561 matches
-
în germană aceste colaje, căci altfel nu aș fi ajuns să le fac și în română. Asta a fost așa, un fel de (ezită)... R.B.: paranteză... H.M,: paranteză - da, o mică stație de autobuz pe o stradă lăturalnică... Rodica Binder Bonn, septembrie 2005
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
microfon pe banda de casetofon... Stăteam cu spatele la mare, soarele se pregătea să apună, culorile peisajului aveau tandrețea unor vechi decoruri de teatru, ușor prăfuite. Dialogul nostru, dimpotrivă, părea să se fi supus ritmului valurilor înspumate și rafalelor de vînt... Rodica Binder R.B.: D-na Nina Cassian, D-voastră ați rămas o poetă în plină forță creatoare și în străinătate. Cum ați putut realiza această performanță? N.C.: Eu eram sigură că odată cu plecarea mea totul s-a isprăvit - nu scrisul de poezie
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
Ion Barbu. I-am descifrat nopți întregi cu alți prieteni poemele. Ermetismul lor este foarte dominator, dar nu în toate textele. Cînd l-am cunoscut l-am întrebat despre o anume poezie. Asta poate să te amuze pe matale, d-nă Binder, care te-ai ocupat îndeaproape de poezia lui Ion Barbu. Este vorba de poezia care se termină cu șapte semne puse ciclic "El Gahel". Ei, ne-am bătut capul o noapte întreagă ce-o fi și asta? Suna destul de arăbește
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
germane, dar de-abia așteaptă să se întoarcă în țara noastră așa cum este ea, acest autor este mai român decît mulți români. Poate suna patetic ce spun, dar Eginald Schlattner, cel puțin așa cum se arată el în interviul acordat Rodicăi Binder, este un personaj emoționant. Deși, trebuie spus de la bun început, romanul Cocoșul decapitat poate avea alte defecte, dar cu siguranță nu are defectul patetismului. Nu este nici pro-român, personajul lui nu trece munții niciodată, nu are nimic din fiul învățătorului
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
Iulia Alexa Am ocazia de a prezenta în această pagină două volume de interviuri. Cel al Rodicăi Binder, femeie cu șarm și dezinvoltură "occidentală" în comunicare, realizatoare de emisiuni în limba română la Deutsche Welle și profesionistă desăvârșită, este binecunoscută cititorilor "României literare." Volumul La pândă. Dialoguri salvate cuprinde interviuri cu personalități ale culturii române din emigrație dar
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
emigrație dar și cu "mari" ai culturii europene actuale, de la Herta Muller la Allain Robbe Grillet, de la Aglaja Veteranyi la Sorin Alexandrescu și Nicolae Balotă, de la Ismail Kadare la Francois Furet și Mario Vargas Llosa. Se poate spune că Rodica Binder transformă o specie jurnalistică în ceva mai important, în urmă de viață, perspectivă și unghi de refracție pentru niște biografii îndeobște mai puțin comune, precum cele de scriitori. Fiecare dintre interviuri e precedat de o schiță biobibliografică oferind cititorului un
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
Fiecare dintre interviuri e precedat de o schiță biobibliografică oferind cititorului un maximum de informație bine cântărită, niciodată superfluă. în același timp dialogurile sunt grupate pe criterii tematice cartea căpătând structură și articulație. Subtilă analistă a fenomenului literar actual, Rodica Binder surprinde corect particularitatea sociologică a unei generații de scriitori imigranți (Sanda Nițescu, Aglaja Veteranyi, Rudiger Șafranski,s.a). Cazul fascinant al Aglajei Veteranyi al cărei roman a apărut recent la Polirom a făcut obiectul unui articol din numerele noastre trecute
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
a unei generații de scriitori imigranți (Sanda Nițescu, Aglaja Veteranyi, Rudiger Șafranski,s.a). Cazul fascinant al Aglajei Veteranyi al cărei roman a apărut recent la Polirom a făcut obiectul unui articol din numerele noastre trecute. Interviul luat de doamna Binder completează o biografie tragică și grotescă, la limita senzaționalului. Un alt interviu extrem de reușit în care autoarea reușește să atingă cam tot ce poate spune esențial un scriitor despre viață, e acela luat lui Ismail Kadare, romancier albanez în mare
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
lui Ismail Kadare, romancier albanez în mare vogă la Paris și împărțind cu România condiția balcanismului constitutiv, așa cum este el, nesuferit și amuzant, evervant și fertil deopotrivă. De altfel relația diverșilor interlocutori cu România este întrebarea constantă adresată de Rodica Binder. Este probabil semnul unei nostalgii de intelectuală expatriată dar și al preocupării față de statutul culturii țării de origine în context european, obsesia reflectării de care suferim toți. Excepțional mi se pare interviul luat lui Allain Robbe-Grillet, un dialog plin de
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
să facă tratate de literatură." Parantezele dramatizante de genul "( intervine din nou brusc, agresiv, dar vădit incitat)" fac din acest dialog o piesă de teatru vie, bine regizată, și împrumută interviului elemente de literatură. Din fiecare interviu luat de Rodica Binder transpare preocuparea constantă pentru ceea ce de la Pierre Bourdieu încoace a devenit "habitus" și "câmp". Tiraje, succes la critică, succes de masă, tip de public, durata receptării sunt motivele ce vin încet-încet să înlocuiască în discursul critic opinia impresionistă și să
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
și să aducă rigoare și luciditate judecății de gust, dar nu numai atât. Plasând lucrurile strict pe terenul teoriei literaturii, se poate vehicula ideea adevărului unei critici de tip reader response. în final aș cita opinia unuia dintre interlocutorii Rodicăi Binder, Richard Swartz, corespondent pentru o perioadă al unui ziar suedez în Europa de Est și care circumscrie perfect libertățile și limitele dramatice ale unei opere (paradoxală!) în specia efemeră a jurnalismului, devenite inerente, în sens ontologic și nu estetic, Dialogurile salvate de
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
Swartz, corespondent pentru o perioadă al unui ziar suedez în Europa de Est și care circumscrie perfect libertățile și limitele dramatice ale unei opere (paradoxală!) în specia efemeră a jurnalismului, devenite inerente, în sens ontologic și nu estetic, Dialogurile salvate de Rodica Binder: "Din punctul meu de vedere, jurnalismul și literatura sunt lucruri fundamental diferite. Nu cred că arta, literatura pot schimba ceva. Literatura poate cel mult să conserve, să păstreze, să ia în custodie, o frântură a lumii în care trăim. Si
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
mijlocirea amintirilor (...) Or, așa ceva este fundamental diferit de jurnalism. Jurnalismul nu poate face mare lucru cu amintirile." Convorbiri elitare Acest al doilea volum de interviuri excepționale luate de această dată de criticul Ion Pop vine să completeze perfect cartea Rodicăi Binder în aceste pagini, ca într-un fel de regal cultural de Crăciun pe care editura Polirom îl oferă cititorilor săi. Dacă enumerăm fie și numai numele interlocutorilor lui Ion Pop, comentariul este de prisos: poetul Yves Bonnefoy, Michel Déguy, A
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
prisos: poetul Yves Bonnefoy, Michel Déguy, A. Finkielkraut, Jaques le Goff, Maurice Nadeau, Jean d'Ormesson, Georges Poulet, Jean Rousset, Phillipe Sollers, Starobinski, Todorov, adică toată crema gândirii '68, la o cafea de după-amiază. La fel ca în volumul Rodicăi Binder, discuțiile sunt precedate de un scurt excurs în opera interlocutorului (și poate că aici apare diferența dintre interviul jurnalistic, simplu, și cel de literat, erudit, rotund, cu bază teoretică a discuțiilor, lecturi preliminare și concluzii de rafinament.) Baza ideatică a
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
din București pentru Poezie pe 1996; Premiul Uniunii scriitorilor pentru Traduceri pe 1997. Congrese în străinătate: Congresul internațional al scriitorilor din Carintia - Austria, 1984, 1990-1996, Congresul traducătorilor din Berlin, 1980. Numeroase apariții în periodice din Austria, Germania, Luxemburg, Elveția. Rodica Binder: Nora Iuga, ne aflăm într-un loc splendid, la castelul "Solitude" de lîngă Stuttgart, favorabil creației literare. Să aproximăm pentru început perspectiva de viitor, pentru că ceea ce ați realizat pînă acuma a fost excelent primit. Am înțeles că există șanse ca
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
1970! Descoperirea acestei erori, însoțită de un zîmbet sarcastic, m-a plasat în ochii ilustrului meu interlocutor, cel puțin la începutul dialogului nostru, care avea să dureze o oră, pe pozițiile nu prea avantajoase ale unei "specii dinainte clasate"... Rodica Binder: Domnule Alain Robbe-Grillet, ultimul dumneavoastră roman La Reprise trece drept un eveniment pe scena literară franceză și, iată, și pe cea germană, unde interesul față de această carte este aproape dublu: "acțiunea" se petrece la Berlin, în anul 1949, o capitală
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
Gabriela Adameșteanu despre „celălalt care e doar oglinda care te urmărește”. Gabriel Chifu s-a referit în expunerea sa la confruntarea deseori violentă dintre “eu” și „celălalt”, despre tentativa de excludere („sau eu sau celălalt”), caracteristică lumii fără Dumnezeu. Rodica Binder s-a referit la „codurile identitare” și la „simptomatologia literaturii de emigrație”, iar Brenda Walker la egoism și la prejudecata după care „diferit înseamnă mai puțin valoros”. Despre problema identității au discutat Carme Riera (Spania), Ory Bernstein (Israel), Lucian Alexiu
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
dizidență, exil și, desigur, despre Balcani. Acum, pe țărmul Mării Negre, la marginile Europei, reperele topografice au dominat în bună parte și schimbul de păreri avut cu scriitorul candidat la Premiul Nobel pentru literatură, autor a peste 50 de romane. * Rodica Binder: Domnule Ismail Kadaré, în drum de la Otopeni la Neptun am discutat deja despre multe din temele pe care mi-am propus să le reluăm în acest dialog. Să începem cu impresia pe care mi-a făcut-o mai ales peisajul
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
așa ceva. Unii au reușit și au luat cu ei în libertate și o parte a culturii lor autohtone, care astfel devenea europeană, un motiv de bucurie și speranță pentru țările lor, un semn premonitoriu, de bun augur pentru viitor. Rodica Binder: Numai că foarte puțini au fost scriitorii care au avut meritul sau norocul să străpungă și zidul indiferenței Occidentului față de soarta locuitorilor estului european. În urmă cu cîțiva ani, vorbind cu un scriitor român refugiat de mult în Occident, cu
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
emoționante întîlniri literare, și aceasta începînd cu intervenția lui António Lobo Antunes la colocviu, cu discursul său despuiat de orice ornamente stilistice, dar avînd o aproape insuportabilă încărcătură afectivă. Am avut impresia că scriitorul s-a confesat în public. * Rodica Binder: În intervenția dumneavoastră ați evocat două amintiri antagonice: cea a experienței din timpul serviciului militar (de ofițer instruit să ucidă), cea din perioada stagiului medical, menit să salveze vieți omenești. De o parte răul, de cealaltă binele. António Lobo Antunes
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
trece peste prima sa parte intitulată Întrebări, pentru a ne opri la a doua sa parte, intitulată Răspunsuri. Ea e compusă din interviurile acordate de autor următorilor: Mircea Zaciu, Gabriela Melinescu, Gheorghe Grigurcu, Titu Popescu, Andrei Burac, Andrei Zanca, Rodica Binder, Mircea A. Diaconu, Hélène Elli, Mihai Posada, reprezentînd o confesiune pe o tramă autobiografică. Secvențele acestei mărturii a cărei spontaneitate e favorizată de convorbirile în cauză, dinamizate, după toate probabilitățile, inclusiv de pauzele dintre ele ca și de revenirea asupra
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
Veteranyi, de salturile acrobatice ale unei lumi crude și schizoide, de machiajul abundent practicat la circ, machiaj avariat de lacrimi, beții și atrocități. Nora Iuga o cunoscuse pe Aglaia și legaseră o relație specială. Ne aflam în siajul ei. Rodica Binder, colaboratoarea noastră, ne-a încredințat un interviu spre publicare. Vreme îndelungată, Aglaia Veteranyi a fost, într-un fel, un membru al redacției. Un personaj care isca discuții turbionare, întreținute prin fragmentele pe care le citeam, în traducerea extraordinară a Norei
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
Un personaj care isca discuții turbionare, întreținute prin fragmentele pe care le citeam, în traducerea extraordinară a Norei, din romanul De ce fierbe copilul în mămăligă, prin ecouri din presa străină, prin detaliile pe care Adriana Bittel le primea de la Rodica Binder. Germania, Elveția, România. Vestea sinuciderii acestei autoare, acestui personaj puternic și atît de fragil ne-a marcat ca și cînd am fi pierdut o rudă sau un foarte apropiat prieten, ca și cînd am fost cu toții artiștii circari din copilăria
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
pare că nu se modifică: inocența limbii care adună și spune povești. Povești nenumărate și nesfîrșite, cu și despre oameni, obsesii, spaime, viață și moarte, exil, bucurii, suferințe, singurătăți. „Circul era ca un ghetou", îi mărturisește în interviu Aglaja, Rodicăi Binder. „Nu aveam nici un contact cu oamenii din afară, eu nu am mers la școală, eram analfabetă. Și cînd, la șaptesprezece ani, m-am dus la școala de teatru, mi-am dat dintr-o dată seama că nu înțelegeam unele lucruri despre
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
ale "holocaustului" nazist. Datele culese, zecile de nume și actele lor par mereu pe punctul de a sufoca o conștiință vie. Dar ele sunt aduse la zi și revizionate dintr-un unghi personal într-un text inspirat definit de Rodica Binder drept "un palimpsest al groazei" (Un roman documentar copleșitor, în "Orizont", 2, 2007). Ceea ce nu-i lucru puțin, într-o vastă bibliotecă a enormei - din multe perspective - probleme. Subiectul nu doar că rămâne actual, dar s-a regenerat după falimentul
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]