121 matches
-
coroanei, poziție cenotică favorabilă (dominanți și codominanți), un număr mare de contraforți în zona coletului. Răriturile trebuie să aibă un pronunțat caracter de selecție pozitivă, pe biogrupe, acordând toată atenția arborilor de viitor. La fiecare răritură, se vor crea condiții biocenotice favorabile arborilor de viitor, în așa fel încât aceștia să-și mențină constant o poziție superioară în plan vertical, trunchiul lor fiind în același timp protejat de arborii din al doilea etaj și de subarboret. Intensitatea răriturilor va fi slabă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
dinConvenția Ramsar din 1971 la care România a aderat prin Legea nr. 5/1991). Zone umede de importanță internațională (situri Ramsar) - arii naturale protejate al căror scop este asigurarea protecției și conservării siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede (comunități biocenotice floristice și faunistice unice). Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării și utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile Convenției Ramsar din 1971. Turbării - ecosisteme terestre umede caracterizate prin acumulări de turbă. Turba
ORDIN nr. 54/570/32/2023 () [Corola-llms4eu/Law/265382]
-
abiotice /lente K01.01 Eroziune Detalii Eroziunea malurilor este un fenomen natural ce conduce la creșterea turbidității râului. Presiune scăzută asupra speciei Cottus gobio și asupra speciilor de amfibieni Bombina variegata, Triturus montandoni si Triturus cristatus. A.15 Presiune actuală K02 Evoluție biocenotică, succesiune K02.01 Schimbarea compoziției de specii -succesiune- Detalii Din Planul de management al ariei naturale protejate Cascada Mișina - LIFE05/NAT/R0/000170 "îmbunătățirea sistemului de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea" reiese că ”Habitatul este reprezentat de fânețe mezofile, formate pe locul
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
6520 Fânețe montane. Mai mult, în prezent, aceste suprafețe sunt împădurite - împădurire naturală abundentă. Se știe că orice suprafață de pajiște din arealul pădurilor, dacă nu este gestionată ca atare va fi ocupată de elemente lemnoase, ca urmare a succesiunii biocenotice. Cauzele succesiunii vegetației sunt legate de însușirile ereditare ale speciilor concurente, vitalitatea, temperamentul, rapiditatea de creștere, longevitatea, capacitatea de regenerare, precum și de factori externi, reprezentați prin condițiile de mediu abiotic și biotic. Procesul de succesiune este condiționat și susținut
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
barierelor naturale, care astfel vor împiedica migrația speciei. Secarea poate apărea în urma unor activități de captare a apei. Amenințare ridicată asupra speciilor Cottus gobio și asupra amfibienilor Bombina variegata, Triturus montandoni si Triturus cristatus. B.17 Amenințare viitoare K02 Evoluție biocenotică, succesiune K02.01 Schimbarea compoziției de specii /succesiune Detalii Așa cum se prezintă situația în teren la momentul actual, schimbarea compoziției de specii va fi continuă și va fi direcționată spre creșterea numărului/indivizilor speciilor lemnoase în detrimentul celor erbacee, specifice unei
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
gobio, Bombina variegata, Triturus montandoni si Triturus cristatus. C.4. Detalii Eroziunea malurilor este un fenomen natural ce conduce la creșterea turbidității râului. Tabelul 54 - lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.15 Presiune actuală K02 Evoluție biocenotică, succesiune K02.01 Schimbarea compoziției de specii/succesiune C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.20.15 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] La baza versantților cu pante accentuate, malurile cursurilor de apă C.3. Intensitatea presiunii actuale Ridicată asupra habitatului 6520 C.4. Detalii
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
gobio, Bombina variegata, Triturus montandoni si Triturus cristatus. D.4. Detalii Eroziunea malurilor este un fenomen natural ce conduce la creșterea turbidității râului. Tabelul 74 - lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.16 Amenințare viitoare K02 Evoluție biocenotică, succesiune K02.01 Schimbarea compoziției de specii -succesiune- D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.16 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] În toată zona ariilor naturale protejate D.3. Intensitatea amenințarii viitoare Ridicată asupra habitatului 6520. Medie asupra habitatelor forestiere 9110 și
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
SE-NV care este colmatată și unde abundă Phragmites australis, Mentha longifolia, Urtica dioica. A.3 Presiune actuală I. Specii invazive, alte probleme ale speciilor și genele I01. Specii invazive non-native, alogene K. Procesele naturale biotice și abiotice, fără catastrofe K02. Evoluție biocenotică, succesiune K02.01. Schimbarea compoziției de specii , succesiune G.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară G.2. Codul unic al tipului de habitat 62C0* G.3. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie] Harta
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
pe teren deschis B01.02. Plantare artificială, pe teren deschis, copaci nenativi I. Specii invazive, alte probleme ale speciilor și genele I01. Specii invazive non-native, alogene I02. Specii native, indigene, problematice K. Procesele naturale biotice și abiotice, fără catastrofe K02. Evoluție biocenotică, succesiune K02.01. Schimbarea compoziției de specii, succesiune H.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară H.2. Codul unic al tipului de habitat 6240* H.3. Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie] Harta
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
specific tuturor habitatelor, acest proces fiind deseori generat sau influențat de activitățile antropice. În viitor este posibil să intervină o astfel de amenințare la adresa acestui habitat. B.3. Amenințare viitoare K. Procesele naturale biotice și abiotice , fără catastrofe K02. Evoluție biocenotică, succesiune K02.01. Schimbarea compoziției de specii, succesiune H.1. Clasificarea tipului de habitat EC - tip de habitat de importanță comunitară H.2. Codul unic al tipului de habitat 62C0* H.3. Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie] Harta
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Pocoleni. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] 8. Alte informații privind sursele de informații În sit, starea de conservare este inadecvată - rea datorită suprafeței foarte reduse și invaziei de Phragmites australis împreună cu alte specii higrofile, care duc la succesiune biocenotică. Tabelul 3.21. Date generale ale tipului de habitat 6440 Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat EC – habitat de importanță comunitară Corine: -, Palearctic: – 37.23, EUNIS: 2.251 2. Codul unic al tipului
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
Mann a propus termenul de Centru de date asupra conservării, denumire preferată și acceptată imediat de toți cei interesați din domeniul studierii patrimoniului natural și nu numai. Patrimoniul natural trebuie înțeles ca: ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice [referitoare la biocenoză (totalitate a organismelor vii care populează un anumit mediu formând cu acesta un tot unitar)] ale mediului natural a căror importanță și valoare ecologică, economică, științifică, biogenă [adj.1. (despre roci): care rezultă din țesuturi vii; 2
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
mediu, fosforita, o face și „societatea“ de celule care este organismul animal, dar în interior, depunând apatita osului. Ca urmare, se pot discuta trei categorii mari de protozoare: − fără un înveliș extracelular, care au în foulingul biologic un rol exclusiv biocenotic (de întreținere a vieții biocenozei); − cu înveliș extracelular gelatinos, care pot constitui nuclee de acumulare a particulelor; impactul lor se reflectă mai ales prin efecte mecanice, termice, foulingogene; − cu înveliș extracelular mineral, care generează depozite necomestibile, deci stabile; acțiunea lor
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
a unui mecanism bazat pe modularea redox a mediului. Rolul foulingogen al lor este, de asemenea, greu de caracterizat, dar se pot totuși evidenția două roluri: acela de control, prin consumul altor organisme deja constituiente ale foulingului biologic, respectiv acela biocenotic, de participant în lanțul trofic al biocenozei și reglator redox. Or, este cunoscut că biocenoza este mai productivă decât organismele constituiente independente, lipsite de integrare [96], ca o reflectare a principiului emergenței, dar rezultată în urma modulării redox complementare a mediului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
biocenoză); nu considerăm valabil un mecanism bazat pe modularea redox a mediului, întrucât aceste organisme, ca autotrofe, modulează spre reducător, adică spre domeniul de stabilitate termodinamică a metalului. O altă proveniență a sărurilor reduse de Fe o constituie însăși relația biocenotică pe care aceste bacterii o pot stabili în cadrul foulingului biologic. Astfel, [16] menționează faptul că Gallionella ferruginea, cu rolul cel mai important în coroziune, se încrustează pe substratul metalic sub forma unor noduli în care se dezvoltă bacterii anaerobe; așa cum
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
corosive, atât pentru metale cât și pentru beton (în special de către algele albastre Schizothrix, Anacystis și Phormidium [16]); algele din ordinul Desmidiales (alge verzi) folosesc fierul (ionizat) astfel obținut pentru a-și impregna membrana cu săruri de fier [84]; − mecanismul biocenotic, bazat pe repetarea unui ciclu pasivizare-depasivizare datorat oscilațiilor rH-ului indus în biotop (apă) pentru menținerea homeostaziei redox a ecosistemului. O discuție specială, prilejuită de cele arătate acum, cu manifestare specială în cadrul algelor, este prilejuită de secreția de substanțe gelatinoase
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
nu este caracteristic exclusiv diatomeelor. Unele Chrysophyceae (alge aurii), aflate în dificultate, se închistează într’o membrană groasă de SiO2, pe care o părăsesc atunci când condițiile de mediu revin la normal [84], abandonând-o întru îngroșarea foulingului biologic; oscilațiile induse biocenotic ale rH-ului amintite supra, au un rol „catalitic“ asupra formării și abandonării acestor structuri silicioase. Pe lângă evidența contribuției la acumularea de material abiotic în fouling, atragem atenția asupra faptului că fenomenul este favorizat și de fluctuațiile (voite sau accidentale
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Efectul prezenței lichenilor ca generator de coroziune, se datorează în primul rând unui mecanism chimic, mai ales pe suprafețele exterioare expuse aerului. Lichenii acvatici pot provoca coroziune și prin mecanismele membranar, aerare diferențiată, gradient de concentrație, nu și prin mecanismul biocenotic și enzimatic. O consecință a existenței potențiale a lichenilor, implicit importanta lor agresiune corosivă, constă în faptul că ei se pot reconstitui oricând din algele și ciupercile existente în foulingul biologic. 2.3.2.2.2.4. Mușchii Sunt cele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
poate face, funcție de substanța/structura rezultată prin activitatea vitală a organismului consumator, la diferite niveluri ale șirului descompunătorilor. În al treilea rând, producătorul poate folosi energia solară ori chimică, cu alte cuvinte mai apare o dimensiune, axa OY a modelului biocenotic tridimensional (fig. 62); evident, mai pot fi luate în discuție și alte tipuri, particulare, ori/poate intermediare, de surse de energie primară. S’ar părea că spațialitatea modelului, inițiată la nivelul producătorilor, s’ar estompa într’o planeitate la nivelurile
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
specii alogene. O consecință a acestui fapt, cu relație directă cu cazul concret al unei instalații de răcire, merită câteva comentarii, fie ele măcar cu caracter exemplificator. O astfel de schimbare, în sensul creșterii temperaturii conduce - pentru autotrofe -, până la reechilibrarea biocenotică, la necesitatea unui rH reducător din partea mediului (apei). În zonele expuse, cu curgere intensă și implicit omogenizare bună, apare astfel neconcordanța dintre oferta mediului și cerințele organismelor, fapt tradus în dispariția acestora. Dar, în zonele ascunse, stagnante, unde influența chimică
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
foulingul biologic este manifestarea tendinței vieții de a coloniza orice spațiu, noțiunea trebuie tratată într’o tendință generalizatoare, depășind cazul concret, al unei instalații de răcire. Și astfel, pentru alte materiale și oarecum alte întrebuințări, dar și pentru alte structuri biocenotice, mai putem găsi consecințe mecanice. Este cazul pavimentelor sau zidurilor, străpunse de rădăcinile plantelor cormofite, sau a lemnului perforat de molusca Teredo navalis, prin acțiune mecanică - chiar dacă facilitată chimic (acizi) -, respectiv biochimic (enzime); în antiteză, talofitele folosesc exlusiv mijloace (bio
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fiziologic, a exista între stratul biotic și metal) a electrolitului reprezentat de ionii din apă să fie diferit de la o zonă la alta. Concluzia se impune de la sine. Depunerea poate fi neuniformă și din punct de vedere calitativ în ceea ce privește compoziția biocenotică a foulingului biologic, mai precis raportul dintre autoși heterotrofe însoțită de secreția, în cantități diferite de la o zonă la alta, a diferitelor substanțe, de catabolism sau modulatoare redox. Variabilitatea crește odată cu luarea în considerare nu doar a unui ion oarecare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sursă de electroni. Exemplul folosit de [14], pentru particularizarea celor amintite acum în cazul prezenței unor bacterii sulfat reducătoare - în calitate de heterotrof - și a unora ferooxidante - în calitate de autotrof - este reluat de noi în figura 68, într’o discuție bazată pe logica biocenotică, mai precis a succesiunii trofice. La anod, fierul este ionizat de către chemoautotrof: Procesul va fi stimulat atât prin consumul biologic de electroni cât și prin consumul chimic de Fe2+ în reacția sa cu S2- eliberat de heterotroful din preajmă și
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
pentru care molia posedă o hidrolază. Nylonul este astfel depolimerizat, spre „dezamăgirea“ moliei care abia acum bagă de seamă că acidul 6-aminocaproic ce rezultă nu e unul din „panoplia“ celor esențiali, implicit de nefolosit... 2.3.4.4.8. Mecanismul biocenotic [114] Pentru a prezenta acest ultim și ipotetic mecanism, facem apel la figura 57 și comentariul aferent din §2.3.3. În natură are loc într’adevăr un atare proces. Figura 69 arată evoluția rH-ului apei unui lac, unde
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
o protecție, adică o autosterilizare, putem discuta, în contextul ideii că nici o metodă de sterilizare nu asigură un succes de 100%, limitarea dezvoltării unui fouling biologic, chiar anemic, în acel spațiu izolat/închis. Și, pentru asta, făcând referire la mecanismul biocenotic (v. §2.3.4.4.8), comparăm figura 71, care reprezintă oscilațiile diurne de rH la nivelul ecosistemului dulcicol, cu acelea ale ecosistemului salin, marin (fig. 106 [119]), recunoscut ca fiind extrem de conservator. Și, într’adevăr, oscilațiile într’un interval
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]