856 matches
-
cărui cunoaștere cîștigă mult printr-o abordare comparativă. Aceasta pare să fi fost ideea care a produs recent un foarte util instrument științific: un triptic solid, alcătuit dintr-un dicționar al anglicismelor europene, un volum de studii și unul de bibliografii - destinate să acopere fenomenul influenței limbii engleze în lexicul mai multor limbi europene contemporane. Cele trei volume au fost redactate sub coordonarea lui Manfred Görlach, profesor la Universitatea din Köln; centrul de greutate este dicționarul - A Dictionary of European Anglicisms
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
pitoresc al secundarului și o vigoare polemică pe care vîrsta nu le-a diminuat. Competenței lui universale nu-i scăpa nimic. Nu era doar critic ori istoric literar. Era deopotrivă filolog, lexicograf, istoric al limbii, filosof al culturii, biograf și bibliograf. Marin Sorescu l-a numit odată pe Ș. Cioculescu "un vestigiu prețios din vremea criticii normale". Vremea cu pricina era aceea interbelică. Normală, doar în raport cu vremea comunistă. Ș. Cioculescu a fost mereu adversarul obscurantismelor ideologice, al extremismelor de orice fel
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
și Olanda. Revenită în țară urmează școala primară în București, Gimnaziul "Ursulinelor" în Sibiu și Liceul "Iulia Hasdeu" din capitală. Facultatea de Filologie - secția germană, absolvită în 1953. Profesoară de germană la Sibiu, 1953-1955; ziaristă la cotidianul Neuer Weg, 1955-1956; bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat, 1956-1969; redactor la Editura Enciclopedică, 1969-1977; redactor la revista Volk und Kultur, 1977-1986. Membră a Uniunii Scriitorilor din 1971. Membră a Pen-Clubului din 1995. Căsătorită cu poetul George Almosnino. Un fiu, Tiberiu Almosnino, prim-balerin
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
la prima vedere poate părea destul de extravagant. Nu aș fi putut să termin această lucrare dacă nu aș fi primit ajutor. La Sorbona de pildă a trebuit să lucrez în bibliotecă pentru că este una dintre cele mai bogate pentru un bibliograf. Mi-au dat cheia să vin cînd vreau și am putut să fiu singur în bibliotecă și deseori am lucrat până la miezul nopții. F.J.: Domnule Ciorănescu, aș vrea să vă întreb: se spune că sunteți un scriitor din exil. Ați
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
și mama balerinului Tiberiu ALMOSNINO. Este licențiată a Facultății de Filologie, specializarea Germanistică, Universitatea din București (1953). I-a avut ca profesori, printre alții, pe Tudor Vianu și G. Călinescu. Profesoară de limba germană Între 1954 și 1955. Lucrează ca bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat, În perioada 1955-1969. Din 1969 până În 1977, a fost redactor la Editura Enciclopedică. A fost ziaristă la publicațiile În limba germană „Neuer Weg“ și „Volk und Kultur“. Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
legătură între Dumnezeu și teologie? Dostoievski, Tolstoi, Gogol, Gide, Proust, Eminescu, Slavici, Caragiale, Rebreanu, Marin Preda, Faulkner, Țvetaeva îl fascinează pe autorul "Scenelor..." nu prin ceea ce e știut, comentat în legătură cu opera și cu personalitatea lor, ci prin ceea ce biografii și bibliografii lor nu vor putea cunoaște niciodată, "orele slabe ale geniului creator, fazele sale de rușinată neputință", secretul din "zonele amorfe", "de tăcere, de gol și de disperare", "orele de spaimă împietrită", neconsemnate nicăieri. Marii scriitori sînt incomozi (la fel și
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
dar se pare că strădania individuală, susținută de o bună doză de donchișotism, este încă singura care produce oarecari rezultate în cultura noastră de tranziție. Dovadă este această excelentă enciclopedie a exilului literar, scrisă de Florin Manolescu cu documentarea unui bibliograf și cu talentul unui romancier, care va fi consultată și citită, în același timp și cu același profit, de specialiști și de simpli iubitori de literatură.
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
Centrului Limbii Grecești din Salonic, reprezintă fără îndoială unul dintre evenimentele cardinale ale anului editorial 2003 din Grecia. Ediție monumentală (1 270 pagini), rod al unei munci de peste un sfert de veac, lucrarea alcătuită cu migală admirabilă de Dimitris Daskalopoulos (bibliograf cu „state vechi”, Daskalopoulos a alcătuit lucrări similare consacrate unor mari scriitori precum Yorgos Seferis, Anghelos Sikelianos, Odysseas Elytis ș.a.) este un proiect ambițios, care dă în sfîrșit „Cezarului” Kavafis o operă ce i se cuvenea cu prisosință. Deși încercări
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
Cruceanu; la revista "Gândirea", nu e cunoscută nici antologia, nici bibliografia revistei, datorate lui Emil Pintea; Mircea Popa e menționat la referințe, în general, mult prea puțin față de multitudinea contribuțiilor sale de istorie literară. S-ar putea trage concluzia că bibliografii bucureșteni nu prea (re)cunosc contribuțiile ardelenilor, fie că le neglijează sau le uită, fie că nu le consideră ...esențiale. Dar salvarea dintr-o astfel de interpretare regionalistă vine din alte lacune: la I. D. Sîrbu, lipsesc toate cărțile consacrate scriitorului
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
la p. 259, ci M.(ax), ca la p. 59; C. Mahonu (p. 34) e, desigur, C. Mohanu; nu există "Adevărul literar și științific" (ca la p. 258), săptămânal de cultură și atitudine al ziarului "Adevărul". Ce-i trebuia acestei Bibliografii esențiale... pentru a avea mai puține defecte de informare? Un referent de la Iași (Dan Mănucă, de pildă) sau de la Cluj (Aurel Sasu, Mircea Popa sau Ion Istrate), care să-i fi sesizat înainte de tipar lacunele și superficialitățile - adică îi trebuia
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
extrem de puțini la noi în toate timpurile, alcătuiesc o categorie specială de istorici literari. Datorită enormelor privațiuni pe care le cere munca lor de documentare, defrișare, catalogare și clasificare a materialelor și a surselor în condiții de discreție și răbdare, bibliografii sunt personalități culturale cu un profil psihologic special de echilibru și devotament. Dimitrie Vatamaniuc este unul dintre aceștia. Bucovineanul născut la Sucevița, la 25 septembrie 1920, împlinește în această toamnă 85 de ani. Putem face bilanțul unei activități excepționale de
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
Altfel riscăm să practicăm și în mileniul trei o istorie literară precară, lacunară, aproximativă, cu toate ezitările infructuoase moștenite de un secol. Dimitrie Vatamaniuc face singur cât o instituție pentru înlăturarea unor astfel de impedimente. Cu douăzeci de astfel de bibliografi activi și eficienți, constanți în munca lor o jumătate de secol, am fi depășit de multă vreme stadiul de retardare, ale cărui efecte le resimțim dureros. Când în lume se practică cu totul alte tipuri de investigație, specifice unei istorii
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
se face în funcție de activitățile reale desfășurate în aceste instituții, determinate de achiziția, prelucrarea și comunicarea documentelor, de serviciile, patrimoniul și sistemul de organizare a instituțiilor respective, numărul și frecvența utilizatorilor. Personalul de specialitate al bibliotecilor universitare se compune din bibliotecari, bibliografi, cercetători, redactori, documentariști, conservatori, restauratori, ingineri de sistem, informaticieni, operatori, analiști, custozi, mânuitori, depozitari și alte funcții de profil, având statut de personal didactic auxiliar, încadrat pentru domeniile: achiziții de documente, evidența și organizarea colecțiilor, catalogare-clasificare-indexare, organizarea depozitelor, circulația documentelor
Agenda2004-4-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/281991_a_283320]
-
idei", folosirea observației, a speculației sau a lecturilor pentru același declic, șamd.). Dar găsim aici și tehnici de luare a notițelor, explicații ale caracteristicilor fiecărui tip de material documentar, de la cunoscutele fișe din cataloagele tradiționale, la dicționare de toate felurile, bibliografii și pînă la resursele electronice (internet, cataloage electronice). Redactînd textul pe ciornă stabilim publicul-țintă și felurile în care îl putem motiva (apelînd la dorința de confort, de fericire, de independență, de putere, de prietenie, de recunoaștere, de siguranță, la curiozitate
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
construită în jurul neîncrederii în capacitățile acestor instanțe de a ajuta. Conștientizată sau nu, adevărata motivație este însă alta: frica. Iar această frică a generat confuzie, amânări, suspiciune și, ca într-un cerc vicios, mai multă frică". Vă mulțumesc! Ionel Alexe, bibliograf, Biblioteca Județeană ”Ioan N. Roman” Constanța
Un bibliograf denunţă catastrofa din biblioteci, pe care şefii săi o ignoră, de frică () [Corola-journal/Journalistic/27543_a_28868]
-
Editura „Magic Print”, Onești - Bacău, anul 2009. Este un volum masiv de 765 pagini, rezultat al unei activități de cercetare desfășurate stăruitor și sistematic pe parcursul mai multor ani petrecuți de autor în biblioteci. Domnul Ilie Barangă s-a impus ca bibliograf, biblioteconomist, profesor, istoric literar, lexicograf și publicist. A predat cursuri de limba română (gramatică descriptivă) la Facultatea de Învățământ Pedagogic a Universității din municipiul Pitești. A publicat articole, studii, comunicări științifice și eseuri de biblioteconomie, istorie literară și istoria presei
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
scrie: „Lucrarea domnului Ilie Barangă Noi contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu face parte din acea zonă generoasă a bibliografiei în care se întâlnesc toate virtuțile domeniului. Domnul Ilie Barangă a înțeles demult și bine misiunea inconturnabilă a bibliografului, aceea de a rămâne un Cicerone al cercetării, împreunând în gând și faptă, competență, zel bibliografic, acribie, consecvență afectivă și, pe deasupra, conștiința nevoii de a construi sinteze”. În lumea literară și științifică, respectiv în cele mai variate cercuri intelectuale, romancierul
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
Editura „Magic Print”, Onești - Bacău, anul 2009. Este un volum masiv de 765 pagini, rezultat al unei activități de cercetare desfășurate stăruitor și sistematic pe parcursul mai multor ani petrecuți de autor în biblioteci. Domnul Ilie Barangă s-a impus ca bibliograf, biblioteconomist, profesor, istoric literar, lexicograf și publicist. A predat cursuri de limba română (gramatică descriptivă) la Facultatea de Învățământ Pedagogic a Universității din municipiul Pitești. A publicat articole, studii, comunicări științifice și eseuri de biblioteconomie, istorie literară și istoria presei
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
scrie: „Lucrarea domnului Ilie Barangă Noi contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu face parte din acea zonă generoasă a bibliografiei în care se întâlnesc toate virtuțile domeniului. Domnul Ilie Barangă a înțeles demult și bine misiunea inconturnabilă a bibliografului, aceea de a rămâne un Cicerone al cercetării, împreunând în gând și faptă, competență, zel bibliografic, acribie, consecvență afectivă și, pe deasupra, conștiința nevoii de a construi sinteze”. În lumea literară și științifică, respectiv în cele mai variate cercuri intelectuale, romancierul
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
după mine, coleg și prieten cu C. Stănescu, așa cum am spus, cu Cezar Baltag, Corneliu Șerban, Darie Novăceanu. Din anii mai mari se împrietenise cu mine, cu N.Velea, cu Sorin Titel, cu Mihai Nicolae. A lucrat după absolvire ca bibliograf la Biblioteca Națională din București și a început să scrie la ziarul grecesc din România "Nea zoi" (Viață nouă). Din 1975 Hristos Ziatas trăiește în Canada, la Toronto, unde colaborează la diferite publicații în limba greacă. A tipărit acolo mai
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]
-
Acosmei; dar nici n-aș fi crezut că mai este posibil un continuator necrispat al lui Bacovia, tocmai în acest ultim deceniu al turbulențelor și revoluțiilor literare. În fapt revoluția lirică, și în cazul marelui model, și în cel al bibliografului bărbos de la Iași, există. Ea nu contestă nimic la suprafață și nu distruge, cu o retorică a penalizării, formulele consacrate. În schimb, dislocă noțiunea de poezie, luându-i acesteia centrul de greutate și risipindu-l, pulverizându-l pe toată întinderea
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
BRAGA UMBRA DIN CUVÂNT versuri EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 Rodica BRAGA ( n. 28 iunie 1938, Alba Iulia) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității "BabeșBolyai" din ClujNapoca în anul 1960. A lucrat ca profesoară de limba și literatura română și bibliograf, la Baia-Mare, iar din 1970, când s-a stabilit la Sibiu, s-a dedicat în întregime creației literare. A debutat în "Tribuna" din Cluj-Napoca, în 1971, iar editorial în 1972 la Editura "Cartea Românească", cu volumul de schițe și povestiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
la România. A rămas în istoria bibliologiei românești ca autorul primei bibliografii speciale curente consacrată istoriografiei române, continuată până în 1969 cu alți colaboratori. A realizat numeroase studii (Bibliografia la români. O încercare de bibliografie a bibliografiilor românești, 1928 ș.a.) sau bibliografii speciale (Contribuții românești privitoare la istoriografia universală, 1927-1936), biobibliografii: Bibliografia operei lui Gh. Bogdan Duică - 1883-1934; G.G. Mateescu - 1892-1929 (biobibliografie) ș.a. A susținut introducerea unei tehnici bibliografice la nivel internațional, ca întemeietor de școală bibliologică (la Cluj, în paralel cu
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Scopul Ø Autoritatea Ø Exactitatea Ø Obiectivitatea Ø Actualitatea Ø Acoperirea Ø Modul de tratare a subiectelor Ø Relația cu alte lucrări Ø Formatul Ø Prețul Ø Alte criterii 185. Care sunt sursele de orientare, acces și control? R: Ø Bibliografii Ø Indexuri Ø Cataloage Ø Reviste de referate 186. Care sunt sursele sinoptice? R: Ø Enciclopedii Ø Dicționare Ø Surse factice Ø Surse biografice Ø Surse geografice Ø Documente guvernamentale 187. Ce este un document guvernamental? Enumerați câteva tipuri R
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
beneficiari, punând în evidență sursele cele mai recente de literatură. 3. Bibliografii de recomandare Acestea înregistrează publicațiile cele mai importante pentru orientarea într-un domeniu a anumitor categorii de beneficiari. B. conținut și categoria materialelor pe care le reflectă: 1. Bibliografii generale Acestea semnalează amplu toate categoriile de publicații indiferent de tematica lor. Ex.: Bibliografia Națională 2. Bibliografii speciale Acestea semnalează publicațiile care aparțin unui anumit domeniu, tratând un subiect anume. Ex.: Bibliografia juridică C. perioada de editare a publicațiilor semnalate
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]