27 matches
-
aibă a trimite la sfânta marea biserică din Ierusalim”" . În prezent, manuscrisul original se află în inventarul Complexului Muzeal Bucovina din municipiul Suceava. În anul 1703, domnitorul Mihai Racoviță a scutit satul Toporăuți, proprietate a Mănăstirii Barnovschi, de toate dările: bezmen, iliș, sulgerit, solărit, gorștină, desetină etc. Scutirile de dări acordate satului Toporăuți au fost întârite și de către Dimitrie Cantemir printr-un act din 1710 . Printr-un alt act emis de domnitorul Grigore al II-lea Ghica la 8 martie 1727
Toporăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316060_a_317389]
-
civilă care nu mai cunoaște amfiteoza, cât și cu principiile constituționale care nu mai recunosc drepturile de monopol și privilegii particulare. Cu toate acestea locuitorii acestor târguri sunt într-o stare precară, fiind toate clădirile lor așezate pe locuri supuse bezmenului, și încă mai mult, ei sunt supuși a suporta sarcini de contribuțiuni prin plata de accize în favoarea proprietarului, în detrimentul comunei. În această stare de lucruri nici poziția proprietarilor nu este mai favorabilă, căci cu cât ne depărtăm mai mult de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vor avea Slobozia (libertatea) într-un an și vor fi în pace de dajde și de zloți și de lei și de taleri și de galbeni și de orți și de ilisu și de sulgiu și de untu și de bezmen de ceară și de ialovițe de siliște și de braniște și de care de jold și de bire și de șeici și de toate dările și angăriile câte sunt pre alți mișei în țara Domniei mele. Așijderea și voi pârcălabi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dări, din care se înțelege că oile sterpe sau săci, care nu erau ținute pentru prăsilă, erau tăiate și din ele se înfruptau și oamenii domniei, și stăpânul moșiei - una din 50 de oi revenindu-i în întregime. Bezmenarii strângeau bezmenul sau darea pe casele care erau construite pe loc domnesc. În 1662, Evstratie Dabija dă ordin căminarilor și „bezmenilor care vor umbla la târg, la Huși" să lase în pace „de camănă și de bezmen o cârciumă mare sau două
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-i în întregime. Bezmenarii strângeau bezmenul sau darea pe casele care erau construite pe loc domnesc. În 1662, Evstratie Dabija dă ordin căminarilor și „bezmenilor care vor umbla la târg, la Huși" să lase în pace „de camănă și de bezmen o cârciumă mare sau două mici, și un meseriaș (măcelar) și un cojocar, ce sunt în treaba Episcopiei". Bezmenul era darea „ce se arunca asupra sătenilor, foști vecini, așezați pe moșia proprietarului", câte doi lei pe casă, cum ar fi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dabija dă ordin căminarilor și „bezmenilor care vor umbla la târg, la Huși" să lase în pace „de camănă și de bezmen o cârciumă mare sau două mici, și un meseriaș (măcelar) și un cojocar, ce sunt în treaba Episcopiei". Bezmenul era darea „ce se arunca asupra sătenilor, foști vecini, așezați pe moșia proprietarului", câte doi lei pe casă, cum ar fi foncierea sau impozitul pe clădiri din zilele noastre. Scarlat Calimach, domn al Moldovei (1806 și 1812 - 1819), din familia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
boieri fanarioți, a dat mai mulți domnitori dar și legi de mărire a fiscalității (văcăritul și ajutorința, de exemplu), este domnitorul care, din ordinul său, s-a alcătuit Codul de legi al Moldovei (18161817), din care face parte și legea bezmenului, care și la 1839 stătea la baza încheierii înscrisurilor dintre proprietari și târgoveții așezărilor din Moldova. Deșugubinarii sau șugubinarii executau și adunau gloabele sau amenzile pentru deșugubine sau crime și erau deosebiți de funcționarii care se numeau globnici: „scriem slugilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dezvăluie obârșia în antichitate a pescarilor domnești"; Vasile C.Nicolau crede că iliș este chiar „darea ce e percepea asupra peștelui prins și dat în consumație publică." - untu se asigura, negreșit, pentru curtea domnească și, poate, și pentru curtea Sultanului; - bezmenul de ceară era darea de ceară pentru luminarea curții domnești. „Cămerașul de lumini avea seama birului de ceară și săpun", „cheltuit la lumânări" și „opaițuri pentru curte", zice Cantemir în Descrierea Moldovei; - ialovițe de siliște - vaci sterpe - și grase, ținute
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu sila și cu nedreptul, ele s-au numit mai apoi și beilicuri, adică servicii silite și neplătite, în folosul Beiului, cum numeau turcii pe Domn. Mai erau și alte dabile, ca... angarale ori beilicuri: șeice, camănă - darea în ceară (bezmen de ceară), dar și cea pe crâșme. Crâșmele plăteau chiar două camine: „camăna cea mare și cea mică". Erau și crâșme - de „Arhierei și de Monastiri"scutite de camănă, însă Mihai Racoviță, la întâia sa domnie, a desființat „scutirile de pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de camănă o cârciumă mare, un cojocar, un meserciu (măcelar) și un goștinar, care sunt ai episcopiei. La 26 decembrie, 1660, Domnul Ștefan, succesorul lui Ghica Vodă, reînnoiește scutirea de camănă „a două cârciumi, a cojocarului și a meserciului episcopiei". - bezmenul, pomenit în cartea lui Duca Vodă, în 1666, prin care o crâșmă din Huși este scutită în folosul episcopiei e amintit și în letopisețe. Rezultă din aceste documente, că în afară de camănă, crâșmele mai plăteau bezmen dar și cepărit. Bezmenul era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cojocarului și a meserciului episcopiei". - bezmenul, pomenit în cartea lui Duca Vodă, în 1666, prin care o crâșmă din Huși este scutită în folosul episcopiei e amintit și în letopisețe. Rezultă din aceste documente, că în afară de camănă, crâșmele mai plăteau bezmen dar și cepărit. Bezmenul era darea către proprietarul locului unde era situată crâșma, iar cepăritul era darea pentru începerea consumului la butoiul cu băutură (datul cepului). Acolo unde târgul era situat pe moșia boierească sau domnească bezmenul și cepăritul îl
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
episcopiei". - bezmenul, pomenit în cartea lui Duca Vodă, în 1666, prin care o crâșmă din Huși este scutită în folosul episcopiei e amintit și în letopisețe. Rezultă din aceste documente, că în afară de camănă, crâșmele mai plăteau bezmen dar și cepărit. Bezmenul era darea către proprietarul locului unde era situată crâșma, iar cepăritul era darea pentru începerea consumului la butoiul cu băutură (datul cepului). Acolo unde târgul era situat pe moșia boierească sau domnească bezmenul și cepăritul îl plăteau toți târgoveții. - joldul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
crâșmele mai plăteau bezmen dar și cepărit. Bezmenul era darea către proprietarul locului unde era situată crâșma, iar cepăritul era darea pentru începerea consumului la butoiul cu băutură (datul cepului). Acolo unde târgul era situat pe moșia boierească sau domnească bezmenul și cepăritul îl plăteau toți târgoveții. - joldul și podvoadele de care Gașpar Vodă apăra la 1661 satele și scutelnicii Episcopiei Huși; însemna că în anumite împrejurări locuitorii puteau să ajungă în situația de joldă, adică să nu mai poată dispune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe care îl avea și pe la 1831 Episcopiea de a lua câte 20 parale de vadra de rachiu care se vindea în târgul Hușilor. La 1683, prin cartea sa, Duca Vodă scutea o crâșmă a Episcopiei de „camănă și de bezmen, și de cepărie"... Secerea pânei domnești și facerea fânului domnesc se realizau de către locuitorii târgului cu zeciuială, cu produsele de pe ogoarele celor care se ocupau cu cultivatul pământului. La 1632, în cartea domnească a lui Alexandru Iliașu Voievod către sluga
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lângă apa Tarcăului, pe moșia mănăstirii Pângărați. Exact în aceeași lună, întreprinzătorul subscria "actul de îmbezmănare", în cuprinsul căruia utiliza calitatea-i de "montanist al Departamentului Lucrărilor Publice", actul fiind încuviințat, la 26 noiembrie, chiar de mitropolitul Moldovei, Sofronie Miclescu. Bezmenul pentru cele două fălci de teren era fixat la 10 galbeni pe an, iar noul beneficiar al privilegiului se îndatora autorităților statului ca, în termen de numai un an, să pună fabrica în funcțiune, altminteri afacerea era compromisă, Drept înlesniri
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
anul 1448 erau menționate prisăcile lui Obreja și Tănase, pe Berheci. În evul mediu, mierea și ceara aveau, pe lângă valoarea de întrebuințare, și valoare de schimb. Pe la 1675, un pământ din Oncești se vindea cu 9 bezmeni de ceară, un bezmen (un cântar) prețuind un leu bătut (monedă bătută de banul Severinului). În vechime, prisăcile cu stupi era așezate de regulă în păduri, fiind înconjurate și apărate cu trunchiuri de copaci tăiați. De aici și numele de „prisacă”, provenind din slavonescul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
târgului, după vechiul obicei”. Conducerea orașului se îngrijea, printre altele, și de colectarea obligațiilor locuitorilor către domnie, în bani (camăna) sau în produse: podvoade, cai de jold, sulgiul (darea pe vite sau pe oi tăiate), ilișul (dare percepută pe cereale), bezmenul de ceară (darea pe ceară), ialovița de siliște (impozit plătit Porții Otomane în vaci grase), de braniște (moșie domnească folosită ca pășune și fâneață) ș.a. În alte documente era menționat termenul ispravnic, superior șoltuzului și pârgarilor; de exemplu: „ispravnici de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe doi preoți și pe un diacon al Episcopiei („desetnicilor de stupi și desetnicilor de vin a-i lăsa în nesupărare”), în cadrul aceleiași politici de favorizare, promovată de domnitori pe parcursul secolelor XVII-XVIII. Gorștinarii adunau veniturile domnești de pe oi. Bezmenarii strângeau bezmenul sau darea pe casele ce erau pe locul domnesc. Deșugubinarii (sau șugubinarii) adunau gloabele (amenzile) pentru deșugubine sau crime, bătăi, furturi, acte imorale. Li se interzicea intrarea în satele Episcopiei, deoarece episcopii aveau dreptul de a cerceta și de a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
desfacerii băuturilor alcoolice , asupra morilor, vânătorii, pescuitului. Aceste monopoluri puteau fi arendate, aducând proprietarilor venituri însemnate. Cele mai mari venituri erau obținute din desfacerea băuturilor, la hanuri și crâșme. Locul ca și venitul obținut din arendarea desfacerii băuturilor se numea bezmen. Boierii Rosetti din Filipeni obțineau venituri și din crâșma din Lunca, din velnița din hotarul Sloboziei cu Ruseștii. Boierul Rosetti a avut cârciumă și han în Lunca. În 219 centrul satului, pe partea dreaptă a drumului ce ducea la Runc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
refuzul aprobării construirii de salhanale de unii târgoveți pentru a se evita reducerea suprafeței imașului.Tot la 29 iunie 1849 unii târgoveți prin jalbă doresc construirea unei salhanale.Petre Dobre, Daniil Hristodur și Stoian Dobrovici cer terenul necesar salhanalei cu bezmen pe moșia târgului proprietatea Episcopiei, așa cum reiese din adresa Departamentului Bisericesc din 9 iulie 1849. Departamentul și Episcopul recunosc avantajele înființării noii salhanale atât pentru obște cât și pentru Episcopie. Divanul le face cunoscut „regularisit de Preasfințitul Episcop”, urmând a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
părintele Ignatie arhimandritul și egumenul mănăstirii Trei Sfetitelor” - vechea noastră cunoștință - a dat jalbă la vodă arătând “că sfinta mănăstire ari câteva locuri aicea în Ieși, pe care și-au făcut case unii și alții... și nu vor ca să plătească bezmen,... cum și din vale,... spre Bahlui, ar fi având o bucată de loc și, nefiind ales și hotărât, au cerșut ca să i să aleagă drept locu mănăstirii și să i să hotărască”. Vornicii de poartă au venit la fața locului
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cîte patru colțurili locului”. Acum vine vodă și la 23 februarie 1759 întărește stăpânirea acestui loc de către Chirvasie croitorul. Întrebarea e ce se face bietul Chirvasie cu atâta căsăret înșiat pe moșioara lui? Să vezi tu cum le ia frumușel bezmen (chirie) la toți. Apoi are de luat ceva parale, fără prea multă trudă - completez eu spusa bătrânului. Cât timp am vorbit despre Chirvasie, nu am stat locului și ne-am trezit în Ulița Fânăriei. Tot locul e plin de fân
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
din Iași și Galați închinate Sfântului Mormânt scutirile avute de la alți domni<footnote Ibidem, documentul 404, p. 355 footnote>. Hrisanth Notara, patriarhul Ierusalimului și a toată Palestina, la 15 aprilie 1714, hotărăște ca Anton Arapul bulucbaș să plătească chirie un bezmen de ceară pentru o casă ce și-a făcut-o pe locul mănăstirii Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 465, p. 411 footnote>. După 10 ianuarie 1717, Mihail Racoviță voievod scutește de dări Mănăstirea Cetățuia și 40 de poslușnici ai acesteia, pentru că
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
iulie 1789 egumenul arhimandrit Ghedeon se judecă la Divan cu soția lui Ioniță blănar, Casandra, pentru o dugheană de pe locul mănăstirii<footnote Ibidem, documentul 492, p. 623 footnote>, iar la 15 februarie 1790 boierii din divan hotărăsc: Casandra să plătească bezmenul restant pe 20 de ani a trei dughene din Iași<footnote Ibidem, documentul 525, p. 660 footnote>. La fel îl găsim în documente precum cel din 15 martie 1791, din 27 mai 1794, din 1 iunie 1794, din 20 septembrie
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mănăstirii, dăruită de Anastasă Arghirocastritis la moartea sa, “în anul 1770 mart(ie) 22”. ― Uite că un amărât de negustor, pe nume “Necola Nomocrator făcându dugheni pe locu măn(ă)stirii Trii Sfetitelor, la Ulița Mare, cu... tocmală ca să de bezmenul m(ă)n(ă)stirii ș-acum neputându-s(e) învoi cu exarhii ce au venit de la Sfeta Gora s-au priimit ca să-ș(i) ia banii ce au cheltuit și să rămâie dughenile a măn(ă)stirii”... Drept urmare, Grigorie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]