235 matches
-
adoptate, inclusiv bugetul Italiei, de Camera Deputatilor. Senatul va decide doar aspecte importante precum reformarea Constituției sau ratificarea tratatelor UE. Cu siguranță, așa cum își dorește și Renzi, întregul proces de adoptare al legilor va fi mult simplificat. În momentul actual, ”bicameralismul perfect” întârzie adoptarea multor legi, deoarece este necesar ca ambele camere să ajungă la un consens pentru adoptare. Renzi își joacă postul de premier În cazul în care campania ” NU” va câștiga, Matteo Renzi ar demisiona din funcția de premier
Referendum Italia. Un nou Brexit pe 4 decembrie by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/104187_a_105479]
-
legea, în forma transmisă la promulgare, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament, în conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederilor Art. 61 alin. (2) din Constituție. Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus și ținând cont de competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 260/2008 privind
Klaus Iohannis respinge Legea asigurărilor locuințelor împotriva dezastrelor naturale by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103614_a_104906]
-
În opinia noastră, adoptarea acestei legi s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 61 și ale art. 75 alin.(1) și alin. (5) coroborate cu cele ale art. 123 alin.(3) din Constituție, pentru considerentele mai jos expuse. Astfel, principiul bicameralismului, consacrat de art. 61 din Constituție, se reflectă în procedura legislativă prin diviziunea de competențe prevăzută de art. 75 din Constituție, în cadrul căreia fiecare dintre cele două Camere este, în cazurile expres definite, fie prima Cameră sesizată, fie Cameră decizională
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]
-
alin. (5) din Constituție, nu a fost respectată procedura parlamentară de adoptare a legilor. Totodată, această lege contravine și jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de ambele Camere ale Parlamentului în conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederile art. 61 din Constituție, și cu respectarea procedurii legislative prevăzute de art. 75 din Constituție. 2. Legea privind completarea unor prevederi ale Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și a unor prevederi ale Legii nr. 340
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]
-
Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 18 martie 1990, act în baza căruia s-au organizat alegerile din mai 1990, a fost reintrodusă formula bicameralismului. Constituția din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menținută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcțional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
formula bicameralismului. Constituția din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menținută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcțional. 25. La art. I pct. 59, referitor la art. 62, este de discutat dacă excluderea dreptului la un loc de deputat pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
fondului cinegetic nr. 407/2007, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament și în conformitate cu principiul bicameralismului consacrat de prevederilor art. 61 alin.(2) din Constituție, republicată. Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus și ținând cont de competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicit reexaminarea Legii privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
avute în vedere de inițiatorii propunerii legislative și fără să fi fost dezbătute în Plenul Senatului. Faptul că aceste amendamente au fost votate în cadrul unei comisii comune din care fac parte deputați și senatori nu acoperă obligația rezultată din principiul bicameralismului de a dezbate în plenul celor două Camere modificările esențiale aduse textului inițiativei legislative. Comisia comună rămâne un organism de lucru al celor două Camere și are doar obiectivul de a elabora propunerile legislative privind legile electorale, privind modificarea Legii
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
Așadar, modificările aduse în cadrul Comisiei comune schimbă fundamental substanța textului propunerii legislative, nu au fost avute în vedere de către inițiatorii propunerii legislative și nici nu au fost dezbătute în cadrul Senatului, ca primă Cameră sesizată, aspecte care constituie încălcări ale principiului bicameralismului, așa cum a fost prevăzut în Constituție și interpretat de Curtea Constituțională printr-o bogată jurisprudență. Din această perspectivă, considerăm că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, fiind adoptată
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
partidelor politice și a campaniilor electorale, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament, în conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederilor Art. 61 alin. (2) din Constituție, republicată. Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus și ținând cont de competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
au spus unii deputați, Președinția belgiană este, de fapt, prima care poate crea precedente și care poate aplica Tratatul de la Lisabona și toate prevederile acestuia pe perioada mandatului său de șase luni. Este adevărat că acest aspect, spre exemplu cel al bicameralismului pur menționat de dl Dehaene, este o inovație care, uneori, încă este subestimată de unii colegi, inclusiv de colegii din guvernul belgian, aceștia aflând de ea abia astăzi. Din punctul meu de vedere, unul dintre primele teste la acest nivel
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
a pronunțat asupra unui proiect ce cuprindea doar 6 domenii în care urma să opereze delegarea legislativă. În aceste condiții, delegarea legislativă cu privire la capitolul 7 - administrație și interne - ar emana doar de la Camera decizională, situație ce ar contraveni flagrant principiului bicameralismului consfințit de Constituția României, așa cum s-a conturat el în jurisprudența Curții Constituționale". Se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 710 din 6 mai 2009 , în care s-a statuat că situația în care forma adoptată de Camera decizională se îndepărtează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220047_a_221376]
-
abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe, adoptată de Camera Deputaților pe data de 11 ianuarie 2010, suferă de grave vicii de neconstituționalitate extrinsecă, fiind adoptată cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor art. 61 din Constituție, prin care este consfințit principiul bicameralismului". În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere. Președintele Camerei Deputaților a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220047_a_221376]
-
și 18 din Legea nr. 47/1992 , să se pronunțe asupra constituționalității legii criticate. Obiectul sesizării îl constituie Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt cele ale art. 61 alin. (2), care consacră principiul bicameralismului. Examinând obiecția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Potrivit art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție, "Curtea Constituțională [...] se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220047_a_221376]
-
trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție, precum și competențelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit prevederilor constituționale ale art. 75 alin. (1). În legătură cu această situație, autorii obiecției de neconstituționalitate consideră că, pentru amendamentele formulate, trebuia să se solicite avizul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237601_a_238930]
-
Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, "Potrivit art. 61 din Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237601_a_238930]
-
prima Cameră sesizată." Așa cum s-a arătat deja, diferențele de conținut juridic dintre forma proiectului de lege adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă de la procesul de legiferare. Or, legea trebuie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237601_a_238930]
-
prin Decizia nr. 1.093 din 15 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 20 octombrie 2008, că, în dezbaterea unei inițiative legislative, Camerele au un drept propriu de decizie asupra acesteia, dar principiul bicameralismului nu poate fi respectat decât atât timp cât ambele Camere ale Parlamentului au dezbătut și s-au exprimat cu privire la același conținut și la aceeași formă ale inițiativei legislative. Curtea constată că legea, în redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputaților, se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237601_a_238930]
-
constituționalitate a priori, prin Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010, prilej cu care Curtea a statuat că legea a fost adoptată cu respectarea principiului bicameralismului, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, și că din urmărirea procesului legislativ desfășurat în cele două Camere ale Parlamentului, ulterior Deciziei nr. 1.018 din 19 iulie 2010 , rezultă că Legea privind integritatea în exercitarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263444_a_264773]
-
organizațiile neguvernamentale într-o etapă importantă a programului de gestionare a câinilor fără stăpân (eutanasierea). Având în vedere diferențele majore de conținut și reglementare ale actului normativ dezbătut și adoptat în cele două Camere ale Parlamentului, se susține încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție. Se mai susține și că "legea de gestionare este o propunere de completare și modificare a unei ordonanțe de urgență care nu are la bază o lege specială de abilitare, nefiind un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255413_a_256742]
-
2/4.939 din 20 septembrie 2013, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.250 din 20 septembrie 2013, punctul de vedere prin care apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, criticile de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la încălcarea principiului bicameralismului nu pot fi reținute, întrucât nu sunt întrunite criteriile pe care Curtea Constituțională le-a stabilit în acest sens în jurisprudența sa, respectiv existența unei deosebiri majore de conținut juridic și a unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255413_a_256742]
-
stăpân mult mai scurte și condiții mult mai drastice de eutanasiere, este exclusă posibilitatea returnării câinilor fără stăpân, sunt excluse organizațiile neguvernamentale într-o etapă importantă a programului de gestionare a câinilor fără stăpân - eutanasia), ceea ce ar determina încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art. 61 din Constituție. Cu privire la aceste critici, Curtea reamintește jurisprudența sa, în care a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: existența unor deosebiri majore de conținut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255413_a_256742]
-
eutanasia), ceea ce ar determina încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art. 61 din Constituție. Cu privire la aceste critici, Curtea reamintește jurisprudența sa, în care a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și existența unei configurații deosebite, semnificativ diferite, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului ( Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255413_a_256742]
-
nu va avea posibilitatea să modifice ori să completeze legea adoptată de Camera de reflecție, ci doar posibilitatea de a o aproba sau de a o respinge. Curtea Constituțională a reținut sub acest aspect că "este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor; prin urmare, lipsirea Camerei decizionale de competența sa de a modifica sau completa legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255413_a_256742]
-
În motivarea sesizării, autorii acesteia formulează deopotrivă critici de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă, pe care le structurează astfel: A. Critici de neconstituționalitate extrinsecă 1. Autorii obiecției susțin că a fost încălcat art. 61 alin. (2) din Constituție care consacră principiul bicameralismului Parlamentului României. În argumentarea acestei afirmații arată că Senatul a votat proiectul legii de aprobare a ordonanței de urgență astfel cum a fost propus, în timp ce Camera Deputaților a introdus o serie de modificări, printre cele mai importante fiind cea referitoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216886_a_218215]