51 matches
-
aer, astfel distingîndu-se consoane oclusive, fricative, africate, nazale, sonante și altele. Prin loc de articulare al unei consoane se înțelege poziția de-a lungul canalului fonator în care se produce turbulența audibilă caracteristică acelei consoane. Astfel există, printre altele, consoane bilabiale, labiodentale, dentale, alveolare, palatale, velare. Tabelul de mai jos cuprinde consoanele Alfabetului Fonetic Internațional.
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
true alphabet contains separate letters (not diacritic marks) for both consonants and vowels. "Linear" alphabets are composed of lines on a surface, such aș ink on paper. A featural script hâș elements that indicate the components of articulation, such aș bilabial consonants, fricatives, or back vowels. Scripts differ în how many features they indicate. Manual alphabets are frequently found aș parts of sign languages. They are not used for writing "per se", but for spelling ouț words while signing. These are
Listă de sisteme de scriere () [Corola-website/Science/310784_a_312113]
-
au produs o ortografie consistentă cu ortografie limbii nordice vechi, ceea ce dă limbii scrise un aspect arhaic, ca cel al limbii islandeze. De exemplu, litera ð nu are un fonem specific atașat ei. În plus, cu toate că litera 'm' corespunde nazalei bilabiale ca de exemplu în limba engleză, ea corespunde și nazalei alveolare în cazul terminația "-um" în cazul dativ. Ortografia lui Hammershaimb a întâlnit o oarecare opoziție datorită complexității sale, astfel că Jakob Jakobsen a inventat un sistem alternativ. Ortografia lui
Limba feroeză () [Corola-website/Science/300731_a_302060]
-
mod neobișnuit pentru familia Lamiaceae, cele patru stamine și pistilul nu emerg de sub marginea superioară a corolei, ci se sprijină pe cea inferioară. După polenizarea entomofilică (adică polenizare cu ajutorul insectelor), corola cade și ulterior se dezvoltă patru achene în interiorul calixului bilabial. Planta are un gust asemănător cu al anasonului (numit și anis), având un miros puternic dulceag-înțepător. ul este foarte sensibil la frig, el crescând bine în condiții de căldură și umezeală. În timp ce varietățile comune de busuioc sunt plante anuale, alte
Busuioc () [Corola-website/Science/304459_a_305788]
-
a dosului limbii și a palatului; de asemenea, rezonatorul se mai lungește și în partea din față a canalului vorbitor prin rotunjirea și înaintarea buzelor; - vocala a - vocală neutră din punctul de vedere al locului de articulare; b) consoanele: - consoane bilabiale p, b, m - zona de articulare se situează la nivelul buzelor; - consoane labiodentale f, v - zona de articulare se situează la nivelul incisivilor superiori și buza inferioară; - consoane dentale (alveolare) - zona de articulare se află la nivelul vârfului limbii și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
polarizare, au fost for mate toponimele: Cîmpia Teleormanului (în Muntenia de Est) și Teleormănel (pîrîu, afluent de dreapta al Teleormanului). Etimologia, acceptată de toată lumea, este cumană: compusul Deliorman > Teleorman (< cum. deli, teli, „nebun“ și orman, „pădure“), prin transformarea primei consoane bilabiale în perechea ei „surdă“ (trecerea de la surd la sonor și invers este obișnuită în corespondențele romîno turcice Buceci-Bucegi < bučak-buğag). Adjectivul deli, teli, „nebun“, este metaforic, conotațiile fiind „imensă, înaltă, deasă, întunecată“, cum se spune în formulele populare tradiționale, „codru verde
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
În general însă, există un paralelism evident între limbile romanice și cele germanice la pronumele personale, atît din perspectiva conservatismului declinării, cît și din perspectiva statutului formelor, nominativul opunîndu-se formal, prin supletivism, cazurilor oblice, ale căror structuri fonematice încep cu bilabiala m-. Se menține, de asemenea, în cele două grupuri de limbi legătura formală originară a pronumelor personale cu pronumele și adjectivele posesive. Categoria genului are o concretizare deosebită în gramatica germanică în raport cu cea romanică, mai întîi prin faptul că toate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bn] "a avea" ( = vocală centrală medie: engl. about [(΄baut], germ. bitte [΄bit(], fr. petit [p(΄tit], sued. gosse [΄g(s(] "băiat", dan. pige [΄pi:ə] "fată", pg. para [΄parə] "pentru", rom. bară [΄barə], norv. mynten [΄müntən] "monedă" b = consoană oclusivă bilabială sonoră: neer. brief [bri:f] "scrisoare", engl. brown [brawn] "cafeniu, brun", norv. berø [be΄römtə] "renumit", sued. ibland [i΄blan:] "din cînd în cînd", rom. bancă [΄bankə], germ. Bier [bi:r] "bere", pg.. bebida [bi΄bidə] "băutură", dan. farbror [΄fa
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lumină", norv. onkel [΄o(kəl] "unchi", sued. landa [΄lan:da] "a ateriza", enlg. land [länd] "țară; pămînt" ( = consoană sonantă laterală palatală: sp. caballo [ka΄ba(o] "cal", it. luglio [΄lu(io] "iulie", pg. mulher [mu΄(εr] "femeie" m = consoană nazală bilabială sonoră: dan. metallisc [me΄ta-lisk] "metalic", neer. minuut [mi΄nü:t] "minut", norv. urmaker [΄u:rma:kər] "ceasornicar", pg. mapa [΄mapə] "hartă", engl. lamb [läm] "miel", sued. varm [var:m] "cald" n = consoană nazală dentală sonoră: norv. nei [näj] "nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dөm] "prost", lund [lөnd] "crîng; dumbravă" ( = vocală posterioară deschisă: pg. porta [΄p(rtə] "ușă", norv. velkommen [vel΄k(mən] "bun venit", sued. pojke [΄p(jkε] "băiat", dan mål [m(:l] "limbă", fr. comme [k(m] "ca, precum" p = consoană oclusivă bilabială surdă: norv. hjelp [jelp] "ajutor", pg. pensar [pẽ΄sar] "a gîndi", it. pizza [΄pit-tsa], sued. apoteker [apo΄tekər] "farmacist", engl. paint [peint] "vopsea" r = consoană vibrantă apicală alveolară: it. sorella [so΄rel-la] "soră", pg. rapaz [rə΄pa(] "băiat; tînăr
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s-a ajuns în timp îndelungat. În toate transformările evidente este vorba de alunecări fonetice în funcție de aparatul fonator, de urechea vorbitorului și nu în ultimul rând de modalitatea cea mai comodă și mai rapidă de comunicare. 1. Așadar bilabiala p și labiodentala v se confundă în vorbire cu ușurință, pentru că efortul pentru emisia sunetului p urmat de e este evident mai mare - rezultă forma velasgus. 2. În aceeași tendință, prezentă în evoluția tuturor limbilor, de scurtare a cuvintelor se
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
poziția organelor articulatorii în timpul producerii sunetelor vocale (fig.5). În procesul de articulare al consoanelor se distinge mai întâi opoziția de bază din punct de vedere acustic care împarte consoanele în oclusive și constrictive. În oclusive buzele produc prin articulare bilabială suflu exploziv brusc prin oprirea aerului, urmat apoi de un lejer zgomot de explozie ca în: m, p, b, și continuu fără oprirea aerului dar cu un zgomot de frecare în fricativele semioclusive f, v. Aceste opoziții se manifestă și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
folosit pentru j și invers, n - folosit pentru d și t, m - folosit pentru p, iar b, c, g articulate între partea posterioară a limbii și peretele posterior al faringelui, sau, în unele cazuri înlocuite cu h; f, v devin bilabiale când lipsesc incisivii superiori sau când buza superioară nu se poate ridica suficient; t, d sunt interdentale, vârful limbii luând contact cu vârful incisivilor superiori. Consoanele siflante sunt substituite, eliminate sau cu suflu suprapus. În timpul dezvoltării vorbirii articulate are loc
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sau ridicându-se numai în partea ei posterioară formând vibrații prin atingerea cu vălul. În unele cazuri chiar consoana „l” este pronunțată ca un „n” sau difuz fără ridicarea energică linguo-palatală. Retrognatismul superior specific despicăturii de creastă alveolară determină articularea bilabială a consoanelor f, v; omisiunea consoanelor s, t, z, j, ș, precum și închiderea unor vocale va accentua nasonarea. De asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor laringiene, spasmul glotic, suflu răgușit, mișcări
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de cicatrice. Anomaliile dento-maxilare duc la deformarea punctului de articulație pentru d, t, l, n, r, anterorizate prin punerea vârfului limbii în afara arcadei dentare; la fel se deformează consoanele s și z, iar f și v sunt pronunțate prin contact bilabial. În alte cazuri, de maxilar superior scurt și fără incisivi, punctul de articulație este defectuos pentru toate consoanele. Suzanne Borel-Maisonny (1966) are o prodigioasă cercetare în acest domeniu (26; p.266-279). Tulburările de origine toracică se întâlnesc mai rar și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
micul handicapat este considerat un bolnav irecuperabil. Starea afectivă creată paralizează atât mecanismele vorbirii cât și procesele de gândire și inteligență. Repertoriul primelor cuvinte rămâne astfel pentru început limitat la câteva cuvinte formate din consoanele m, n + vocale, sunetele explosive bilabiale p, b și linguo-dentalele t, d fiind inaccesibile - înainte de închiderea dehiscenței. Cele 4-5 cuvinte care urmează sunt pronunțate defectuos, prin înlocuirea sunetelor bilabiale cu cele nasale, neadecvat din punct de vedere fonetic. Cuvântul „tata” este pronunțat „nana” sau „ha-ha”, sau
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cuvinte rămâne astfel pentru început limitat la câteva cuvinte formate din consoanele m, n + vocale, sunetele explosive bilabiale p, b și linguo-dentalele t, d fiind inaccesibile - înainte de închiderea dehiscenței. Cele 4-5 cuvinte care urmează sunt pronunțate defectuos, prin înlocuirea sunetelor bilabiale cu cele nasale, neadecvat din punct de vedere fonetic. Cuvântul „tata” este pronunțat „nana” sau „ha-ha”, sau „a-a”; cuvântul „apă” este pronunțat „aha”, „ana”, „aca” sau „a-a”. Urmează apoi o perioadă de stagnare în creșterea vocabularului, odată cu inaccesibilitatea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
despicătură unilaterală stângă completă, operată, reduce posibilitățile opoziționale distinctive la vocalele + h + n + m. Astfel cuvântul cană este pronunțat hană, pană = hană, băiat = hăiah etc. Insuficiența velară înainte de operație ca și cea de după operație nu permite formarea suflului exploziv în bilabialele p, b, acestea fiind înlocuite cu m; astfel cuvântul „baba” este pronunțat „mama”, cuvântul „bob” este pronunțat „mom” ș.a.m.d., mesajul devenind inteligibil numai în context și în mediul care este obișnuit să descifreze codul adoptat de subiectul în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pronunțate defectuos în afară de m și n. Graficul 14 arată sugestiv creșterea dificultăților de pronunție prin adăugarea anomaliilor de creastă alveolară, de maxilar, de poziție ale dinților pe arcadă, care măresc dificultățile de pronunție ale elementelor consonantice siflante, linguo-dentale, dento-labiale și bilabiale, în despicăturile care interesează în totalitate aparatul fono-articulator. Cel mai sensibil este sunetul prelinguo-supradental „s” ale cărei formații eronate sunt denumite sigmatisme și care sunt găsite într-un procent de 85,5%, respectiv 90,5% în cele două forme de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
formarea și dezvoltarea vorbirii. Ea este extrem de expusă influențelor din afară, ceea ce argumentează importanța și necesitatea educației fonetice. Fenomenul de deperdiție este specific insuficienței velare și componenta principală a rhinolaliei. Ea culminează, cum era și de așteptat, în emisia consoanelor bilabiale p, b, dento-labiale f, v și linguo-dentale t, d, care cer un puternic suflu bucal cu explozie în partea anterioară a tractului vocal (Grafic 18). Ceea ce este important de semnalat, este faptul că deperdiția nasală are frecvențe valoric mai mari
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mult și într-un fel memorabil despre reflexul mentalitar care configurează complexele identitare românești decât apoftegmele sofisticate. Noua Republică, Fiesta și Boborul B în loc de V, B în loc de P, comerțul simbolic al excesului este reprezentat și fonetic la Caragiale. Exploziva ăoclusivaă bilabială B înlocuiește consoana din aceeași categorie P, mai puțin agresivă sau pe fricativa labiodentală sonoră V. În cazul oclusivelor, eliberarea bruscă a curentului de aer blocat este ceea ce produce explozia. Consoana vibrantă alveolară R are și ea o contribuție semnificativă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
se adaptează accesibil, progresiv, intuitiv, conștient și programatic fiecărui pacient până la instituirea unor automatisme corecte în exprimare. (228, 322) II.5.3. Protocoale tehnice în recuperarea tulburărilor pronunției în prima regiune de articulare Prima barieră articulatorie este formată din ocluzia bilabială necesară pronunției consoanelor p, b, m și de constricția labiodentală între buza inferioară și incisivii superiori utilizată în pronunția consoanelor fricative v, b. Integritatea morfo-funcțională a buzelor și incisivilor este indispensabilă unei articulări cu un profil acustic normal. Protocoalele tehnice
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
corectarea deformărilor de articulare, antrenamentul motricității articulatorii, antrenamentul labiolecturii, simțului tactil și auzului fonematic, și tehnici speciale pentru logopații cu dificultăți în învățare. Demutizarea consoanei P - Pitacismul - Parapitacismul Fonemul p este o consoană ocluzivă, produsă prin explozia aerului la nivel bilabial și surdă prin lipsa vibrațiilor corzilor vocale. Poziția sistemului fonoarticulatoriu impune o ușoară coborâre a mandibulei în vederea apropierii buzelor, ce realizează ocluzia articulatorie și acumularea aerului spre vestibulului bucal, iar limba ocupă o poziție de repaus pe planșeul bucal. Poziția
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a sistemului fonoarticulator. Articularea fonemului p se realizează în expir, după un inspir moderat, prin direcționarea aerului spre cavitatea bucală și vestibulul bucal, la o presiune controlată prin contracția mușchiului orbicular al buzelor. Păstrând poziția corectă a sistemului articulator, dezocluzia bilabială pe linia mediană generează o expulzie sonoră a suflului de aer, specifică sunetului p, a cărei intensitate va trebui conștientizată tactil de către subiect pe fața dorsală a mâinii și controlată ca putere prin exemplificarea rostogolirii unui creion, împrăștierii unor bucățele
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
prearticulatorie a aerului, cu umflarea obrajilor determină un p neclar și poate fi corectată demonstrând logopatului lipsa acumulării aerului la acest nivel sau menținând cu fermitate obrajii lipiți de arcadele dentare cu ajutorul degetelor de la ambele mâini. - Dezocluzia largă și laxă bilabială determină un p ultrasurd ce poate fi corectat explicându-se tensionarea mai fermă a orbicularului buzelor, ce trebuie lipit de arcadele dentare, și micșorarea spațiului ocluziv bilabial. - Parazitarea fonemului p de vocala î devine evidentă în grupurile biconsonantice urmat de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]