12 matches
-
pentru muzica dance într-un set Detroit techno și miami base cu influențe latine, explicate de originile sale cubaneze. Vom începe noaptea cu sunetele balearico-ambientale al băieților de la Khidja, ce le-au adus o proaspătă lansare prin casa de discuri berlineză Love on The Rocks. În ultima zi de februarie, începând cu ora 22:00, la Club Guesthouse, Absolut Color face toate aranjamentele necesare pentru a ne lua rămas bun de la anotimpul hibernal cum se cuvine. Prețul unui bilet este 30
Concert Danny Daze amp; KiNK by http://www.zilesinopti.ro/articole/8347/danny-daze-kink [Corola-blog/BlogPost/99027_a_100319]
-
cu cea de-a treia piesă, "Movements of a Visionary", a trupeii germane Tangerine Dream, de pe clasicul album din 1974 "Phaedra", dar rămâne totodată o lucrare tranzițională, undeva între Krautrock-ul timpuriu din producțiile timpurii ale lui Schulze și caracterul Școalii Berlineze din eforturile sale ulterioare. Intenția albumului "Timewind" a fost de a invoca o stare fără sfârșit în ascultător. Titlurile ambelor piese sunt referințe către compozitorul din secolul 19 Richard Wagner. Bayreuth este un oraș bavarez în care Wagner a avut
Timewind () [Corola-website/Science/326967_a_328296]
-
a se pierde pe străzile sinuoase, ci și „fidelitatea“ în locuirea unui cartier. În Berlin, cartierul este o vecinătate funcțională (Bessergestellten), dar tocmai prin acest fapt, prin oglindirea în alteritatea lui pariziană, își dezvăluie potențialitățile magice. Franz Hessel, cu „celebrarea“ berlineză a timpului petrecut împreună cu Benja min în Paris, este ultimul ghid urban menționat în Berliner Chronik și paznic (Hüter) al experienței urbane care își regăsește caracterul speculativ. 4.1. Metropola: text, rămășiță, alegorie „Scrierile urbane“ ale lui Benjamin formează o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și vorbea de „serioasa preocupare a Statelor Unite” pentru soarta evreilor, de „persecutarea acestei rase, care a mai determinat o dată intervenția americanilor În 1872”, de imposibilitatea Statelor Unite de a tăcea față de o nedreptate internațională”. Presa ungurească, vieneză, dar mai ales cea berlineză jubila, În timp ce În țară indignarea aatins cote maxime, fiindcă, pe de o parte nu existau persecuții Împotriva evreilor, iar pe de altă parte era vorba de amestecul unui stat străin În treburile interne, lucru care era mai mult decât jignitor
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Amicii Iluminismului. Aici se va creiona acel mediu intelectual, urmând să inspire Europa Centrală. Aici va renaște dialogul cărturarilor provocând o inițiere continuă. Câteva nume: J.F. Zöllner, J.J. Spalding, J.J. Engel, F. Nicolaï, M. Mendelssohn. Un cerc închis al „luminilor” berlineze. Această a doua Atenă îl va repudia pe Bayle, în schimb îl va reabilita pe Spinoza pentru esențialul adevăr al sistemului de armonie prestabilit. Apropiat mai cu seamă de Lessing și Nicolaï, de care îl lega o constantă prietenie, Mendelssohn
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
demonstrat precaritatea, a refăcut traseele și lecturile poetului în perioada berlineză și a oferit un nou portret interior, deosebit de cele obișnuite, al tânărului în formare, ale cărui trăiri sunt proiectate pe o minuțioasă reconstituire istorică a vieții sociale și intelectuale berlineze din anii 1870-1880. Studiu de sinteză, în care se îmbină o cantitate impresionantă de informație istorico-literară inedită cu o capacitate deosebită de corelare a biografismului și a deconstruirii semnificațiilor textuale, acesta pune accentul pe influența lui Schopenhauer asupra configurării psihicului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287350_a_288679]
-
să mă audă cineva... Constantin CUBLEȘAN BIOGRAFIA. CONTRIBUȚII DOCUMENTARE Ilina Gregori * Dan C. Mihăilescu * Florina Ilis * Săluc Horvat PERIOADA BERLINEZĂ (Ilina Gregori) Una din perioadele puțin cunoscute, puțin studiate, din viața și activitatea creatoare a lui Mihai Eminescu este cea berlineză, îndeobște tratată cu superficialitate și suficiență de criticii și istoricii literari, din lipsa unor informații revelatoare, detaliate, certe asupra a ceea ce a întreprins poetul în această scurtă perioadă, în care ar fi trebuit să-și pregătească un doctorat în filosofie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Ioana Pârvulescu O berlineză născută în Elveția trimite scrisori din Noua Zeelandă, special pentru România literară... Pare un scenariu suprarealist, dar este un episod firesc al lumii în care trăim: oamenii sînt mobili și acoperă cu rapiditate harta lumii, vesticii sînt dornici de comunicare cu
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
în urma lecturii articolelor publicate de marile ziare germane, la scurtă vreme după stingerea lui din viață. Cotidianul DIE WELT încearcă să explice forța de atracție exercitată timp de două decenii de salonul lui Nicolaus Sombart în mediile intelectuale și artistice berlineze: era o lume în care stilul comunicării și rețeaua de relații dețineau un rol major. Aceasta fiindcă amfitrionul însuși era un adevărat "om de lume": se număra printre membrii fondatori ai renumitei mișcări literare Gruppe 47, studiase la Heidelberg, München
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
cu copiii, îmbrăcămintea lor sumară, avînd ceva în comun cu a personajelor de la Muzeul Egiptean (elevii germani au norocul să poată sta - pe scăunele - în preajma capodoperelor artistice ale omenirii), ar fi fost mai potrivită în vara bucureșteană decît în cea berlineză. întoarsă la București, am remarcat că Aeroportul Otopeni e decorat cu chipul lui Caragiale. Căldură mare!
Vara prin Europa by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15006_a_16331]
-
partid, nu ar fi putut face o carieră, se justifica el după război, cu o formulă bine cunoscută. Nu am la îndemână biografia lui Richard Osborne pentru a-i schița portretul în acele timpuri. O face însă, în însemnările lui berlineze, un om cultivat, Dumitru Cristian Amzăr, în mai 1941 atașat de presă: „Am ascultat sâmbătă seara, la Filarmonie, Simfonia a opta, de Bruckner, dirijată de Karajan... Spre deosebire de Furtwängler, dirijorul obiectiv, științific, aș spune, Karajan conduce emotiv și subiectiv, devenind el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
atunci când am avut încredere în propria-mi judecată, Herr Gunther. Activitatea de editare ține numai de gust, și pentru a ști ce anume se va vinde trebuie să știi să estimezi gusturile oamenilor cărora le vinzi. Ei bine, eu sunt berlineză până-n vârful unghiilor și cred că știu orașul ăsta și îi cunosc oamenii la fel de bine ca oricine. Așa că, în legătură cu întrebarea mea inițială, care se referea la spiritul dumitale de observație, ia răspunde-mi la asta: dacă aș fi fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]