la anul să muriți!“ Mă alesesem, bineînțeles, cu-o papară de la bunicu’ Vitalian și cu interdicția de-a mai sorcovi vreodată pe cineva. Sorcova îmi fusese și ea confiscată și dusă departe, la țară. De fapt, accelerarea era corectă, bergsoniană, rezumatul făcea transportul unei vieți, de la un cap la altul. Până și instrumentul cu care îl bușeai pe umeri și pe spate pe împricinat, cât îți debitai poezioara, aducea a prăpăd și bătrânețe, ca uscăturile de coroane de la cimitir. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o scurtă însemnare din Note zilnice în care autorul se simte obligat să accepte existența unor "elaborări subconștiente". E o certitudine că timpul nu i-a mai oferit răgazul de a aprofunda teoriile legate de inconștient, mai ales că intuiționismul bergsonian și fenomenologia lui Husserl l-au absorbit cu totul și, în plus, aceste două tendințe moderne din filozofia secolului XX intrau aparent în contradicție cu noul curent freudist. Certitudinea se bazează și pe o logică a bunului-simț, când constați că
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sceptic în această privință. Mai târziu va contesta radical pe filosofi. Face lecturi intense din Schopenhauer, Nietzsche, Dostoievski, Kierkegaard, din misticii creștini, din filosofii spanioli, din Bergson, Șestov, Hegel, Husserl, Wölflin, Simmel, Heidegger. Teza de licență are ca temă intuiționismul bergsonian. În 1933 este bursier la Berlin și aici urmărește cursurile lui Nikolai Hartmann și Ludwig Klages. Îl cunoaște pe Petre Țuțea - „cet ami génial”. Suferă, încă de acum, de insomnie și, spre sfârșitul vieții, va justifica filosofia lui de viață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
originar "autentic și nediluat al inconștientului"97. Din această perspectivă, satul românesc stă sub auspiciile autenticității. În același timp, autenticitatea exprimă calitatea fundamentală a existenței, esența, ființa. De "contact originar cu viața" va vorbi și Camil Petrescu într-un sens bergsonian, de intrare în clocotul și ,,imediatețea vieții". Autenticitatea tinde să devină deci adevărata realitate artistică, supremul atribut al artei, esența și specificul artei, dat fiind subiectivismul ei funciar. Condiția autenticității artei este recunoscută azi din plin de către esteticieni, în baza
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
adevăr, nimica toată, și ceea ce reprezintă, demnități înalte ale statului, escitează râsul și ironia cititorului"233. Mai întâi, găsim necesară reliefarea unor aspecte teoretice asupra relației dintre comic și polemic, care să ajute demersului nostru interpretativ. Dacă plecăm de la premisa bergsoniană că râsul "trebuie să răspundă anumitor exigențe ale vieții în comun", adică dacă insistăm asupra semnificației sociale a râsului, îl vom putea defini, generic evident și din perspectiva focalizării noastre, ca un mod indirect de agresiune publică pe care scriitorul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a caracterului pe care societatea ar vrea deopotrivă să le elimine, pentru a obține de la membrii ei cea mai mare elasticitate și cea mai înaltă sociabilitate posibile. Această rigiditate constituie comicul, a cărui pedeapsă este râsul"237. Întâlnim în viziunea bergsoniană ideea centrală a preambulului nostru teoretic, și anume că, în publicistica polemică, recursul la comic face posibilă dubla finalitate a discursului: etică, rizibilul făcând parte din arsenalul punitiv al oricărui pamfletar, așadar comicul poate fi privit, din acest unghi, ca
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
el putându-i-se acorda atributul, șocant în context, de „artă democratică”) și de misticism. Simbolul e în centrul acestei percepții contradictorii: imagine sau formă sensibilă constituită de o parte, sentiment al infinitului și impulsii de rezonanță interioară, în continuă, bergsoniană, mișcare, de cealaltă, iar în falia dintre ele șansa interpretării multiple, asociative. Versul liber, abandonând sonoritățile exterioare desfășurate de rimă, va fi ecoul acestui ritm special, mulat pe spectacolul interior („Pasiunile noastre - veșnică acțiune - nesuferind lanțurile grele ale versului”, spune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
prin aceleași secțiuni, iar o asemenea noțiune se impune, fără îndoială, oricărei gîndiri: dar e numai o reprezentare abstractă, căreia nu i-ar corespunde nici o realitate dacă duratele individuale ar înceta să existe. Să adoptăm așadar acest punct de vedere bergsonian. Noțiunea unui timp universal, care acoperă toate existențele, toate seriile succesive de fenomene, s-ar reduce la o suită discontinuă de momente. Fiecare dintre ele ar corespunde 91 unui raport stabilit între mai multe gîndiri individuale care l-ar conștientiza
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în 1923. Unul dintre punctele de ple-care teoretice ale lui Halbwachs constă în folosirea împotriva lui Bergson (încă de pe vremea Cadrelor) a cărții lui Samuel Butler, Viața și obișnuința, tradusă de Larbaud în 1922. Maurice Halbwachs nota malițios că teoria bergsoniană a memoriei duble era prezentată aici încă din 1877 (Les Cadres, Albin Michel, Paris, 1994, p. 99, n. 1). Dar în special un text al lui Butler, nereluat în Cadre și citat în carnete, va ilustra o idee importantă din
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]