15 matches
-
să fie eliminat din abur faimoase sunt și basoreliefurile asiriene care glorifică vitejia acestui popor cel mai frecvent acestea sunt înlocuite cu termometre electronice sau termometre cu alcool tatăl său a fost evreu mama sa indiancă hidrogenul este un gaz biatomic incolor inodor și insipid organele reproducătoare ale furnicilor se află localizate înăuntrul gasterului cunoaște sufletul pentru a fi liber de orice sex și nelegat de orice dimensiune formă sau mărime în prima parte a vieții are un nivel de activitate
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
heliului pentru scufundări la mare adâncime deoarece are un preț de cost mult mai mic. Prezintă marele inconvenient de a fi explozibil când este amestecat cu aer în proporții ce includ prezența a 5,3% oxigen. Hidrogenul este un gaz biatomic, incolor, inodor și insipid. Are densitatea de 0,08987 g/l. Hidrolocație - Determinare a poziției unor obiecte aflate sub apă cu ajutorul undelor ultrasonore. Hidrolocația se utilizează în domeniul militar, navigația submarină, pescuitul industrial, cercetări oceanologice, operațiuni de salvare etc. Hidroscan
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
molar, relațiile sunt: respectiv: Pentru gaze perfecte coeficientul de transformare adiabatică poate fi calculat din gradele de libertate ( formula 25 ) ale moleculei cu relația: Se observă că pentru un gaz monoatomic, care are trei grade de libertate: în timp ce pentru un gaz biatomic, care are cinci grade de libertate: Exemplu: aerul este un amestec format aproape numai din gaze biatomice, ~78 % azot (N) și ~21 % oxigen (O), și, în condiții normale se comportă aproape ca un gaz perfect. Ca urmare, valoarea teoretică a
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
libertate ( formula 25 ) ale moleculei cu relația: Se observă că pentru un gaz monoatomic, care are trei grade de libertate: în timp ce pentru un gaz biatomic, care are cinci grade de libertate: Exemplu: aerul este un amestec format aproape numai din gaze biatomice, ~78 % azot (N) și ~21 % oxigen (O), și, în condiții normale se comportă aproape ca un gaz perfect. Ca urmare, valoarea teoretică a coeficientului de transformare adiabatică pentru aer este 1,4 , valoare care corespunde bine cu cea măsurată experimental
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
termică la volum constant pe mol cu cantitatea formula 133 R, independentă de temperatură (R este constanta universală a gazului ideal). Pentru un gaz monoatomic, corespunzător celor trei grade de libertate de translație, se obține C = formula 144 R. În cazul gazelor biatomice, ținând seama de rotația atomilor constitutivi în jurul centrului de masă, C = formula 145 R; iar adăugând contribuția vibrațiilor în lungul axei comune, C = formula 146 R. Pentru un corp solid, considerat ca format din atomi care vibrează cu amplitudini mici în jurul unor
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
care vibrează cu amplitudini mici în jurul unor poziții de echilibru stabil (nodurile unei rețele spațiale), C = 3R. Aceste valori sunt confirmate de experiență, la temperatură ordinară, pentru gazele monoatomice și corpurile solide (legea Dulong-Petit), dar nu și pentru vibrațiile moleculelor biatomice. La temperaturi scăzute se constată o dependență de temperatură în toate cazurile: capacitățile termice ale substanțelor tind către zero odată cu temperatura absolută. Rezultatele mecanicii statistice clasice se verifică bine la temperaturi suficient de înalte; dar odată cu descreșterea temperaturii gradele de
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
teoria gazului perfect fiecare moleculă considerată punctuală se poate mișca în trei direcții (corespunzătoare celor trei dimensiuni ale spațiului), deci are formula 32 "grade de libertate". Teoria poate fi extinsă și pentru molecule care nu sunt considerate punctuale, de exemplu cele biatomice, reprezentate ca niște haltere. În acest caz, molecula, în afară de cele trei posibilități de translație are și trei posibilități de rotație, însă cea din jurul axei care unește cei doi atomi nu este percepută drept schimbare de poziție, astfel că se consideră
Gaz perfect () [Corola-website/Science/309598_a_310927]
-
și de relația lui Robert Mayer scrisă pentru întregul sistem formula 36 se obține: Deci în cazul gazului perfect formula 38 și formula 39 "nu depind de temperatură". Coeficientul adiabatic "de asemenea nu depinde de temperatură": Pentru gaze monoatomice formula 41, iar pentru cele biatomice formula 42. Aceste valori nu sunt în general în concordanță cu măsurătorile efectuate asupra gazelor reale. Din cele prezentate rezultă că gazul perfect este un caz particular al gazului ideal, deoarece: În practică, agenții termici gazoși sunt amestecuri în diverse proporții
Gaz perfect () [Corola-website/Science/309598_a_310927]
-
cst = cst Această lege se mai numește și legea dilatării izocore. 1.1.1.1.4. Legea lui Avogadro În 1811, Amedeo Avogadro a emis ipoteza că particulele componente ale gazelor simple, ca hidrogen, oxigen, azot și clor, sunt molecule biatomice și nu atomi, dar în lipsa teoriilor despre legăturile între atomi, această presupunere nu a fost admisă la vremea respectivă. Jacques Alexandre Cesar Charles (1746 1823) Definiție. Volume egale de gaze diferite, măsurate în aceleași condiții de presiune și temperatură, conțin
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
metalelor; legea se aplică atât gazelor cât și vaporilor; în condiții normale, volumul ocupat de un mol din orice gaz are valoarea de 22,4 litri, numit volum molar (Vm). numărul de molecule cuprins într-un volum molar de gaz biatomic (sau de atomi, în cazul unui gaz monoatomic), în condiții normale de presiune și temperatură, este egal cu NA = 6,0225 · 1023. În prezent, legea lui Avogadro rezultă ca o consecință a legii gazelor ideale, dar din punct de vedere
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
al doilea principiu al termodinamicii dată de către Boltzmann: „Natura tinde de la stările cele mai puțin probabile spre stările cele mai probabile”. termică p = nRT ecuația calorică, unde i reprezintă numărul gradelor de libertate. Pentru gazele monoatomice i = 3, pentru cele biatomice i = 5 și pentru cele poliatomice i = 7. viteză termică , unde R reprezintă constanta gazelor perfecte, T temperatura absolută și µ poartă denumirea de masa molară (moleculară) a gazului. 3.3. Transformări simple ale gazului ideal. 3.3.1. Legea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
este energia cinetică a particulei “i”. Energiile de translație, de rotație și de vibrație a moleculelor depind de numărul de grade de libertate (numărul variabilelor independente ce caracterizează starea sistemului). Astfel o moleculă monoatomică are 3 grade de libertate, una biatomică are 5 grade de libertate (3 de translație și 2 de rotație deoarece mișcarea în jurul axei proprii nu schimbă configurația în spațiu) iar moleculele triatomice și poliatomice au 6 grade de libertate. în medie statistică, fiecărui grad de libertate a
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
relief și s-au format sub acțiunea agenților externi (crovuri, lapiezuri, dune etc.) (S. Popescu, Geografie: 8). În cazul celor mai multe formații, care sunt adjective categoriale, cuantificarea substantivului este numai indirectă, elementul tematic fiind asociat unui adjectiv care încorporează formal substantivul: biatomic (FC I: 169, 190) - moleculă biatomică "formată din doi atomi" (DEX2 s.v.). La unele formații, semianalizabile, substantivul este încorporat doar semantic: (lumină) monocromatică "de o singură culoare" (E. Poll, Fizică: 116-117) bilateral "pe ambele laturi", monolateral "pe o singură latură
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
acțiunea agenților externi (crovuri, lapiezuri, dune etc.) (S. Popescu, Geografie: 8). În cazul celor mai multe formații, care sunt adjective categoriale, cuantificarea substantivului este numai indirectă, elementul tematic fiind asociat unui adjectiv care încorporează formal substantivul: biatomic (FC I: 169, 190) - moleculă biatomică "formată din doi atomi" (DEX2 s.v.). La unele formații, semianalizabile, substantivul este încorporat doar semantic: (lumină) monocromatică "de o singură culoare" (E. Poll, Fizică: 116-117) bilateral "pe ambele laturi", monolateral "pe o singură latură" - (terasele) se pot forma de-o
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
opt ori"); oligo- ("puțin"); omni- ("tot"); penta- ("cinci"); pluri- ("mai mulți"); tri- ("trei"); tetra- ("patru") etc. (FC I: 24). Alți formanți au semnificație cantitativă implicită: proto- ("primul"), cvasi- (îndeplinind rolul unui aproximator) etc. Formațiile sunt utilizate preponderent în limbajele științifice: biatomic, biprismă, (oxigenul este) divalent (A. Maiereanu, Chimie: 32), hemianestezie (FC I: 140), monocromatic, oligominerale, protoiodură (FC I: 139) etc. Unele formații, incluzând anumite elemente de compunere, au o circulație mai largă, în registrul cult: bisăptămânal (FC I: 186), cvasimulțumit (FC
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]