13 matches
-
ruptura dintre „particular” și „întreg” (cultura ultimilor noastre decenii este atrasă de primul și evadează nevrotic de-al doilea); ruptura dintre natură și uman (cultura noastră „vitalistă”, fie opune aceste două polarități ale realului, fie le absoarbe în lăuntrul orizontului „biocentric” care întunecă surplusul de tip personologic); ruptura dintre uman și ceea ce depășește umanul (cultura de astăzi întâmpină greutăți să iasă din platoșa umanismului său unilateral care o împiedică să încerce ipoteza unei deschideri metaistorice și „supraomenești”); ruptura dintre etica privată
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
nu doar ființele raționale, ci orice ființă care poate suferi. Pe scurt, în teoriile antropocentrice ființele umane sunt considerate speciale pentru că sunt raționale, sunt agenți morali și au suflet, adică sensibilitate și conștiință. Etica mediului, prin asumpțiile sale ecocentrice sau biocentrice este centrată pe natură și este văzută ca o provocare în raport cu tradiția antropocentrică. Dar și în etica mediului putem deosebi între o orientare moderată care duce, în ultimă instanță, tot la antropocentrism, și o orientare radicală, care se desparte de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la o discontinuitate între centrul privilegiat și ceilalți, între Eu și Ceilalți. O perspectivă interesantă propune Gary Varner 130. Acesta, respingând holismul, formulează teza că numai organismele vii considerate în mod individual au interese morale. El își numește perspectiva "individualism biocentric" și o consideră non-antropocentrică și mai cuprinzătoare decât perspectiva inițială a susținătorilor drepturilor animalelor. Varner 131 deosebește între antropocentrismul evaluativ și antropocentrismul axiologic, acceptându-l pe cel de-al doilea. Antropocentrismul evaluativ definește omul ca ființă valorizatoare și elimină orice
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
superioare celorlalte ființe vii, nici în privința meritelor, nici în privința valorii lor inerente. Dar anumite concepții filosofice, așa cum ar fi umanismul vechilor greci, metafizica de inspirație monoteist creștină sau dualismul cartesian, afirmă superioritatea ființei umane asupra celorlalte ființe vii. Din perspectivă biocentrică se poate argumenta că apartenența tuturor ființelor vii la aceeași comunitate universală a vieții duce la aplicarea aceluiași concept de libertate asupra tuturor ființelor vii. Din perspectiva concepției biocentrice libertatea se deosebește de liberul arbitru, de ideea autonomiei și de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cartesian, afirmă superioritatea ființei umane asupra celorlalte ființe vii. Din perspectivă biocentrică se poate argumenta că apartenența tuturor ființelor vii la aceeași comunitate universală a vieții duce la aplicarea aceluiași concept de libertate asupra tuturor ființelor vii. Din perspectiva concepției biocentrice libertatea se deosebește de liberul arbitru, de ideea autonomiei și de ideea de libertate în sens sociopolitic. Libertatea unei ființe vii constă în posibilitatea de a-și realiza binele propriu. În sens aristotelic, viața bună pentru un organism constă în
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Libertatea unei ființe vii constă în posibilitatea de a-și realiza binele propriu. În sens aristotelic, viața bună pentru un organism constă în desăvârșirea naturii sale. Alții consideră însă că singura libertate posibilă constă în separația totală față de natură. Etica biocentrică presupune respectul față de natură și viață conform regulilor derivate dintr-o asemenea atitudine. Aceasta duce la o teorie a obligațiilor și la o teorie a virtuților. Inevitabil, acest ultim punct provoacă anumite controverse, în special în legătură cu modul în care virtuțile
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fi înțeleasă ca o dispoziție sau o trăsătură de caracter a agentului moral care este capabil să se achite de obligații. Dar sunt cele două, obligațiile și virtuțile, separabile în mod absolut? Oricum ar fi, regulile morale ale unei etici biocentrice sunt determinate de patru principii: 1) a nu face rău, adică a nu dăuna entităților din mediul natural care își urmăresc binele propriu; 2) a nu interveni în viața organismelor vii, adică a lăsa natura să-și urmeze cursul. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și, pe de altă parte, de acei teoreticieni ai mediului care iau în considerare întreaga comunitate biotică în sensul cel mai larg cu putință. Apărătorii drepturilor animalelor, așa cum ar fi Singer sau Regan, susțin o morală individualistă și favorizează egalitarismul biocentric, adică susținerea tezei că toate organismele sunt egale, pe când teoreticienii holiști ai mediului sunt interesați în primul rând de păstrarea stabilității și echilibrului ecosistemului ca întreg. Teoreticienii mediului consideră că merg mai departe decât apărătorii drepturilor animalelor. Doar extinderea sferei
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
adică egalizarea lor. Altfel, am ajunge la consecințe inacceptabile din perspectiva intereselor omenești și am defini drept conflict de interese egale o situație de felul celei descrise de Singer în care șobolanii mușcă niște copii. Se ajunge la trivializarea individualismului biocentric. De aceea, extinderea sferei moralității nu trebuie să excludă prioritizarea intereselor. Dar o asemenea ierarhizare creează alte probleme. Ne putem întreba cu privire la legitimitatea gradelor diferite ale unui drept precum cel la bunăstare. Ce anume ne îndreptățește să susținem că un
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu contează individualitatea autonomă, ci sinele și țesătura naturii. • Nivelul epistemologic. Este necesară o perspectivă holistă. Sesizarea întregului și a interdependențelor se realizează intuitiv. Moralitatea se poate constitui intuitiv. • Nivelul etic. Natura are valoare intrinsecă. Ecologia profundă susține un egalitarism biocentric, în opoziție față de antropocentrism. • Nivelul politicilor. Trecem printr-o criză ecologică și ținta strategică trebuie să fie oprirea degradării mediului ambient. Unii reprezentanți ai ecologiei profunde găsesc posibilă depășirea crizei prin readucerea în discuție a tezei lui Malthus cu privire la necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în balanță viața unui om și viața unui șarpe. 95 Garrett Hardin, "The Economics of Wilderness", în Natural History, 78, 1969, p. 176. 96 De exemplu, Varner formulează o alternativă individualistă la holismul susținut de teoreticienii mediului, așa-numitul "individualism biocentric". 97 Edgar Morin, L'an I de l'ére écologique: la Terre dépend de l'homme qui dépend de la Terre. Et dialogue avec Nicolas Hulot, Edition Tallandier, Paris, 2007, p. 29. 98 Ibidem, p. 14. 99 Ibidem, p. 20. 100
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ziua de azi, o treime din populație suferă deja de foamete endemică. Perspectivele ecologiste cele mai cunoscute sunt ecologia de profunzimexe "„ecologiedeprofunzime" (deep ecology), ambientalismulxe "„ambientalism" (environmentalism) și ecologia socialăxe "„ecologiesocială". Ecologiștii de profunzime teoretizează schimbarea perspectivei antropocentrice într-una biocentrică. Și celelalte ființe au valoare în sine, nu numai oamenii. Ambientalismul este o orientare mai holistă și are în vedere mai degrabă protecția întregului, a speciilor și a formelor minerale naturale decât a indivizilor. Cele mai multe dintre contribuțiile politice și legislative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
cu putință evoluția. Dezavantajul e că ne-a dat o formă perisabilă. Cu timpul, a trebuit să abandonăm o mulțime de iluzii. Între altele, iluzia geocentrică (odată cu Copernic) și iluzia antropocentrică (odată cu Darwin). Acum va trebui să abandonăm și iluzia biocentrică. Dacă privim din perspectivă mai largă, lucrurile se lămuresc. Universul s-a născut într-o stare fierbinte și amorfă. Treptat, materia s-a agregat. A sporit complexitatea. (Și dezordinea crește, entropia crește, dar nu e nici o contradicție, fiindcă pot exista
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]