4 matches
-
cuprind în sine deja concluziunea și din a căror analiză lexicală să rezulte aceea ce mai întîi ar fi trebuit, după toată buna-cuviință, să se dovedească. Nepărtinitorul zice "cult" sau "religie", amicul cauzei zice "pietate" sau "beatitudine dumnezeiască", adversarul zice "bigoterie", "superstiție". Nepărtinitorul zice "preot", d. Sihleanu zice "pochi". Astfel cei ce discută trădează, prin chiar alegerea termenilor, intenția pe care o au. E într-adevăr trist ca niște apucături sofistice, atât de vechi și atât de cunoscute fiecăruia încît de la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cărțile de filosofie. E constatarea care, în loc să-l domolească pe Ruscanu-fiul, dimpotrivă, îl dărâmă. Căci, odată cu ingenuitatea pervertită a femeii, binele și răul se ating. O spusese deja, într-o parodie a marilor iluzii, tot Eminescu: „Untdelemnun sânt-pretinsa vatră a bigoteriei/ E același ce-n amoruri pământene-a licurit.” Așadar, cadra pe perete nu există. Deosebirea fundamentală, însă, e că la Eminescu diatriba se însoțea de iertare, de recunoaștere și acceptare a neajunsurilor și bucuriilor realității, față cu modelul. În modernismul
Venere și Madonă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4752_a_6077]
-
în tiradă somnolentă. Astfel dar fini și dânsa drumul sorții pămîntene: Arde lumânarea vieții până la un căpițel. Și acum la bătrânețe, să-l uzeze și pe el, Ea drept candelă l-aprinde ființei suprapămîntene. Unt de lemnu-n sînt-pretinsa vatră a bigoteriei E același ce-n amoruri pămîntene-a licurit; Duhul sfânt în chip de porumb nu din cer s-a pogorât Ci mai jos de brâu l-avuse Iosif și l-a dat Mariei. Iară voi, ce-n nopți când luna peste
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
scurtă criză de adaptare în care e pe punctul de a avea o aventură cu un ofițer polon. Înainte ca aventura să se prefacă în adulter, Smaragda află că un copil îi e pe moarte. Tot fondul ei înnăscut de bigoterie iese la suprafață, Smaragda se acuză de păcate mortale, devine rece, austeră, procreatoare și prudă și pune în subordine toată familia în frunte cu Iorgu Răutu. Subiectul este excelent, mai mult balzacian decât rusesc. Volumele II, III, cu intriga factice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]