20 matches
-
găsi articole publicate de Domenico Caselli între anii 1936 și 1937, în rubrică „Cum erau odinioară Bucureștii” din săptămânalul Gazeta Municipală, ilustrând momentul 1821, unul dintre cele mai sângeroase din viața multiseculara a orașului. Începând cu figură pitoreasca a lui Bimbașa Sava, al cărui lux ... Citește mai mult Vă invităm la lansarea unui fermecător volum de articole despre vechiul București:Măcelărirea bucureștenilor pe vremea lui Chehaia beiși alte minunate povestiri din Bucureștiide la începutul veacului al 19-leadeDomenico CaselliInvitați:acad. Răzvan TheodorescuEmanuel
REXLIBRIS MEDIA GROUP by http://confluente.ro/articole/rexlibris_media_group/canal [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
găsi articole publicate de Domenico Caselli între anii 1936 și 1937, în rubrică „Cum erau odinioară Bucureștii” din săptămânalul Gazeta Municipală, ilustrând momentul 1821, unul dintre cele mai sângeroase din viața multiseculara a orașului.Începând cu figură pitoreasca a lui Bimbașa Sava, al cărui lux ... XX. REXLIBRIS MEDIA GROUP - ELENA-MARGARETA IONESCU - JURNAL CU ȘI FĂRĂ NAE IONESCU - EDITURĂ VREMEA - LANSARE DE CARTE, de Rexlibris Media Group, publicat în Ediția nr. 1532 din 12 martie 2015. Cu ocazia împlinirii a 75 de
REXLIBRIS MEDIA GROUP by http://confluente.ro/articole/rexlibris_media_group/canal [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
Fugind guvernul, precum s-a zis, a rămas orașul București pustiu și fără nici un feliu de rânduială. Atunce au început a domni oameni disperați și fără căpătâi, cari se numesc în limba poporului crai. Aceștia intrând în curtea domnească, pe când Bimbașa Sava lipsea, jăfuiră de toate, fără a lăsa nici măcar praful prin case. Găsind acolo semnele domniei, adică tuiurile și stindardele, se preumblau cu ele pe toate ulițele orașului.” La apariție, romanul „Craii de curtea veche”, s-a bucurat de elogiile
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Mateiu_i_caragiale_romancier_ion_ionescu_bucovu_1364192922.html [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
Articolul 1 Domnul Bimbașa Florea se demite din funcția de primar al comunei Lunca, județul Teleorman. Articolul 2 Se stabilește data de 14 noiembrie 1993 pentru alegerea primarului în Circumscripția electorală Lunca, județul Teleorman. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- Secretar de stat, șeful Departamentului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123386_a_124715]
-
timp răscoala bulgarilor, față de greci, au început să alunge episcopii greci și să le închidă școliile, iar în 1824, bulgarii încep să-și ceară drepturile cuvenite. Revoluția de la 1821 i-a antrenat și pe bulgari. Istoriografia bulgară îl consideră pe Bimbașa Sava și pe Ghenci-Aga drept reprezentanți ai revoluționarilor bulgari. Sava era născut la Sliven și se crede că a urmat școala greacă din Patmos, celebră în acel timp. Se pare că bulgarii din Sliven și Târnovo aveau legături cu comitetul
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
condusă de Tudor Vladimirescu, mănăstirea va fi ocupată de trupele turcești sosite în țară pentru a lupta cu trupele Eteriei conduse de Alexandru Ipsilanti. „"... la 15/28 ale lunei mai, pe la prânz, sosește din București doctorul Canelas, aducând scrisori de la bimbașa Sava, care anunța că dușmanul [turcii n.n] a sosit și a așezat tabăra la Plătărești, și se plângea mult împotriva slugerului Tudor, că este de partea turcilor."” La plecare, trupele otomane vor devasta mănăstirea, aducând distrugeri însemnate în special
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
și în ceea ce privește cinstea celor doi. El își asumă responsabilitatea acestei relații, ginerii și socrii neezitând să-l tragă la răspundere atunci când intervin neînțelegerile. Hagi Avram își pune reputația în joc atunci când o recomandă pe Ancuța tovarășului său de afaceri, Gheorghe bimbașa. De aceea, atunci când Gheorghe apare în pragul casei și-i cere socotea lă despre necurățenia fetei, Avram rămâne efectiv cu gura căscată. Iată-l cum descrie scena: „într-o sâmbătăi dimineață, viind dumnealui bimbașa Gheorghe, soțul Anicăi, la mine în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ancuța tovarășului său de afaceri, Gheorghe bimbașa. De aceea, atunci când Gheorghe apare în pragul casei și-i cere socotea lă despre necurățenia fetei, Avram rămâne efectiv cu gura căscată. Iată-l cum descrie scena: „într-o sâmbătăi dimineață, viind dumnealui bimbașa Gheorghe, soțul Anicăi, la mine în casă, mi-au zis cum că numita Anica, fata ce o am dat-o eu de soție, n-au ieșit fecioră la împreunarea lor. Aceasta spuin du mi, eu i-am zis că nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Aceasta spuin du mi, eu i-am zis că nu este de cre zut și cum că să nu vorbeas că acest fel de glume, că eu nu crez la aceasta. În urmă, dumnealui m-au luat, dimpreună fiind și bimbașa Anastasie, și mi-au zis să merg și să văz.“ Ca mijlocitor, Avram este în egală măsură responsabil de dezonoarea fetei, intervenția sa în aplanarea conflictullui devine foarte activă, încercând când de o parte, când de alta să obțină compromisuri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
stofă fină, lucioasă pe o singură față (satin), țesută din fire de mătase, adesea în florată. balaș = rubin. belacoasă = stofă prețioasă italienească din fire de mătase și aur în diferite culori. besactea = lădiță frumos lucrată și ornamentată cu pietre prețioase bimbașă = căpetenie peste o mie de oameni. biniș = haină lungă și luxoasă de ceremonie și paradă, din postav, fărămâneci sau cu mânecile despicate și îmblănite pe margini. bohcealâc = legătură în care erau strânse darurile oferite mirelui sau nașilor. bogasiu= materie colorată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
instituțiilor teatrale și nevoia de repertoriu teatral. Se publică poezii de Al. Macedonski (Romanța frunzei de chiparos), Al. Obedenaru, D. Karnabatt, articole de N. Davidescu (rubrică „Culise”), N.I. Porfiriu și Ion Foți. Ioan Peretz publică un fragment din dramă istorică Bimbașa Sava (despre epoca lui Tudor Vladimirescu) și se recenzează o piesă a lui Macedonski, Moartea lui Dante Alighieri. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288051_a_289380]
-
englezi rămași în Principate, cum ar fi Bargrave Wyborn sau Choch. Cea mai apropiată sursă autorizată de informații era consulul britanic de la Odessa, Jeames, ale cărui informații erau, de cele mai multe ori, eronate. Astfel, la 1821, conform rapoartelor acestuia, Tudor Vladimirescu, Bimbașa Sava și Dumitru Macedonski în Țara Românească, Alexandru Ipsilanti și Gheorghe Cantacuzino în Moldova, erau, cu toții, comandanți locali ai Eteriei, cu funcții clar delimitate. Bargrave Wyborn, deși mai puțin convins de originile eteriste ale revoluției lui Tudor, credea că “o
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
intim și cald/ tous les jeudis; ( Caragialeta bis, p. 16). Interesante efecte ( grafice) scoate poetul din scrierea abreviată a unor expresii: „- Și-ai să-i spui dumneata/ și mamiții/ care-a fost soarta ta/ și a Miții// Mițo, nu-s bimbașa/ (să n-am parte),/ îs pe sponci...Ș.a./m.d." (Caragialeta, p. 40). Rimele rare sau insolite sunt o specialitate a lui Șerban Foarță. Și asta nu de ieri de azi. Cîteva exemple dintre foarte multele care se pot da oferă
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
Hai-hui, Trei în pat, Două lulele și programîndu-ți seminariile și laboratoarele la Harcea-Parcea sau Deșteptarea. Pentru că, vădit, numai acolo îi puteai dibui și asculta pe marii bandiți vocaliști și instrumentiști, ce ciuguliseră toată înțelepciunea lumii ca pe grăunte, pe Tîrtolea, Bimbașa, pe Mavru, pe Limbă-Dulce, Cordac, Mimi Cuib, Lingurița ori Gina Carabina, pe Spaimac sau Bluzonea, toți oameni grei, lăutari cu instrumente și cântări adevărate, ce dădeau caracterului tău palme și-l încurajau să se precipite către fapte mărețe. Dar oare
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a reginei Maria. Cele mai multe tălmăciri i-au fost comandate ori au fost acceptate de teatrele din țară, însă nu toate au fost puse în scenă. În 1915 P. prezenta Teatrului Național din București o scriere proprie, drama istorică în versuri Bimbașa Sava, care va deschide stagiunea 1918-1919, tot acum fiindu-i reprezentată și drama în cinci acte Mila Iacșici. I se va juca însă, mai întâi, în ianuarie 1918, la Iași, o piesă inspirată de actualitate, Pui de cuc. Mai văd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
a adus totuși o anume dexteritate în versificare și în construcția conflictelor, ceea ce, împreună cu familiarizarea sa cu trecutul românesc, cu graiul vechilor pravile, al cronicilor și al baladelor populare, i-a determinat opțiunea pentru drama istorică în versuri. Prima încercare, Bimbașa Sava, acuză însă un dialog greoi, împiedicat în arhaisme, dar și o incongruență în caracterul personajului principal, un viteaz fără patrie care promite să lupte alături de Tudor Vladimirescu pentru a câștiga inima iubitei, dar renunță din gelozie și caută să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
tribulațiile sufletești ale Milei, între iubire și ură, asigură acțiunii un anume dramatism. Rețin atenția și câteva scene pitorești, precum iarmarocul din Târgoviște ori forfota din piața burgului Sibiu, locul în care se produce asasinarea lui Mihnea. Detașată parcă din Bimbașa Sava, piesa într-un act Premergătorii rămâne, ca și „episodul eroic” Mărăști, o producție ocazională, festivistă. Pui de cuc marchează apropierea autorului de subiectele contemporane, având în atenție soarta copiilor născuți în urma abuzurilor comise de vremelnicii ocupanți în timpul primului război
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
tânără, victima fiind tatăl vitreg care, cu complicitatea mamei, îi speculase afecțiunea pentru a profita de averea ei. Piesa are un crescendo dramatic, bine transpus într-un dialog alert, doar finalul fiind forțat, artificios. SCRIERI: Spre întregirea neamului, Galați, 1914; Bimbașa Sava, București, 1918; Mila Iacșici, București, [1919]; Premergătorii, București, 1921; Teatru, București, 1922; Fata lui Loth, București, 1929; Carol II, regele românilor, tr. Erastia Peretz, București, 1932. Traduceri: Gabriele D’Annunzio, Francesca da Rimini, București, 1907; Maria, regina României, Ilderim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
Shakespeare, Noaptea regilor, București, f.a. Repere bibliografice: Ion C. Bacalbașa, „Sângele spală”, „Cronica”, 1907, 176; Emanuel Cerbu, O oră la d. Peretz, „Masca”, 1916, 1; e.n. [Emil Nicolau], „Pui de cuc”, U, 1918, 22; Vianu, Opere, XIV, 474-475; Nichifor Crainic, „Bimbașa Sava”, „Dacia”, 1919, 46; [Ovid Densusianu], „Bimbașa Sava”, VAN, 1919, 5-6; I. Nestor, „Mila Iacșici”, „Avântul”, 1919, 36; Emanuel Cerbu, „Mila Iacșici”, „Izbânda”, 1919, 374; Emil D. Fagure, „Mila Iacșici”, ADV, 1919, 10 973; Paul I. Prodan, Teatrul românesc în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
Ion C. Bacalbașa, „Sângele spală”, „Cronica”, 1907, 176; Emanuel Cerbu, O oră la d. Peretz, „Masca”, 1916, 1; e.n. [Emil Nicolau], „Pui de cuc”, U, 1918, 22; Vianu, Opere, XIV, 474-475; Nichifor Crainic, „Bimbașa Sava”, „Dacia”, 1919, 46; [Ovid Densusianu], „Bimbașa Sava”, VAN, 1919, 5-6; I. Nestor, „Mila Iacșici”, „Avântul”, 1919, 36; Emanuel Cerbu, „Mila Iacșici”, „Izbânda”, 1919, 374; Emil D. Fagure, „Mila Iacșici”, ADV, 1919, 10 973; Paul I. Prodan, Teatrul românesc în război, pref. I.Al. Brătescu-Voinești, București, 1921
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]