16 matches
-
Algarve care n-are nimic maur și, de fapt, aproape nimic interesant, cu excepția unor vestigii române. În s-a păstrat destul de bine un castel maur, iar , de unde ar fi plecat Vasco da Gamă și Amerigo Vespucci, e o colecție de bibiluri, unele înduioșătoare, altele doar stridente: case acoperite cu faianța colorată, stricate de invazia kitsch a magazinelor de souveniruri. Noroc cu oceanul, care se insinuează mereu în peisaj și compensează pentru urâțenia turismului necontrolat cu iz de Vama Veche. Cu ce
Orasul maur. Fara mauri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83003_a_84328]
-
neprevăzută le încurcă socotelile. Comedie nostimă în care didacticismul scenaristului Francisc Munteanu e dres cu conotații realiste demne de consemnat. Unul dintre protagoniști este, de altfel, Bucureștiul anilor '80 surprins, în ebuliție, de privirea directorului de imagine Marian Stanciu. Pe lângă bibiluri comice în loc de gag, burlescul scăpat din hățuri al „avocatului” Saizescu și stridențele Dragăi în rol de soacră aprigă sunt, din fericire, dominate de ironia fină a lui Catrinel Dumitrescu. Secv. rapel: nunta în toiul căreia, înainte de a răspunde afirmativ, șoferul
Buletin de București () [Corola-website/Science/308358_a_309687]
-
față și spate ale iei), "încrețul", "altița" (bandă lată, bogat decorată pe mânecă care este elementul definitoriu al modelului și care nu se repetă în nici o altă parte a iei), "râurile" (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și "bibilurile" sau "cheițele" (cusături de îmbinare a bucăților de material). Modelele broderiilor și podoabelor diferă de la o zonă la alta pe meleagurile locuite de români de la Nistru până în Banatul sârbesc. În Moldova s-au purtat în special râurii costișați / chezuri / piezuri
Ie (vestimentație) () [Corola-website/Science/324222_a_325551]
-
Paris, 1902) ș.a., fiind o neobosită propagandistă a cauzei românești. Este prezentă la toate întrunirile Societății Învățătorilor și are inițiativa introducerii școlii în aer liber. Datorită acțiunilor de binefacere a fost numită Maica Smara. În 1893 a scos „Altițe și bibiluri”, publicație literară, destinată deopotrivă studierii portului și artei cusăturilor populare. Debutează la „Literatorul”, în 1881, cu o traducere din E. A. Poe, iar editorial în 1888, cu plachete Din pana suferinței. A colaborat la „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Convorbiri literare”, „Fântâna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
ca profesoară de igienă publică manualul Noțiuni de medicină și farmacie populară (1912). Colaborează cu versuri mai întâi la „Revista nouă” (1891-1893), unde Gheorghe din Moldova se bucura de aprecierea lui B.P. Hasdeu. Se numără printre fondatoarele revistei „Altițe și bibiluri”, publică la „Dochia”, „Arhiva”, „Revista literară”, „Familia”, „Universul”, „Literatură și artă română”, „Litere și arte”, „Curierul român”, „Viața românească” ș.a. Abia în 1916 își adună versurile într-un volum: Câte au fost, o plachetă elegantă, ilustrată de J.Al. Steriadi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286425_a_287754]
-
ALTIȚE ȘI BIBILURI, revistă literară apărută lunar la București din ianuarie 1893 până în martie 1894. Scriitoarea Smaranda Andronescu-Gârbea (Smara), cunoscută pentru ideile ei feministe, a redactat această publicație de „litere, științe, arte”, la care au colaborat cu versuri Cornelia din Moldova, Elena Hübsch
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285312_a_286641]
-
în amintirea trecerii filozofului prin Potsdam, unul din hotelurile urbei se numește firesc "Hotel Voltaire"! De la Potsdam am plecat la Leipzig, nume intrat de veacuri în memoria românilor și mai ales a duducelor noastre, care pândeau de sărbători ofertele de bibiluri ale lipscanilor. Azi doar bătrâna și ponosita uliță Lipscani din capitală, ce așteaptă de ani să-și regăsească strălucirea de altădată, ne mai aduce aminte de vestiții negustori de la Lipsca. Ca june atașat cultural bătusem drumul de doar 145 kilometri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mândrese dă bărbat, mai rar...", face tipul rânjind disprețuitor. "Mai dă-l dreacu' și pă Silică, cu neamu' lui dă 'andicapați cu tot! Un nenorocit! Bine ca s-a dus la muncă-n Spania. Să care pân' i-o cădea bibilurile, că tot n-are ce făcea cu ele, bou'!" "Bou, bou, da' tot trimete bănusu' acas'!" "Las' să trimiță! Oricum, restu-i dă pă gât. Naș'tu, de! V-ați cam găsit..." Oftează și șterge reflex masa din bucătărie. Vede termosul
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
copilărie, Școala Domnească cu părintele Isaia Duhu ca dascăl și o ceremonie strălucitoare, încoronată de apariția, prilejuită de deschiderea instituției de învățământ, a domnitorului reformator Grigore Alexandru Ghica. Școlarii de față sunt îmbrăcați ca în sat ("cu cămeșuice cusute cu bibiluri și albe cum e helgea, cu bondițe mândre, cu ițari de țigaie și încălțați cu opincuțe") și Ghica nici pomeneală să fi fost lezat, în "secolul naționalităților", de garderoba învățăceilor, purtată de aceștia cu mândrie firească. Din documentele privitoare la
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
mulțime prin filmele lui Nicolaescu, cât și una de tinerețe, ieșind purificat de grundul unor complicități oneroase. Filmele istorice sunt și cele care s-au degradat primele, pentru că mesajul lor politic este traforat în clar, la suprafață și ornat cu bibiluri și motive naționale. Deloc surprinzător, după revoluție, regizorul a ajuns să se autopastișeze în superproducții gen Triunghiul morții (1992) sau în resuscitări ale francizei cu celebrul comisar Moldovan precum Supraviețuitorul (2008). Cu toate acestea, filmul noir românesc îi datorează imens
Gloanțele oarbe ale Comisarului Moldovan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4016_a_5341]
-
greci. Unul, copilandru, tînăr, frumos, sprîncenat, cu mustața mică și neagră, cu ochi de femeie, cu părul încrețit, ca unul din acei palicari muieratici, purtînd fustanelă fălfăită și strînsă pe șolduri, cămașă de filaliu largă-n mîneci și cusută cu bibiluri, tuzluci și cepchen de filendreș stacojiu numai-n fir și-n mărgăritare, fesul la o parte, iminei mici și roșii, ș-apoi la brîu două lungi pistoale ghintuite.(...) Alături de dînsul înainta pe un cal mai ticnit, dar încărcat cu grele
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
Trag nădejde că domniile voastre vor fi înțeles la iuțeală că subtitlul (relativizant și autopersiflant) l-am lipit din (poate excesiv) bun-simț: să nu cumva să se creadă că, într-o vreme iconoclastă, demitizantă, detabuizantă, ato ate demolatoare, dumneata vii cu bibiluri, dichisuri, liube muri de ale Didinii, tot felul de șerbeturi de-astea kalokagathice, de te râd, mă-nțelegi, și curcile. Adicătălea, cum, coane, kalos în plină misofilie, agathon și agapă în ditamai domnia resentimentului, a dezmățului isteric și-n forfota
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
treabă, da el de patruzeci de ani strânge pentru cavou. De douăzeci de ani pietrarii îi mănâncă paralele. Știți ce are porcu-ăsta la Bellu? Palat, oameni buni, nu cavou. Te plimbi cu căruța prin el. Și ce statui! și ce bibiluri! și câte odăi! câte morminte goale! Un neam întreg poate să stea acolo pân-la sfânta judecată. Păi nu puteai, mă, să faci niște case, colo, la șosea, să trăim și noi ca oamenii, să-ți îmbraci copiii, că mi-ai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ascuns. ea visează cum cântă și visează cum zboară. și din visele ei se face, uneori, primăvară. în lumea despre care nu știe nimic. în lumea de-afară. cu fluturi, cu flori și cu triluri. cu dragoste, cu despărțiri, cu bibiluri. despre care pasărea mea pământie visează cum cântă, visează să știe. visează cum zboară. dar din pământ doar pământul se vede-n afară. [în țara mea... ] în țara mea e o veșnică primăvară. în țara mea înfloresc toate bubele pământului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
forfoteala sgomotoasă a celorlalți. Era slăbit, palid, neras, fața-i exprima o plictiseală de om necăjit. Ochiii erau cu vinișoare congestionate, făcea impresia că atunci abia se sculase din somn. Fără cravată la cămașa-i de noapte cu cerculețe și bibiluri de arniciu roșu; învelit - mai mult aruncat pe el - într-un halat lung de chembrică vineție vărgată, la fel cu ceilalți pensionari; iar pe cap, până peste urechi, o scufă de bucătar de restaurant mare. Mustața, ce i-o cunoscusem
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cel verde-ntre jugastri Era Erato albă iluminând poeții. De-a ei priviri focoase ar fi roșit sihastrii Păliți, chlorotici, vineți de greul bătrâneții. Purta bacanta-mi nuferi, bujori și violete, Înveșmântată magic în dăurite plete Și-n varii polichrome bibiluri și altițe ... Dar eu, nebun! zic: Spectru! Cameleon-femeie! Fugi! sufletul ți-e negru și mațele pestrițe [s.n.]!"90 Nu este vorba, ca la Nichita Stănescu, de sfărâmarea perfecțiunii cubului prin lovitura finală care obligă la o reconfigurare mentală a frumosului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]