17 matches
-
recent recunoscut în Italia pentru valoarea sa, a unor scriitori din Târnăveni, în frunte cu Răzvan Ducan, a prestigioșilor intelectuali din orașul de pe Mureș, precum președintele Senatului Universității „Petru Maior”, Cornel Sigmirean, poetul și radiofonistul de prestigiu Dr. Valentin Marica, bibliologul Dimitrie Poptămaș, fost director al Bibliotecii Județene Mureș, omul de teatru Zeno Fodor și alții, prezența acestora și a numerosului public vorbește de la sine de pulsul acestei manifestări, menite să promoveze recentele cărți ale autorilor invitați. Debutul evenimentului a stat
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ by http://uzp.org.ro/un-stralucit-jubileu-al-cartii-la-targu-mures-2/ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
recent recunoscut în Italia pentru valoarea sa, a unor scriitori din Târnăveni, în frunte cu Răzvan Ducan, a prestigioșilor intelectuali din orașul de pe Mureș, precum președintele Senatului Universității „Petru Maior”, Cornel Sigmirean, poetul și radiofonistul de prestigiu Dr. Valentin Marica, bibliologul Dimitrie Poptămaș, fost director al Bibliotecii Județene Mureș, omul de teatru Zeno Fodor și alții, prezența acestora și a numerosului public vorbește de la sine de pulsul acestei manifestări, menite să promoveze recentele cărți ale autorilor invitați. Debutul evenimentului a stat
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ by http://uzp.org.ro/un-stralucit-jubileu-al-cartii-la-targu-mures/ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
și dramaturg. 5. A ținut, un timp, cronica literară la revista Argeș din Pitești. 6. Gheorghe Achiței (1931-2011), eseist, estetician și critic de artă. Redactor-șef adjunct al revistei Luceafărul între anii 1965-1968. 7. Mircea Tomescu (1916-1969), istoric literar și bibliolog. Între anii 1963-1969 a fost director al Bibliotecii Centrale Universitare din București, care se ocupa de bibliotecile lectoratelor de limba română din lume. 8. Gheorghe Bulgăr - Problemele limbii literare în concepția scriitorilor români. Antologie, studiu introductiv, comentarii, glosar. Prefața de
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
Nicolae Scurtu Biografia diplomatului, istoricului, bibliologului și bibliofilului Constantin I. Karadja (1889-1950), unul dintre cei mai învățați și erudiți cărturari ai secolului trecut, cuprinde o însemnată sumă de erori, lacune și, chiar, denaturări. Biografii, de până acum, al celui mai bun cunoscător al incunabulelor 1 , Dan
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
foarte rară și prețioasă. 2. Dan Simonescu - Un mare bibliolog român: Constantin I. Karadja (1889-1950) în Analele Universității din București. Seria Limba și Literatura Română, 20, nr. 1-2, 1971, p. 19-26. 3. Adriana Ștefănescu-Mitu - Constantin I. Karadja (1889-1950) - bibliofil și bibliolog. Noi contribuții în Biblioteca și cercetarea, 10, 1986, p. 274-291. (Zilele academice clujene. Sesiunea științifică din 6-7 decembrie 1985). 4. Elena-Maria Schatz - Catalogul colecției de incunabule.București, [Tipografia Bibliotecii Naționale a României], 1995, 267 pagini. [Dedic acest catalog memoriei marelui
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
tenacitate atunci când În România socialistă Emil Cioran era anatemizat pentru ideile sale nonconformiste. Vorbind despre Aurel Cioran, am simțit că, de fapt, l-am adus “acasă”, aici la Câmpul Românesc, unde a fost nelipsit prietenul său John Halmaghi, profesorul și bibliologul, publicistul care a semnat frecvent articole În „Cuvântul Românesc” sau În „America”. Nu Întâmplător John Halmaghi a venit tocmai din America la Înmormântarea de la Sibiu a lui Aurel din noiembrie 1997. Rod al unei căutări de un deceniu În presa
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
2-3; Ioan Lupu, Alexandru Sădi Ionescu, în Biblioteca Academiei. 1867-1967. Cartea centenarului, București, 1968, 282-287; Theodorescu, Ist. bibl., 105-109; Corneliu Dima- Dragan, Gheorghe Buluță, Rumänische Bibliologen, „Biblos” (Viena), 1979, 4; Kalustian, Simple note, ÎI, 260-264; Gheorghe Buluță, Victor Petrescu, Galeria bibliologilor români, Târgoviște, 2003, 30-31. L. Ch.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
1997 BULUȚĂ, Gheorghe. Animația culturală în biblioteca publică. București: Centrul de pregătire și formare a personalului din instituțiile de cultură, 1998 BULUȚĂ, Gheorghe; CRAIA, Sultana; PETRESCU, Victor. Biblioteca azi: Informare și comunicare. Târgoviște: Bibliotheca, 2004. BULUȚĂ, Gheorghe; PETRESCU, Victor. Galeria bibliologilor români. Târgoviște: Bibliotheca, 2003 BULUȚĂ, Gheorghe; PETRESCU, Victor; VASILESCU, Emil. Bibliologi români : dicționar. Târgoviște: Editura Bibliotheca, 2011.322 p. CALENGE, Bernard. Politicile de achiziție: organizarea colecțiilor unei biblioteci. București: Biblioteca Bucureștilor, 1999 CARCALETE, Petru;ÎNSTORSURĂ, Cristinel Petru; ARGATU, Daniela. Proceduri
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
DIMA-DRĂGAN, Corneliu (25.XII.1936, Bacău - 16.11.1986, Toronto, Canada), istoric literar și bibliolog. Este fiul Floricăi (n. Popescu), asistentă medicală, și al lui Petru Dima-Drăgan, contabil. Începe școala primară la Bacău, o continuă la Tecuci, termină Școala Medie nr. 1 din Bacău (1953) și Facultatea de Filologie din București (1954-1958). În 1973 își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]
-
și problemele culturii de masă. În manuscris a rămas volumul de versuri Silex înflorit. Colaborează la „Călăuza bibliotecarului”, „Îndrumătorul cultural”, „Ateneu”, „România literară”, „Ramuri”, „Mitropolia Olteniei”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Luceafărul”. Format sub îndrumarea lui Dan Simonescu, D. devine un aplicat bibliolog și documentarist, lucrările sale fiind bazate pe surse arhivistice de primă mărime. Cu acribie, dar și cu multă pasiune, reconstituie biblioteca Stolnicului Constantin Cantacuzino, apoi elaborează o documentată monografie Constantin Cantacuzino Stolnicul. Un umanist român (1970). Despre scriitori, cărțile și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]
-
, Dan (11.XII.1902, Câmpulung - 10.III.1993, București), istoric literar, bibliolog și editor. Este unul din cei șaptesprezece copii (doar zece ajunși la maturitate) ai Ecaterinei (n. Slăvescu) și ai lui Ion Simon, funcționar. Face școala primară la Câmpulung (1909-1912), începe liceul tot aici și îl termină în 1921, la Pitești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
etnolog, II, 210-211; Victor Stoleru, Remember, București, 2001, 52-57; Centenar Dan Simonescu. Cartea și biblioteca. Contribuții la istoria culturii românești, îngr. și pref. Gheorghe Buluță și Victor Petrescu, Târgoviște, 2002; Dicț. scriit. rom., IV, 253-254; Gheorghe Buluță, Victor Petrescu, Galeria bibliologilor români. Portrete, Târgoviște, 2003, 36-38. D. H. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
o sesiune de comunicări la Biblioteca Națională a României, care a omagiat activitatea cunoscutului bibliolog român. Referatele susținute cu această ocazie au fost publicate în revista cunoscutei instituții de cultură nr. 1/2003. Articolul închinat amiciției dintre profesor și cunoscutul bibliolog și bibliofil Constantin Karadja, mi-a oferit ocazia prezentării unor lucrări susceptibile de a fi făcut parte din cunoscuta colecție particulară "Bibliotec Grumazestiana". Aminteam cu această ocazie că în 1931 Constantin Karadja a fost numit consul al României la Berlin
Peripețiile unui incunabul by Marilena Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10438_a_11763]
-
G.T. Kirileanu, Martor la istoria României. 1872-1960. Jurnal și epistolar, 2 vol., ediție îngrijită, cuvânt înainte, note și indice de Constantin Bostan, Editura RAO, București, 2013, 443+443 p. O ediție deosebită a scrierilor confesive rămase de la folcloristul, editorul și bibliologul G. T. Kirileanu, reunite sub titlul Martor la istoria României. 1872- 1960, ne propune Constantin Bostan, vechi cercetător al vieții și operei cărturarului nemțean. Deocamdată, au apărut doar primele două volume, care se opresc la anul 1918, ceea ce promite un
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
europass), de scrisori de intenții și de alte documente necesare înscrierii la un concurs. Propuneri de subiecte pentru referate, lucrări, examene scrise / orale. v Expuneți rolul avut de principalii reprezentanți ai bibliologiei românești în dezvoltarea acesteia v Schițați portretul unui bibliolog român v Bibliologia și ramurile ei v Biblioteconomia, un domeniu în schimbare v Învățământul biblioteconomic în România : evoluție, dezvoltare, alternative v Funcțiile și misiunile unei biblioteci v De la Biblioteca din Alexandria la biblioteca virtuală : o scurtă călătorie în timp v
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
-o Nicu Cotlarciuc ca bibliotecar. Cu siguranță, observând cele spuse mai sus, putem concluziona că biblioteca, alături de biserică, au fost pentru Nectarie Cotlarciuc acele două surse nesecate care i-au dat mereu puterea de a munci și a trăi. Galeria bibliologilor români ar fi incompletă fără figura mitropolitului Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei, care a reușit să-și impună personalitatea atât ca ierarh al Bisericii, dar chiar și ca bibliotecar. Nectarie Cotlarciuc - profesor și decan În ultimii ani petrecuți printre cărțile Bibliotecii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
misterelor și a viziunii arcanelor pe care simțurile muritoare și materiale arareori au permisiunea să le vad㻓. Dorim să precizăm că în România sunt puțini cercetători care și-au arătat interesul pentru această lucrare, probabil datorită dificultății textului. Dintre aceștia, bibliologul Ștefania Cecilia Ștefan, de la Institutul de Memorie culturală din București, abordează aceeași temă remarcată și de noi, în cercetările efectuate: cea a perspectivei arhitectonice. În lucrarea intitulată Provocările unei capodopere a Renașterii italiene, în lumina hermeneuticii (post)moderne, aceasta declară
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]