22 matches
-
modificat în cazul personalităților, decât să se dea frâu liber glasului faptelor, suficient și cu forța argumentului. Cele două responsabilități pe care le îndeplinește în industria hotelieră ca președinte FIHR și ca director de hotel, Călin Ile nu induc un binarism prin aceea că una justifică atribuțiile sale în cadrul managementului hotelier la latitudine națională, iar cealaltă propria afacere. Nu...! Amândorura, Călin Ile le acordă geometral preocuparea adecvată și măsura de timp necesară. Nu intră în cadența a două ceasuri, nu retează
CĂLIN ILE. FRUCTIFICÂND PÂNĂ LA „PICĂTURĂ” TIMPUL…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1480774568.html [Corola-blog/BlogPost/382399_a_383728]
-
biologici, psihologici sau economici sunt cei care modelează „această creatură intermediară între bărbat și eunuc, care este prescris feminină”, ci de fapt categoria de „femeie” este construită social ca Celălalt. Astfel, inferioritatea femeilor nu este naturală, ea provine din acest binarism ierarhic inventat de patriarhat cu scopul de a promova autoritatea masculină. Bărbatul nu definește femeia prin ea însăși, ci prin relație cu el. El este Subiectul, Absolutul, ea este Celălalt. Beauvoir susține că rareori femeile își doresc să devină Subiect
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
opoziții și false sinonimii sunt antrenate în joc. Am discutat pe larg disputa dintre referențialism și convenționalism și am putut constata că termeni ca sciziune, complexitate, eterogenitate, interacțiune se dovedesc de o reală utilitate când vine vorba de evitarea capcanei binarismului (care propune alternative rigide, poziții extreme, ireconciliabile și inevitabil simplificatoare). Am putut remarca, de asemenea, că nici multiplicarea versiunilor în care lumea ni se înfățișează nu este o condiție suficientă în tentativa de a elucida aporiile reprezentării. În schimb, de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ea" (J. Kristeva apud DSL: 272). În viziunea autoarei, cvasi-sinonimul intertextualitații este dialogismul, concept preluat din studiile lui M. Bahtin, cu scopul de a explica modul de raportare la alteritatea textuală, în general ("Dialogismul, observă J. Kristeva, mai mult decât binarismul, va fi poate baza structurii intelectuale a epocii noastre" J. Kristeva, 1966: 112). Dintre numeroasele concepte bahtiene ce stau sub incidența dialogismului amintim doar pe acela de plurilingvism. Aplicația conceptului de intertextualitate, Julia Kristeva a realizat-o pe romanul francez
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sunt corelate cu naratorul situat în ori în afara poveștii sau ideea de focalizare internă vs focalizare externă au fost reconsiderate și valorificate de Gerald Prince, Mieke Bal, Catherine Emmott, Susan Lanser, Monika Fludernik, Peter Huhn, David Herman sau Ansgar Nünning. Binarismul, tipologizarea și categorizarea au generat un veritabil imaginar geometric, un: transparent în ierarhiile din Gramatica decameronului la Tzvetan Todorov, în observațiile teoretice la Algirdas Julien Greimas despre lingvistul care ia act de structurile narative și caracteristicile lor recurente și în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
pe text și orientarea spre context, între narațiune și narațiuni ca obiecte de studiu, între sistemele închise și statice și procesele deschise și dinamice, între trăsăturile textului și procesul dinamic al lecturii ca obiect fundamental de studiu, între preferința pentru binarism și preferința pentru descrierea densă, între accentul pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale narațiunii și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
sunt corelate cu naratorul situat în ori în afara poveștii sau ideea de focalizare internă vs focalizare externă au fost reconsiderate și valorificate de Gerald Prince, Mieke Bal, Catherine Emmott, Susan Lanser, Monika Fludernik, Peter Huhn, David Herman sau Ansgar Nünning. Binarismul, tipologizarea și categorizarea au generat un veritabil imaginar geometric, un: transparent în ierarhiile din Gramatica decameronului la Tzvetan Todorov, în observațiile teoretice la Algirdas Julien Greimas despre lingvistul care ia act de structurile narative și caracteristicile lor recurente și în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
pe text și orientarea spre context, între narațiune și narațiuni ca obiecte de studiu, între sistemele închise și statice și procesele deschise și dinamice, între trăsăturile textului și procesul dinamic al lecturii ca obiect fundamental de studiu, între preferința pentru binarism și preferința pentru descrierea densă, între accentul pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale narațiunii și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
filmul cu vreo intenție polemică (ai scris scenariul acum 20 de ani), după cum știu că admiri Moartea domnului Lăzărescu la fel de mult ca mine. Dar, lansat în acest moment, filmul devine un gest polemic. Ce mă deranjează pe mine e grosolănia binarismelor la care recurg unii comentatori pentru a releva acest fapt. Distincția nu e aceea dintre clasicism și un mizerabilism (C.T. Popescu) sau neorealism fiziologic (tot C.T. Popescu), filmat însă pe stil Dogma (Tudor țepeneag) de niște băieți care s-au
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
un tratat în toată regula, unde artificiile stilistice nu alterează înlănțuirea ideilor. Astfel, într-o privire deopotrivă erudită și problematizantă, unde farmecul discret al citatului alternează cu speculația dezlănțuită, P. traversează problemele importante ale „angelologiei”: legitimarea temei îngerilor prin depășirea binarismului logic, raportul între om și înger, discutarea argumentului tomist privind existența acestor mediatori, situarea îngerilor în zona ontică a „imaginalului”, monahia ca stare de apropiere maximă în raport cu condiția angelității etc. Se propune la un moment dat chiar un decalog intitulat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
de ajuns o admonestare a președintelui Chirac sau o neclaritate a raportului Comisiei Europene pentru ca spectacolul variantelor să își înceapă exploziva desfășurare... Toate continuările acestor incitante puncte de suspensie sunt demonstrate documentat în paginile Universaliilor... Într-un domeniu cu inepuizabile binarisme încremenite în clișeu (nu departe de celebra și ireconciliabila dispută medievală a ,universaliilor"), Magda Jeanrenaud are inspirația de a provoca, pe mai mult de două paliere, interesul asupra unor subiecte arareori abordate altfel decât pasager. , Principiul terțului inclus" e repus
De la particular la universalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/10778_a_12103]
-
să se generalizeze din carte-n carte. Într-un fel sau în altul, cei doi poeți la care mă voi referi în această cronică reprezintă, prin raportare la tendință, cazuri izolate. Mărci individuale. Și, dacă nu m-aș feri de binarisme, poate chiar complementare. Ioan Flora și Șerban Axinte sunt, așadar, diferiți prin tot. Volumele Intrarea în casă și Lumea ți-a ieșit așa cum ai vrut, în schimb, se dovedesc niște perfecte împliniri ale voinței autorilor. Ultimul volum? Deși realizată și
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
o poetă care ține un magazin de artizanat, o secretară și o fostă prostituată) și de naționalități diferite (italiană, bielorusă, ucrainiană, canadiană). Prezentarea lor este făcută în primul capitol (,,Prolog în cer") de către personajul principal al cărții, Creatorul însuși. Același binarism face ca ,,Dolce agonia" să cuprindă discursul unui autor omniscient prin excelență care știe cu precizie ce urmează să se întîmple cu fiecare personaj în parte, ba mai mult le prezintă sfîrșitul, uneori tragic și deseori nedrept, de pildă Katie
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
Praga sînt André Martinet (Eléments de linguistique générale, Paris, 1960 importantă definire a limbajului natural prin caracteristica dublei articulări) și Roman Jakobson (Essais de linguistique générale, 1963), ale cărui cercetări în domeniul fonologiei au revoluționat analiza lingvistică în genere (principiul binarismului, al opozițiilor din fonologie va deveni o caracteristică a oricărui mod de analiză structurală, iar studiile asu-pra afaziei și a celor doi poli ai limbajului -metafora și metonimia-, ca și modelul comunicării vor deveni axe nodale în stilistică, poetică și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de organizare aflată într-o stare permanentă de procesualitate. Organizarea mașinică nu este niciodată finală sau imutabilă întrucât deține posibilitatea de schimbare imprevizibilă sau de trecere - organismul de tip mașinic se poate oricând dezorganiza, funcționând mereu prin ruptură, prin destabilizarea binarismului (inclusiv acelui specific limbajului digital în cadrul rețelei Internetă: Mașinile dezirante ne fac nouă un organism, dar, în chiar centrul acestei producții, în producția însăși, corpul suferă de a fi organizat în felul acesta, de a nu avea alt fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
înăuntrul trupului uman îl golește pe acesta de organicitatea socotită oricum inutilă, astfel încât corpul devine „gazda” componentelor tehnologice 13. Punctul vulnerabil al acestui discurs este că, deși se dorește ștergerea dihotomiilor dintre subiect și obiect sau dintre interioritate și exterioritate, binarismele sunt perpetuate și, mai mult, se produce favorizarea unuia dintre termeni. De pildă, dacă respinge perspectiva (fenomenologică aă trupului ca subiect, artistul privilegiază reversul, și anume trupul ca obiect supus manipulării, ca o reificare mecanologică. O ultimă dimensiune a teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
subiectivitatea, destructurând-o prin fragmentare și prin multiplicare și reluând-o prin reciclare și relocalizare. În intermedialitatea formată de relaționarea strânsă dintre suprafața și adâncimea ecranului monitorului, se desfășoară forțe identitare, se traversează circuite și fuzionează sisteme biocibernetice, se împacă binarisme și se înregistrează conflicte și contradicții subiective. Mediată prin tehnologie comunicațională, identitatea virtuală se manifestă teletopic și teleprezent, în măsura în care a fi conectat la Internet înseamnă a fi distribuit, prezent simultan și multilocalizat, însă aceste procese se realizează prin intermedierea simțurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
aceste perspective încearcă să elibereze tehnocultura și modelele corporal-identitare de sub influența și originile lor patriarhale. În acest scop, adoptă o viziune poststructuralistă și postmodernistă pe care o conjugă cyberculturii (în special ca o critică la curentul cyberpunkă, dorind a deconstrui binarismele cultural-filosofice din toate timpurile. Sub semnul postmodernismului și cu precădere al deconstrucției derrideene, aceste perspective ajung însă să accentueze cel de-al doilea termen al opozițiilor. Majoritatea cyberfeministelor, sub influența manifestului cyborgic al Donnei Harraway, imaginează o existență fără gender
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
etc.Ă și de umanism occidental. De asemenea, ambele modele corporal-identitare și social-politice sunt mărci ale liminalității existențiale și culturale, ale ființei intermediare între finit și infinit, pământ și cer, fizic și ideal sau visceral și mintal. Ambele modele destructurează binarismele dintre natură și cultură, trup și minte, abstract și concret sau sacru și profan, mai degrabă decât să fie echivalate cu imaterialitatea și perfecțiunea ideală. Astfel, reînnoirea simbolică a noțiunii de zeiță poate fi alăturată tendințelor, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
desprinde de feminismul diferenței, promovând un esențialism al noțiunii de subiectivitate feminină: femeile au propriul lor limbaj, diferit de cel masculin și bazat pe o cunoaștere intuitivă și discontinuă. În timp ce pentru Haraway, feminismul cyborgic înseamnă dislocarea dualismului organic-mașinic sau a binarismului materialism-idealism în înțelesuri existențiale și social-politice, pentru Plant, feminismul digital este o ocazie de implementare a unui transcendentalism feminin. Autoarea nu dorește să utilizeze Internetul și noile medii virtuale în scopul ștergerii diferențelor de gen, ci dimpotrivă în direcția accentuării
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sunt corelate cu naratorul situat în ori în afara poveștii sau ideea de focalizare internă vs focalizare externă au fost reconsiderate și valorificate de Gerald Prince, Mieke Bal, Catherine Emmott, Susan Lanser, Monika Fludernik, Peter Huhn, David Herman sau Ansgar Nünning. Binarismul, tipologizarea și categorizarea au generat un veritabil imaginar geometric, un: transparent în ierarhiile din Gramatica decameronului la Tzvetan Todorov, în observațiile teoretice la Algirdas Julien Greimas despre lingvistul care ia act de structurile narative și caracteristicile lor recurente și în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
pe text și orientarea spre context, între narațiune și narațiuni ca obiecte de studiu, între sistemele închise și statice și procesele deschise și dinamice, între trăsăturile textului și procesul dinamic al lecturii ca obiect fundamental de studiu, între preferința pentru binarism și preferința pentru descrierea densă, între accentul pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale narațiunii și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]