34 matches
-
de pe ele adesea ondulate. Linia superioară urmează la rasă Karakul un traiect ascendent de la greabăn la crupa, după care urmează o teșitura spre baza cozii. Coadă caracteristică rasei Karakul are un depozit de grăsime la baza - sub forma unui sac bilobat sau triunghiular, în special la metiși - și se termină cu o îndoitură sub formă de "S". Vârful cozii este uscățiv și subțire, mai scurt sau mai lung și în mod normal ajunge până în dreptul jaretului. La bonitare caracterele de rasă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176751_a_178080]
-
pentru a-i fi recoltate frunzele. Arborii, cu înălțimea de până la 30 m, au coroana bogată. Sunt arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt pețiolate, bilobate, având o nervațiune dihotomică. Toamna frunzele se îngălbenesc și cad (frunze caduce). Culoarea lor devine galbenă cu nuanțe extrem de atrăgătoare, fapt ce face ca în parcurile unde este cultivat arborele aceste frunze să fie folosite în scop ornamental, fiind presărate
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
bază cu câte o bractee (scvamă), grupate în amenți, care apar înainte de înfrunzire sau o data cu frunzele (mai rar după înfrunzire). După maturație cad de pe ramuri. Androceul cu două sau numeroase stamine. Gineceul cu ovar superior, unilocular, cu 2-4 stigmate adesea bilobate, cu placentație parietală și numeroase ovule. Polenizare anemofilă. Fructul o capsulă ce se desface în 2-4 valve, cu numeroase semințe mici, prevăzute cu smocuri de peri lungi, argintii. Flora României conține 33 de specii spontane și cultivate ce aparțin la
Salicacee () [Corola-website/Science/335276_a_336605]
-
considerate a fi o remineșcență de la bacterii, a căror ribozomi sunt similari inclusiv celor de la procariote. Diferitele tipuri de ribozomi au însă o structură comună, indiferent de diferențele mari de dimensiuni. Ribozomii sunt alcătuiți din 2 subunități suprapuse: subunitatea mică, bilobata(s) și subunitatea mare, hemisferica(l). În prezența ionilor de magneziu, cele 2 subunități se mențin asociate (concentrație 0.001 moli/moleculă). Sub această concentrație, cele 2 subunități disociază reversibil în cele 2 particule. La concentrații mai mari de 0
Ribozom () [Corola-website/Science/304483_a_305812]
-
digestiv începe cu cavitatea bucală. Limba și glandele salivare lipsesc. Urmează faringele, esofagul, apoi stomacul. La peștii lipsiți de stomac, esofagul este scurt și continuă cu intestinul. La peștii răpitori stomacul este voluminos și se poate dilata ușor. Ficatul este bilobat sau trilobat și are vezică biliară. Pancreasul endocrin este reprezentat prin insulele Langherhans. La peștii cartilaginoși, apar dinții, din solzii placoidali. Aceștia sunt slab diferențiați, fixați de maxilare și permanent schimbați. La pești, reproducerea are loc în mediul acvatic. Sunt
Pește () [Corola-website/Science/300060_a_301389]
-
cu o pată neagră-liliachie, pedunchiulate, așezate la subsuoara frunzelor, caliciul din 2 sepale păroase, corola din 4 petale libere, androceu, din numeroase stamine gălbui, gineceu cu ovar superior, cilindric, alungit, des alb păros, stigmat mai mult sau mai puțin sesil, bilobat cu 2 coarne. Fruct silicviform, foarte lung, setos păros. Semințele numeroase, negre, hemisferice, reticulate. Timpul de înflorire: iunie - august Componentele plantei utilizate în terapeutică: din semințe se extrage prin presare ulei folosit la fabricarea săpunului. Planta întreagă are utilizări terapeutice
Mac cornut () [Corola-website/Science/311732_a_313061]
-
al lui Poirier și Charpy (17, 57). Fascia proprie a rectului înconjoară rectul, țesut adipos, nervi, vase sanguine și limfatice. Țesutul adipos cuprins în acest manșon fascial este mai abundent în porțiunea posterioară a rectului, unde are aspect de “lipom bilobat” (2, 44). Fascia este mai evidentă în părțile laterale și posterioare ale rectului extraperitoneal și mai groasă în apropiere de planșeul pelvin (44). Fascia presacrată este o porțiune mai groasă a fasciei endopelvine care acoperă concavitatea sacrului și coccigelui, nervi
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
până la adventiția rectului (64); aceasta nu este o structură identificabilă macroscopic, dar înlocuiește peritoneul visceral în porțiunea extraperitoneală a rectului. Posterior mezorectul împreună cu fascia perirectală ajung până la fascia presacrată; un șanț median dă feței posterioare a mezorectului aspectul de “lipom bilobat” (2). Lateral fascia perirectală e perforată de câteva orificii prin care trec ramurile rectale din plexul hipogastric inferior și vasele rectale mijlocii - atunci când există. Anterior mezorectul se întinde până la fascia Denonvilliers; de altfel fascia perirectală este uneori confundată cu așa-
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
sexuale și sunt mai evidente în epoca de reproducere. Dinții faringieni puțin numeroși, dispuși pe un rând. Orificiul branhial îngust, membranele branhiale atașându-se de istm, care e lat. Vezica cu aer divizată în două camere : una anterioară simplă sau bilobată, închisă într-o capsulă osoasă, și o cameră posterioară liberă, care este redusă. Au fost descrise circa 20 de specii și subspecii. În prezent sunt recunoscute numai 10 specii. În Europa șapte specii răspândite în principal în Balcani și estul
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]
-
cu ultimul articol (tibiotarsul) terminat cu o gheară, care poartă întotdeauna un păr ("empodiu") de diferite forme; acesta împreună cu gheara îndeplinesc funcția de "aparat de curățit". Abdomenul are doar 6 segmente. Primul segment abdominal poartă pe partea ventrală un organ bilobat, cunoscut sub numele de "tub ventral" sau "colofor", care are un rol adeziv sau de absorbție a apei. La multe colembole există pe segmentul III abdominal un organ caracteristic, cunoscut sub denumirea de "retinacul". La majoritatea colembolelor pe segmentul IV
Colembole () [Corola-website/Science/332553_a_333882]
-
diferite înălțimi , lung exserte. Gineceul din 2 (rar 1) carpele concrescute, cu un ovar superior liber, 1-2 locular, în fiecare locul 1 sau numeroase ovule anatrope sau apotrope. Placentația centrală. Stil lung, filiform, terminat cu un stigmat capitat întreg sau bilobat. Formula florală: ⚥✴ K [C, A] G. Fructul este o capsulă membranoasă de tipul pixidei, transversal dehiscentă printr-un căpăcel. Semințe albuminate de diferite forme, cu embrion drept, mai rar ușor curbat. Flora României conține 19 specii ce aparțin la 2
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
ea are 3-4 radii simple, neramificate urmate de 11-12 radii ramificate (formula III-IV 11-12); prima radie simplă este osoasă, spiniformă și zimțuită posterior. Înotătoarea anală scurtă, cu 5-6 radii ramificate; prima radie simplă este osoasă, spiniformă și zimțuită posterior. Coada bilobată, cu lobi mai mult sau mai puțin rotunjiți. Linia laterală completă situată pe mijlocul corpului. Genul "Cyprinus" apare în documentația paleontologică începând cu miocenul. În România și Republica Moldova, trăiește o singură specie cu mai multe rase de cultură - crapul comun
Cyprinus () [Corola-website/Science/331234_a_332563]
-
concresc cu tubul corolei, rareori în număr redus sau mai mare. Gineceul de obicei bicarpelar, sincarpic, cu ovar superior, în rezultatul formării unui perete fals, în ovar se formează 4 loje. Stilul de regulă ghinobazic, se termină cu un stigmat bilobat sau globulos. Unele specii au stilul divizat. În jurul ovarului din receptacul se formează un disc nectariferic întreg sau lobat. La unele specii de boraginacee (Pulmonaria oficinalis-mierea ursului)se manifestă heterostelia. Fructul boraginaceelor este alcătuit din 2-4 mericarpi, tetrachena sau drupe
Boraginaceae () [Corola-website/Science/303423_a_304752]
-
de 8-2+ de litri; tortare oale de transportat mâncarea la câmp, cu corp rotunjit și toartă transversală, arcuită deasupra gurii; ulcioare, cu pântecele bombat și gâtul lung; gâtlane(lăptare); căni de diferite mărimi, cu partea inferioară pântecoasă, gâtul evazat, gura bilobată, toarta arcuită, prinsă de gât și de pântece; străchini și străchinoaie de formă tronconică; ghiceve pentru flori, fierbători pentru vin, precum și olane pentru cișmele și hogeaguri. Ornamentarea vaselor se face cu humă albă de fond roșu, de regulă fără angobă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
deficiențe ale trunchiului - toracele poate fi lung sau scurt, îngust sau larg, bombat, plat, lărgit la bază sau la vârf, asimetric, cu stigmate rahitice, strangulat (suprasau submamar), cu stern înfundat în formă de pâlnie sau carenat; abdomenul poate fi proeminent, bilobat (strangulat), cu hernii sau eventrații, tonic sau moale, elastic etc.; spatele poate fi plan, cifotic, lordotic, scoliotic, rotund, asimetric; coloana vertebrală poate suferi o serie de modificări prin accentuarea curburilor fiziologice, cum ar fi cifozele, lordozele sau cifolordozele; la acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ușor arcuite. Numai primul sternit abdominal pubescent, în rest abdomenul este glabru. 5 Genul Thanatophilus Leach Cuprinde specii de culoare neagră, de talie medie. Capul mic, îngustat după ochi. Fruntea lungă, adesea prevăzută cu smocuri de peri. Clipeul nu este bilobat, sutura clipeofrontală fiind absentă. Antenele prezintă o măciucă alcătuită din 3 articole. Scapul puțin mai lung decât articolele 2-3 luate împreună. Marginea anterioară a labrumului concavă. Vârful mandibulelor ascuțit. Marginea anterioară a pronotului ușor adâncită, iar suprafața pronotului este prevăzută
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
alungit și ușor măciucat spre vârf, articolul 3 este conic, ceva mai scurt decât articolul 2, iar articolul terminal aproximativ la fel de lung cât articolele 2-3 luate împreună, cu vârful ușor retezat. Mentumul scurt, transvers, cu marginea anterioară coriacee. Glosele lățite, bilobate. Palpii labiali scurtați, cu primele 2 articole conice, articolul terminal fiind oval-ascuțit. Pronotul lățit, ușor îngustat anterior, marginea lui posterioară acoperă baza elitrelor. Atât marginea anterioară cât și cele laterale ale pronotului sunt rotunjite. Baza pronotului adesea cu 2 sau
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Măciuca antenelor este formată din 5 articole libere, cu al 2lea articol mai scurt și mai îngust decât articolele învecinate. Primele 2-3 articole de la baza antenelor sunt mai lungi decât restul articolelor ce intră în alcătuirea funiculului. Labrumul lățit sau bilobat, între cei 2 lobi pot fi prezenți peri lungi și deși. Mandibulele proeminente, marginea lor internă prezintă un dinte median. Mandibula dreaptă cu 2 zimțișori mici, cea stângă normal conformată. Palpii maxilari alungiți, cu primul articol mic, articolul 2 este
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
ale frunții prezintă o bordură înaintea ochilor. Clipeul concav anterior. Antenele au o măciucă alcătuită din 5 articole, articolul 7 este dezvoltat, dar mai îngust decât articolele 9 și 10, articolul 8 fiind mic și extrem de turtit. Labrumul concav sau bilobat. Pronotul aproximativ la fel de lat cât elitrele, îngustat de la bază spre vârf, are marginile laterale rotunjite. Marginea anterioară, uneori numai unghiurile anterioare prezintă o bordură fină. Baza pronotului poate avea un rând transversal de puncte adâncite și îngroșate. Elitrele au câtre
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
de fond. La ♀ porțiunea anterioară a elitrelor poate prezenta rugozități punctate dese, iar la ♂ elitrele au o punctuație rară dar accentuată, o pubescență fină și jumătatea anterioară lucioasă. Marginea internă a femurelor posterioare lățită postmedian. Primul articol al tarselor puternic bilobat, cel de-al 2-lea ușor bilobat. Specie răspândită în Europa și Asia Mică. În iasca de pe copaci. l=2,7-4 mm. ♂ Primele 2 articole ale tarselor anterioare și mediane puternic lățite. Configurația articolelor tarsale este 5-4-4. -ab. globosa Payk
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
poate prezenta rugozități punctate dese, iar la ♂ elitrele au o punctuație rară dar accentuată, o pubescență fină și jumătatea anterioară lucioasă. Marginea internă a femurelor posterioare lățită postmedian. Primul articol al tarselor puternic bilobat, cel de-al 2-lea ușor bilobat. Specie răspândită în Europa și Asia Mică. În iasca de pe copaci. l=2,7-4 mm. ♂ Primele 2 articole ale tarselor anterioare și mediane puternic lățite. Configurația articolelor tarsale este 5-4-4. -ab. globosa Payk. Elitrele roșcate sau galben-roșcate cu sutura și
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mm. 2 Genul Hydraena Kugelann Corpul alungit, aplatizat sau bombat dorsal. Capul ortognat, înfundat în pronot până la nivelul ochilor, aceștia din urmă fiind puternic convecși. Articolul terminal al palpilor maxilari alungit, cel puțin la fel de lung cât articolul învecinat. Labrumul mare, bilobat. Antenele scurte, formate din 9 articole, cu o măciucă alcătuită din 5 articole. Primele 4 articole sunt glabre, iar următoarele pubescente. Scapul și articolul 2 antenal alungite, ușor îngroșate și puțin arcuite, iar articolul 4 este scurt prevăzut adesea cu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ridicat de antioxidanți puternici: proantocianidinele. Oare tot din acest motiv are o longevitate atât de impresionantă de 2.000 de ani? Fapt este că frunzele de ginkgo biloba („biloba” vine de la forma frunzelor sale, care sunt divizate în doi lobi: bilobate) sunt deosebit de cunoscute pentru ameliorarea circulației sangvine, mai ales în vasele mici. Acesta este probabil motivul pentru care chinezii îl folosesc de mii de ani în tratarea iritațiilor vezicii, enurezisului (pipi în pat) și chiar a pierderilor energiei sexuale. Foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
direct proliferarea și maturarea eozinofilelor. Timpul de maturare la nivel medular este de 5-6 zile; ele se găsesc într-un compartiment intravascular (la marginea vasului) și un compartiment circulant (cu o semi-viață de 8 ore). Eozinofilul matur conține un nucleu bilobat și granule mari, distincte, de culoare roșu-portocaliu; granulele sunt constituite dintr-un material numit proteină bazică majoră (MBP) (cea mai puternică toxină tisulară) cu rol important în capacitatea eozinofilelor de a distruge paraziții precum și cea puternică toxină bactericidă numită proteina
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
lezate, macrofage și chiar de către granulocitele prezente deja la locul leziunii. Fenomenele de bază implicate în funcția neutrofilelor în cadrul sistemului de apărare împotriva microorganismelor (diapedeza, fagocitoza) sunt detaliate mai jos. 11.2. Eozinofilele Aceste celule au cel mai adesea nucleul bilobat, citoplasma lor conține granulații mari de culoare roșu strălucitor. După ce sunt eliberate în circulație, eozinofilele migrează în ~30 minute în țesuturile extravasculare unde supraviețuiesc câteva săptămâni. Ca și neutrofilele, eozinofilele sunt celule mobile; mișcarea lor este direcționată de agenții chemotactici
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]