10 matches
-
nu mă leg, pe ei nu mă dau... deși uneori îs evreu! Un șal de-Arafat mi-am dorit... Și îl am - Oier cotizat Bethleem Cu preț la pătrat! Vă salut filisteni, arrafați, Shalom Halevem! E mai greu cu românii beteji, de-i tratează Secretarul de Stat; Și cu kitsch-ul, că nici zice nu-i știu, dar uite că l-am cumpărat! Mi-a rămas amintire duioasă, orișicum: “Ceaușescu-Arrafat!” Mă poftiră să cumpăr de-o mie... De-o mie de
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_unui_pelerin_visator_la_zidul_plangerii.html [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
porții. Intrase în vorbă mai întâi așa cum fac vecinii, sfârșiră să se placă și se luară, în ciuda avertizărilor bătrânului, a surorilor și ale prietenilor din letul lui. De altfel, nu putea spera la o altă fatădin sat, o schijă îi betejise piciorul și îl trăgea destul de vizibil după el. Nu prea avea nici avere, cu atâtea fete în casă abia de-i revenise zece ari de pământ. Norocul lui că învățase meserie, era sticlar, iar fabrica depășise cu bine perioada războiului
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392029273.html [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
mare e...! Da’ nici de afacere nu-mi ajunge, așa, ca să știi și tu. Da’, vezi tu? Nu mai am răspundere, că mi-a albit capu’ de tot și nici nu mă mai îmbolnăvesc noaptea pe străzi, că m-am betejit de tot, nici cu jigodii nu mai am de furcă, că am două degete lipsă și o coastă ruptă după câte scandaluri și crime am aplanat la viața mea... și mă văd și pe mine copiii și nevasta venind întreg
D ALE POLIŢIEI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1421832509.html [Corola-blog/BlogPost/373035_a_374364]
-
vin roșu, îl toarnă-n pahare și prinde-a ne îndemna deși, în starea noastră, vinul se potrivea ca nuca-n perete. Ian serviți și nu bănuiți că omul acesta al meu, de când a îmbătrânit, nu numai că s-a betejit la urechi, dar îi și oleacă, poate chiar nițel mai mult, pe cât de mintos, pe atât de cărpănos; că s-a pus dumnealui să vă facă morală, că n-aveți încă armata făcută și mai știu ce alte pricini ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
prin scăldătoarea răce trupul copiilor câștigă la putere, iar duhul lor, la agerime. Nimică nu întărește mușchii cei moi și slabi ca scăldătoarea răce; printrânsa numai, ca printr-o minune, câștigă iar la putere copiii cei dismerdați, cei slabi și betejiți la sănătate, zice englezul Huksham. Învățatul Loke, prin cartea lui asupra creșterii copiilor, care, singură, este îndestul a-i vecinici numele, nu ne îndeamnă la nimică așa de mult ca la scăldarea copiilor în apă răce. Printrânsa vra el să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
așteptat cu nerăbdare și cu sfințenie ascultat de toată suflarea satului. Se spune că în război, în focul luptelor cu dușmanul, el cânta îmbărbătându și camarazii. Cică în perioada în care a fost spitalizat după ce o schijă dușmană i-a betejit ambele picioare, acolo în lazaretul de campanie potolea cu cântecele lui, dorurile de plaiuri natale, suferințele tuturor camarazilor, vremelnic internați cu el. Când Lae Nițului începea să cânte, nici-un rănit nu se văieta, pentru că frumoasele lui cîntece, frumoasele lui melodii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a gospodarului era atunci, să aibă cele mai frumoase «drigane» din sat și să-i fie pruncii năzdrăvani, după cum a boresei era să scoată pe luncă la albit cele mai frumoase straie de mâinile ei lucrate, numai așa, să se betejească de ciudă toate celelalte lelițe. Si-a mai avut satul formația sa muzicală ce cânta în sărbători și la nunți sau la alte petreceri, fanfara, bandele, cum i se spunea pe la noi, ce dura de veacuri. În 1926 existența acestor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
meiem acasă !» Vinovatul Cei doi nu se văzuseră de cîteva zile. Acuma, întâlnindu-se în uliță, Gheorghe băgă sama că Ion umblă cu o mână legată în fașă pe după gât. - «No, care-i baiul măi Ioa, cum de te-ai betejit ?» - «D apoi cum ? Asară când tocmai ieșeam de la făgădău, am luat-o fain frumos ca omu cumsecade către casă. Și cînd să dau colțu’, toaieșul cela de Pavăl trece în goană, fără să bage sama unde calcă, și mi-o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
țin (însă prostimea), așa cât, când se nasc, vrăjesc, când se botează, vrăjesc, când se însoară sau mărită, vrăjesc, când intră în beserică, când stă în beserică și când iasă din beserică tot vrăjesc, la serbători mari vrăjesc, când se betejesc, când mor încă vrăjesc, și pentru ca să poată merje sufletul la Dumnezeu încă vrăjesc, când cumpără, când vinde, când merg să fure, când merg la judecată, vrăjesc, și toată întâmplarea și tot beteșugul au a lor osibite descântece și farmece” pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
coada, nu se ridică nici prăpăditul de dulău pe lăboanțele dinapoi!... Domnu Bleju nu e ușă de biserică, dar, de obicei, e un bărbat de catifea. Doamna Fermecătoarea poate o cugeta mai bine să n-o fărâme și s-o betejească decât pe stricata aia de Tăsica. De-o strigă bețivii, prin crâșme, Îmbolnăvici. - Programați-vă o consultație la doamna Profesoară... - Sinistrate, mâine la ce oră băgăm rația de ulei și de zahăr?... C-a tras camionul cu desagi de cartofi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]