9 matches
-
element între mulțimi finite; b. noțiunii de succesiune din axiomatica lui Peano; c. exprimării rezultatului măsurării unei mărimi. Suportul științific al primei căi este dat de noțiunea de mulțimi echipotente; două mulțimi A și B sunt echipotente dacă există o bijecție f a mulțimii A pe mulțimea B, sau mai simplu spus dacă cele două mulțimi pot fi puse în corespondență element cu element. Relația de echipotență împarte mulțimile în clase disjuncte, într-o clasă aflându-se toate mulțimile echipotente între
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
element x este x.H, care poate fi notată la fel de bine cu y.H, pentru orice element y echivalent cu x. Însă orice clasă g.H are același număr de elemente cu H. Pentru a dovedi aceasta, trebuie scrisă o bijecție între elementele lui H și elementele lui g.H. O bijecție este dată de Se verifică ușor că funcția φ definită mai sus este o bijecție. Mai trebuie observat că H, ca mulțime, este la rândul ei o clasă de echivalență
Teorema lui Lagrange (teoria grupurilor) () [Corola-website/Science/311294_a_312623]
-
bine cu y.H, pentru orice element y echivalent cu x. Însă orice clasă g.H are același număr de elemente cu H. Pentru a dovedi aceasta, trebuie scrisă o bijecție între elementele lui H și elementele lui g.H. O bijecție este dată de Se verifică ușor că funcția φ definită mai sus este o bijecție. Mai trebuie observat că H, ca mulțime, este la rândul ei o clasă de echivalență : H = 1.H În concluzie, toate clasele H, gH, g.
Teorema lui Lagrange (teoria grupurilor) () [Corola-website/Science/311294_a_312623]
-
H are același număr de elemente cu H. Pentru a dovedi aceasta, trebuie scrisă o bijecție între elementele lui H și elementele lui g.H. O bijecție este dată de Se verifică ușor că funcția φ definită mai sus este o bijecție. Mai trebuie observat că H, ca mulțime, este la rândul ei o clasă de echivalență : H = 1.H În concluzie, toate clasele H, gH, g.H... au același număr de elemente, deci ordinul lui G trebuie să fie un multiplu
Teorema lui Lagrange (teoria grupurilor) () [Corola-website/Science/311294_a_312623]
-
se compare rezultatele, se folosește metoda "împerecherii" membrilor lor: se cercetează dacă poate fi găsită măcar o singură corespondență biunivocă între cele 2 mulțimi atunci când ele se iau membru cu membru (altfel spus, dacă există o "funcție bijectivă" sau o bijecție între cele 2 mulțimi), sau dacă nu cumva în una din cele 2 mulțimi de comparat, după orice încercare de "împerechere" pe baza unei reguli, rămâne totuși întotdeauna un surplus de membri ne-împerecheați. În acest caz mulțimea cu surplusul
Număr cardinal () [Corola-website/Science/309894_a_311223]
-
de k-permutări sau aranjamente care arată numărul submulțimilor ordonate ale unei mulțimi date. Conceptul abstract de permutare este folosit în cadrul algebrei abstracte în studiul structurilor algebrice cu operații n-are. O permutare este o corespondență biunivocă (element la element sau bijecție) între o mulțime M (finită) și ea însăși. O permutare, fiind o funcție, poate fi notată ca un tabel în a cărei primă linie sunt trecute intrările, iar în a doua linie valorile corespondente. În cazul notației prin tabele, există
Permutare () [Corola-website/Science/313123_a_314452]
-
se folosește metoda "împerecherii" membrilor lor: se cercetează dacă poate fi găsită măcar o singură corespondență biunivocă (1 la 1) între cele 2 mulțimi atunci când ele se iau membru cu membru (altfel spus, dacă există o "funcție bijectivă" sau o bijecție între cele 2 mulțimi), sau dacă nu cumva în una din cele 2 mulțimi de comparat, după orice încercare de "împerechere" pe baza unei reguli, rămâne totuși întotdeauna un surplus de membri ne-împerecheați. În acest caz mulțimea cu surplusul
Mulțime () [Corola-website/Science/298332_a_299661]
-
În matematică, permutările unei mulțimi M finite cu cel puțin două elemente ( bijecțiile de la M la M ) se împart în două clase la fel de numeroase: permutările pare și permutările impare. Există mai multe metode de a defini paritatea (sau signatura) unei permutări, date în principal de modul de prezentare al permutărilor. poate fi notată
Paritatea unei permutări () [Corola-website/Science/325412_a_326741]
-
acest proces, enumerația se poate extinde indefinit cu "k"-combinări de mulțimi din ce in ce mai mari. Dacă intervalele de numere întregi pornesc de la 0, atunci "k"-combinarea de pe un loc dat "i" din enumerație va putea fi calculată ușor din "i", iar bijecția astfel obținută va fi cunoscută sub numele de "sistem combinatorial de numărare". Numărul "k"-combinărilor pentu toate valorile valide ale lui "k" reprezintă numărul de submulțimi ale unei mulțimi cu "n" elemente. Există câteva moduri de a demonstra că acest
Combinare () [Corola-website/Science/325247_a_326576]