46 matches
-
îndeplinind anumite scopuri. Comportamentul stimulat de aceste nevoi este acela care evidențiază caracterul motivațional al nevoilor. În această grupă sunt cuprinse cinci teorii considerate a fi cele mai importante: ierarhia nevoilor sau piramida trebuințelor a lui Maslow, teoria ERG, teoria bifactorială a lui Herzberg, teoria satisfacerii trebuințelor a lui McClelland și abordarea lui McGregor. La mulți autori aceste teorii se regăsesc grupate în categoria motivațiilor centrate pe studiul nevoilor sau teorii ale motivației bazate pe nevoi. Teoriile de proces sunt cele
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
3. Abordări ale motivației pentru muncă. 12.4. Teorii motivaționale de conținut 12.4.1. Ierarhia trebuințelor (Maslow) 12.4.2. Teoria ERG a lui Alderfer 12.4.3. Modelul motivației de realizare a lui McClelland. 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) 12.5. Teorii motivaționale procesuale 12.5.1. Teoria așteptărilor (Vroom) 12.5.2. Teoria echității (Adams) 12.6. Integrarea diferitelor teorii motivaționale 13. COMPORTAMENTUL ÎN GRUP LA LOCUL DE MUNCĂ, Cătălina Zaborilă 13.1. Definirea și clasificarea grupurilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
3. Abordări ale motivației pentru muncă. 12.4. Teorii motivaționale de conținut 12.4.1. Ierarhia trebuințelor (Maslow) 12.4.2. Teoria ERG a lui Alderfer 12.4.3. Modelul motivației de realizare a lui McClelland. 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) 12.5. Teorii motivaționale procesuale 12.5.1. Teoria așteptărilor (Vroom) 12.5.2. Teoria echității (Adams) 12.6. Integrarea diferitelor teorii motivaționale. OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: să definiți conceptul de motivație să
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la întrebările „CE îi motivează pe oameni? și „DE CE se comportă oamenii într-un anume fel?”. Din această categorie fac parte modelele: ierarhiei trebuințelor a lui Maslow, modelul motivației de realizare a lui McClelland, modelul ERG a lui Alderfer, teoria bifactorială a lui Herzberg. Teorii orientate spre procesul motivațional, care încearcă să răspundă la întrebările „CUM apare motivația?”, „CARE sunt modalitățile și relațiile dintre diferiți factori implicați?”. Reprezentative sunt modelele: așteptărilor (Vroom), teoria echității (Adams). 12.4. Teorii motivaționale de conținut
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sunt de dificultate medie, pentru care își asumă responsabilitatea, pot amâna momentul gratificării, eșecul nu îi descurajează, așteaptă feedback referitor la performanțele realizate și tind spre situații noi care implică riscuri moderate și inovarea (Prodan, 1997). 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) Herzbeg, Mausner și Snyderman (1959) (apud Saal și Knight, 1988) propun o teorie bifactorială a satisfacției muncii (engl., two-factor theory, motivation-hygiene theory), ce va fi mai târziu adaptată ca teorie motivațională, dat fiind faptul că implicațiile ei pentru problematica
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
îi descurajează, așteaptă feedback referitor la performanțele realizate și tind spre situații noi care implică riscuri moderate și inovarea (Prodan, 1997). 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) Herzbeg, Mausner și Snyderman (1959) (apud Saal și Knight, 1988) propun o teorie bifactorială a satisfacției muncii (engl., two-factor theory, motivation-hygiene theory), ce va fi mai târziu adaptată ca teorie motivațională, dat fiind faptul că implicațiile ei pentru problematica motivației au fost creditate cu mai multă atenție. Studiul inițial a fost realizat în baza
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Rotaru și Prodan, 1998): feedback frecvent asupra rezultatelor performante; oportunitatea perceperii dezvoltării psihologice (autorealizarea); oportunitatea programării muncii; flexibilitatea în ierarhia managerială (comunicare deschisă); responsabilitatea angajatului pentru rezultate. Deși Herzberg nu a dezvoltat prea mult noțiunea de motivație intrinsecă în cadrul teoriei bifactoriale, apariția ei și controversele care au înconjurat-o au creat un interes deosebit pentru acest aspect. Specialiștii organizaționali preocupați de problematica acestui tip de motivație recunosc faptul că anumite aspecte ale muncii propriu-zise (e.g., autonomie, importanța sarcinii, varietatea abilităților solicitate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
role conflict). In this context our hypothesis is: the efficiency of the training of the managerial psychological and social competences increases if it is accompanied by the training of the competence of the subordinates of these managers. I used a bifactorial experimental plan (2 × 2 type) and the results suggest that the training model is more efficient than the self-made-manager model, which is very frequent in the Romanian organizations. The training of the managerial competences, as a part of the culture
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
credibilitatea, complexitatea, accesibilitatea, gradul de interiorizare a nevoilor grupului de muncă, atașamentul față de scopurile organizației etc. Designul experimental. Testarea ipotezei lansate și obiectivele aplicative propuse au impus apelul la metoda experimentului, în varianta experimentului natural. Am utilizat un plan experimental bifactorial, prin care am urmărit atât influența fiecărui factor, cât și influența interacțiunii lor asupra variabilelor dependente. Designul experimental este de tip 2 × 2, subiecții fiind repartizați în 4 grupuri, în funcție de două variabile independente: antrenarea competențelor psihologice și sociale ale subordonaților
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
subordonați (câte unul pentru fiecare manager) vor beneficia și ei de grupuri de antrenare. Antrenare manageri (b) Antrenare subordonați (a) b1 grup martor b2 antrenare manageri a1 grup martor a1b1 a1b2 a2 antrenare subordonați a2b1 a2b2 Tabelul 1 - Planul experimental bifactorial Variabilele dependente sunt reprezentate de cele patru criterii de evaluare din modelul lui Kirkpatrick: reacțiile la training, criteriul învățării, criteriul comportamentului și criteriul rezultatelor. Reacțiile la training - evaluarea s-a realizat cu ajutorul anchetei pe bază de chestionar, utilizându-se un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
situație de inechitate și individul se poate crede dezavantajat sau favorizat. În consecință, individul va percepe un dezechilibru și va încerca diferite acțiuni în vederea stabilirii echilibrului psihologic și fiziologic (apud Larousse, 2006). Herzbeg, Mausner și Snyderman (1959) propun o teorie bifactoriala a satisfacției muncii ce va fi mai tarziu adaptată că teorie motivaționala, dat fiind faptul că implicațiile ei pentru problematică motivației au fost creditate cu mai multă atenție. Analizând nivelul de efort depus de diferite persoane în procesul muncii, Herzberg
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
satisfaction), moralul angajaților și motivație, aceștia au fost utilizați interșanjabil. Astfel, Viteles (1953) în lucrarea Motivation and Morale in industry lucrare ce a fundamentat cercetarea științifică a subiectului definea motivația ca o funcție a performanței și moralului. De asemenea, teoria bifactorială (Herzberg, Mausner și Snyderman, 1959/2008) și teoria echității (Adams, 1963) utilizează termenii de satisfacție și motivație ca sinonimi. Potrivit lui Vroom (1964/1995, p. 115) atitudinile pozitive față de muncă/ post sunt conceptual echivalente cu satisfacția în muncă, iar atitudinile negative
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motivației este realizată tot de Latham (Latham, 2007) care identifică zece momente cheie, numite de cercetător "evenimente seismice": legea efectului a lui Thorndike, ideea banilor ca singur motivator, contribuția lui Likert la măsurarea atitudinii, studiile Hawthorne, teoria ierarhiei nevoilor, teoria bifactorială, teoria expectanței, teoria stabilirii scopului, teoria social-cognitivă, justiția organizațională. Având în vedere traiectoria evolutivă a disciplinelor care au concurat la dezvoltarea cercetării motivației, operația de sistematizare este dificilă. Dintre criteriile existente, cel cronologic permite integrarea într-o singură schemă a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sunt intervenții care pot asigura funcționarea eficientă în condițiile unui mediu aflat în schimbare continuă. Teoria sistemelor socio-tehnice cuprinde o serie de implicații pentru studiul motivației muncii, având în nucleul său dur pârghii pentru îmbogățirea posturilor. Teoria este similară modelului bifactorial propus de Herzberg, Mausner și Snyderman și modelului caracteristicilor postului elaborat de Hackman și Oldham, deși a fost concepută independent de acestea și este incomparabil mai puțin cunoscută. Și în viziunea membrilor institutului Tavistock, ca și în cazul teoriilor autorilor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și articole care au cercetat atitudinea față de muncă, iar celelalte două prezintă studiile realizate de Herzberg și colaboratorii săi, pe baza cărora a fost elaborată teoria motivațieigienă. Teoria numită de autorul ei "motivație-igienă" este cunoscută și sub numele de teoria bifactorială sau teoria factorilor duali. Încercând să depășească abordările secvențiale utilizate de predecesori, Herzberg și colaboratorii propun investigarea atitudinii față de muncă ("job attitude") pe baza trinomului factori-atitudini-efecte. Cercetarea a cuprins două studii pilot prin care s-a urmărit testarea metodologiei și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de predecesori, Herzberg și colaboratorii propun investigarea atitudinii față de muncă ("job attitude") pe baza trinomului factori-atitudini-efecte. Cercetarea a cuprins două studii pilot prin care s-a urmărit testarea metodologiei și un studiu principal în care s-au conturat dimensiunile teoriei bifactoriale. Metodologia utilizată, care a reprezentat de altfel și cea mai importantă critică la adresa studiilor conduse de Herzberg, a cuprins metoda incidentelor critice, aplicarea interviului de tip story telling și analiza de conținut. Respondenții studiului propriu-zis au fost 203 ingineri și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de sarcină și sunt necesari pentru dezvoltare; ei furnizează stimularea psihologică prin intermediul căreia individul este orientat către nevoile de autorealizare. (Herzberg, 1968, p. 78) Herzberg introduce pentru prima dată conceptul de bidimensionalitate la nivelul satisfacției în muncă (Russell, 1975). Teoria bifactorială face distincția între factorii care generează satisfacție și cei care generează insatisfacție: În concluzie, două rezultate esențiale au fost obținute din acest studiu. Primul se referă la faptul că factorii implicați în generarea satisfacției în muncă sunt separați și distincți
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ca ei să nu atribuie insatisfacția propriilor inadecvări sau deficiențe, ci factorilor din mediul de lucru, obstacolelor reprezentate de politica companiei sau de exercitarea controlului. (Vroom, 1964/1995, p. 150) Există însă și o serie de cercetători care repoziționează teoria bifactorială în istoria cercetării despre motivația în muncă (Grigaliunas și Wiener, 1974; Sachau, 2007). Grigaliunas și Wiener (1974, p. 840) reclamă "o abordare mai echilibrată a teoriei motivație-igienă", demontând critica acesteia: a) absența bidimensionalității modelului nu a fost confirmată, studiile care
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de recompensare a angajaților din țări diferite sub aspect cultural. Cea de-a treia grupă cuprinde testări ale modelelor teoretice în spații culturale diferite: Kilbourne și O'Learly-Kelly (1994) teoria echității, Jasso (2005) justiția organizațională, Brislin și alții (2005) teoria bifactorială, Huang și Van De Vliert (2003) teoria caracteristicilor postului, Peterson și Ruiz-Quintanilla, (2003) teoria evaluării cognitive și teoria caracteristicilor postului etc. Capitolul VI Evaluarea motivației în muncă a staff-ului managerial o aplicație practică În acest capitol sunt prezentate prestațiile
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sursei producătoare (locus-ul cauzalității) în două categorii: motivație intrinsecă și motivație extrinsecă. În cadrul motivației extrinseci pot fi incluse primele trei nivele din ierarhia nevoilor (nevoi fiziologice, nevoi de siguranță, nevoi de afiliere) și factorii igienici sau de context ai modelului bifactorial. În cadrul motivației intrinseci pot fi incluse ultimele două nivele ale piramidei nevoilor (nevoile de stimă și autorealizare) și factorii motivaționali sau de conținut ai modelului bifactorial. Modelul combinat Maslow-Herzberg se întemeiază pe măsurarea agregată a factorilor specifici motivației extrinseci (factori
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nevoi de siguranță, nevoi de afiliere) și factorii igienici sau de context ai modelului bifactorial. În cadrul motivației intrinseci pot fi incluse ultimele două nivele ale piramidei nevoilor (nevoile de stimă și autorealizare) și factorii motivaționali sau de conținut ai modelului bifactorial. Modelul combinat Maslow-Herzberg se întemeiază pe măsurarea agregată a factorilor specifici motivației extrinseci (factori de nivel inferior Maslow cu factori igienici Herzberg) și a factorilor specifici motivației intrinseci (factori de nivel superior Maslow cu factori motivaționali Herzberg). Spre deosebire de modelul lui
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
două puncte de vedere, pentru că apoi, autorul să sublinieze utilitatea acestora pentru psihologia organizațional-managerială. Realizând o incursiune în literatura de specialitate dedicată acestei problematici, autorul sistematizează încercările de teroretizare a satisfacției în munca, prezentând principalele teorii cu privire la acest aspect: Teoria bifactoriala, Teoria proceselor opnenete, Teoria comparării interpersonale și Teoria comparării intrapersonale. Capitolul se încheie cu prezentarea relațiilor existente între cele trei aspecte: motivație-satisfacție - performanță, așa cum au fost ele înțelese, de-a lungul timpului, de cercetătorii în domeniu. Autorul subliniază, si de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
acord cu cele 5 afirmații, ceea ce denotă un grad mai ridicat de acord cu valorile tradiționale privind comportamentul sexual. Majoritatea bărbaților își doresc să se căsătorească cu virgine întrunește cel mai puternic acord în Craiova (46,6%). Figura 62. Modelul bifactorial privind unele mituri despre comportamentul sexual-reproductiv În continuarea analizei celor cinci itemi am efectuat o evaluare a unui model factorial cu factori discreți, folosind tehnica de analiză în clase latente. Modelul factorial care asigură cea mai bună reprezentare a datelor
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
atitudine (cauză), la comportament (efect). 1.2. ATITUDINILE CREATIVE ÎN MODELUL NEVEANU În psihologia românească s-a acceptat inițial ca model explicativ al creativității modelul Guilford. S-a încercat și elaborarea unor modele proprii între care s-a impus modelul bifactorial elaborat de P.P. Neveanu (1971) și modelul euremelor propus de I. Moraru (1973). În conceperea modelului bifactorial al creativității, P.P. Neveanu ia ca axiome afirmațiile: 1) la nivelul personalității creativitatea emerge din interacțiunea optimă dintre aptitudini și atitudini; dar aptitudinile
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
acceptat inițial ca model explicativ al creativității modelul Guilford. S-a încercat și elaborarea unor modele proprii între care s-a impus modelul bifactorial elaborat de P.P. Neveanu (1971) și modelul euremelor propus de I. Moraru (1973). În conceperea modelului bifactorial al creativității, P.P. Neveanu ia ca axiome afirmațiile: 1) la nivelul personalității creativitatea emerge din interacțiunea optimă dintre aptitudini și atitudini; dar aptitudinile nu sunt creative prin ele însele ci, devin astfel, dacă sunt activate de motive si atitudini creative
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]