12 matches
-
urâm, să ne separăm. Când au sărbătorit, anul trecut, 110 ani de la inaugurarea clădirii Teatrului n-au invitat niciun român!", își amintește, cu tristețe, interlocutoarea noastră, care a avut și un îndemn către cei care doresc segregarea instituțiilor de cultură bihorene: "Căutați punți de înțelegere și nu ridicați poduri de despărțire între oameni!". Oricum, lista rămâne deschisă pentru toți cei care vor să semneze împotriva desființării teatrelor, mai ales că toate aceste semnături ar putea contribui la luarea unei decizii de către
PESTE 2.000 DE ORĂDENI AU SEMNAT ÎMPOTRIVA DESFIINŢĂRII TEATRELOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 by http://confluente.ro/Peste_2_000_de_oradeni_au_semnat_impotriva_desfiintarii_teatrelor.html [Corola-blog/BlogPost/342436_a_343765]
-
nu te mâncă Dacă meri la care mândră.” „De-ar ști tata că eu joc Mi-ar face pielea cojoc. De-ar ști tata că-s aici Mi-ar face pielea opinci.” „Frunză verde măderană Ia mai zi-i o bihoreană.” În ciuda vremii mohorâte și a ploii ce se cerne fin peste munte și oameni, aceștia din urmă stau nemișcați pe iarbă pentru a asculta privighetorile cântecului românesc care ca în binecunoscuta poezie macedonskiană sporesc și completează farmecul primăverii și al
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1399648299.html [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
din 09 august 2011 Toate Articolele Autorului Bazar Bobor, basarabeni, basarabence-n broboade bejulii, băietani, bozgori binecrescuți, boanghine, bagabonți, bieți bugetari, bandiți, bojogari, bimbangii, boschetari, botaniști, borfași bunghind biștari, Bobleașcă, Bulache, băutură-n belșug, basamac, barul “Brooklin”, Busuioacă Bohotin, berică, “bihoreană”, bărbați băuți bălăngănindu-se, borîtură, buticari, barosani, boși, barăci, basmale, băsmăluțe, batice, batiste, bluze bordo, băști, bikini, burci, blănuri bengoase, borangic, broderie bănățeană, beteală, botoșei bebeluși, bumbac, bretele, bulendre, belciuge, bomfaiere, bolțari, barde, bărdițe, bricege, butoiașe, budane, bidoane, bărdace, butii
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Bazar.html [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
în grosime 30-35 cm, au fost clădite pe un soclu scund de piatră de râu. Streașina largă a acoperișului protejează bine talpa edificiului împotriva umezelii. Pictura bisericii (adevărat că este cu mult mai nouă decât la alte locașuri de cult bihorene) se păstrează destul de bine. Pe bolta semicilindrică din scânduri de brad, prinse spre exterior în arcurile dublou de scânduri alăturate și tăiate curbat, pictura se așterne pe toată suprafața. În creștetul bolții, în medalioane, apar „Dumnezeu-Tatăl”, ”Hristos”, ”Maica Domnului” și
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
pecenegilor. Uneori, tărcanii au fost asociați cu o ramură a secuilor medievali numită "koromza" sau "korozmin" (însemnând "horezmian", originar din Horezm), care s-au stabilit ulterior în scaunul secuiesc Sepsi.De altfel, există indicii că tarcanii sau "tărcăienii" din Tărcaia bihoreană au fost consemnați ca fiind prisăcari secui ("székely gyepűőrök") din ramura "Koromza" care au rămas pe Valea Crișului Negru. Cea mai plauzibilă teorie le atribuie însă tărcanilor origine kavara. Ca nișă profesională, aceștia au fost inițial „tribul de fierari” kavari
Tarcani () [Corola-website/Science/311377_a_312706]
-
Mihai Eminescu. Contextul receptării, Reșița, 1999; Homo militans, Cluj-Napoca, 2000; Mihai Eminescu în Transilvania (1866-1918). Bibliografie, Cluj-Napoca, 2000; Figuri universitare clujene, Cluj-Napoca, 2000; Presa și ideea națională, Alba Iulia, 2002; Contribuții și precizări documentare, Cluj-Napoca, 2003; Inserții, Cluj-Napoca, 2003; Pagini bihorene, Oradea, 2003. Ediții: Octavian Goga, Poezii, pref. edit., București, 1972; Lucian Blaga, Ceasornicul de nisip, pref. edit., Cluj-Napoca, 1973, Vederi și istorie, pref. edit., Galați, 1992; George Bariț și contemporanii săi, II-III, București, 1975-1977 (în colaborare); Vasile Goldiș, Scrieri social-politice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
și ungurii (1848), București, f.a.; Balade și legende, București, 1937; Craiul pruncilor, București, f.a.; O sută de frați și o sută de surori, București, 1938; Cei doi grofi, București, 1938; Strigături bătrânești, București, 1938; Doine din Bihor, București, f.a.; Hore bihorene, București, 1938; Poezii poporale din Bihor, București, 1938; Chiuituri bihorene, București, 1938; Flori din Bihor, București, 1939; Comoara cu povești frumoase, București, 1939; Soacra tirană, București, f.a.; Frumusețea chiuiturilor de pe plaiurile bihorene, București, 1939; Bihorul în cântecele sale poporane, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
Craiul pruncilor, București, f.a.; O sută de frați și o sută de surori, București, 1938; Cei doi grofi, București, 1938; Strigături bătrânești, București, 1938; Doine din Bihor, București, f.a.; Hore bihorene, București, 1938; Poezii poporale din Bihor, București, 1938; Chiuituri bihorene, București, 1938; Flori din Bihor, București, 1939; Comoara cu povești frumoase, București, 1939; Soacra tirană, București, f.a.; Frumusețea chiuiturilor de pe plaiurile bihorene, București, 1939; Bihorul în cântecele sale poporane, București, 1939; Hai la joc, București, 1939; Mândrețea jocului bihorean, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
jocului bihorean, București, 1939; Folclorul bătrânesc, București, 1939; Du-te bade și te culcă, București, 1939; Aș muri..., București, 1939; Mormântul, București, 1939; Doruri, București, 1939; De-ale poporului, București, 1939; Pățania lui Mândru Solomon cu ciuma, Oradea, 1939; Descântece bihorene, București, f.a.; Descântece, 1940; Descântece de prin Bihor, București, f.a.; Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu, București, f.a.; Descântece bătrânești, București, f.a.; Descântec de speriat, București, f.a; Zâmbete populare, București, f.a; De-ale mele, București, f.a.; Descântec de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
Descântec de deochiat (potcă), București, f.a.; Descântec de mărit, București, f.a.; Descântec de legat, București, f.a.; Un suspin, București, f.a.; La pruncii mici, București, f.a.; Bocete, București, f.a.; Cântarea de nuntă, București, 1940; Văietări, bocete după morți, București, 1940; Bocete bihorene, București, f.a. Repere bibliografice: Ion Mușlea, Vasile Sala, T, 1942, 12; Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, 336-340; Marius Sala, Vasile Sala, F, 1975, 10; Simeon Florea Marian și corespondenții săi, îngr. Eugen Dimitriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
sale într-un ritm foarte vioi, spre culmi, spre apogeu. În anul 1925, se retrage din prezidenție doamna Elena Horvat, fiind aleasă - în urma meritelor sale nepieritoare - de prezidentă de onoare, iar în locul ei ajunge în fruntea Reuniunii o energică româncă, bihoreană: doamna Veturia Candrea. Activitatea de până acum a Reuniunii se intensifică, un dinamism nou pune în mișcare forțele gospodărești ale femeii române și noi precepte se aplică în conducerea reuniunii. Un imperativ categoric răsună pe toate potecile și se expropriază
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
noastre, reunite în urma unor certuri pentru simpatii politice și Theodor Stolojan pe post de salvator al PNL-ului și al Alianței, după cum a declarat unui reporter tv, stăm în fața celor două televizoare pentru a vedea la Etno pe extraordinarele Florici bihorene - Bradu, Duma, Ungur și Zaha1), iar la Pro Tv pe nemuritoarea Vacanță Mare și-al ei Garcea. Apoi, în liniștea sufrageriei noastre, încep să se audă urletele lui Dan Negru în reluare pe Antena 1, completate consistent de sforăiturile soacrei
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]