17 matches
-
fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA CONSTANTIN STOENESCU Etica mediului Argumente rezonabile și întâmpinări critice INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte cheie: etica mediului, sfera moralității, individualism și holism etic, antropocentrism și biocentrism, eliberarea animalelor, datorii indirecte, "ecologie profundă", dezvoltare durabilă, etică globală Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Partea I. Etica mediului ca proiect teoretic / 11 1. Clarificări conceptuale / 11 1.1. Introducere / 11 1.1.1. De la miltitantismul ecologiștilor la filosofii de meserie / 11
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a întregilor / 65 3.2. Individualism și holism în etica mediului / 66 3.2.1. Sursele științifice ale holismului / 66 3.2.2. Sensuri ale holismului / 68 3.2.3. Câteva proiecte de inspirație holistă / 70 3.3. Antropocentrism, ecocentrism, biocentrism / 73 3.3.1. Antropocentrism și ecocentrism / 73 3.3.2. Este antropocentrismul inevitabil? / 76 3.3.3. Fascinația biocentrismului / 84 4. Argumente pentru etica mediului / 88 4.1. Argumentul valorii intrinseci sau "argumentul ultimului om" / 89 4.2. Un
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
3.2.2. Sensuri ale holismului / 68 3.2.3. Câteva proiecte de inspirație holistă / 70 3.3. Antropocentrism, ecocentrism, biocentrism / 73 3.3.1. Antropocentrism și ecocentrism / 73 3.3.2. Este antropocentrismul inevitabil? / 76 3.3.3. Fascinația biocentrismului / 84 4. Argumente pentru etica mediului / 88 4.1. Argumentul valorii intrinseci sau "argumentul ultimului om" / 89 4.2. Un argument bazat pe științele vieții / 92 4.3. Un argument utilitarist bazat pe interese / 94 4.4. Un argument antropologic
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
noi suntem în lume115. Reprezentanții "ecologiei profunde" merg și mai departe și caută o ancorare religioasă, cu precădere în credințele religioase orientale. Dar despre "ecologia profundă" mă ocup pe larg în alt capitol al acestei cărți. 3.3. Antropocentrism, ecocentrism, biocentrism 3.3.1. Antropocentrism și ecocentrism Putem deosebi în mod legitim între antropocentrism și ecocentrism ca forme ale eticii. Eticile tradiționale, în măsura în care permit dezvoltarea unei etici a mediului, sunt antropocentrice. O etică robustă a mediului va admite că anumite entități
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
antropocentrism axiologic. Spre o asemenea consecință ducea și extinderea domeniului moralității pe baza unui principiu de incluziune echilibrat prin asumarea unei ierarhii. Un asemenea antropocentrism axiologic admite așadar extinderea sferei moralității, se deschide spre diverse versiuni ale ecocentrismului, inclusiv spre biocentrism, dar și spre o perspectivă holistă, fără a renunța însă, în ultimă instanță, la angajamentul ontologic față de antropocentrism, adică la recunoașterea unei diferențe ontologice între ființa umană și natură. În finalul acestui paragraf, un scurt comentariu asupra unei distincții formulată
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aceea că în cazul antropocentrismului luminat conștientizăm faptul că interesele noastre pentru o viață bună depind de modul în care protejăm mediul înconjurător, de unde rezultă că un demers antropocentric își asumă și dimensiunea asigurării echilibrului ecosistemelor. 3.3.3. Fascinația biocentrismului O construcție posibilă a eticii mediului poate fi centrată asupra recunoașterii priorității valorii vieții, ceea ce ar însemna că toate ființele vii contează din punct de vedere moral și că ființele vii cu statut de agent moral au obligații directe față de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
au prima facie obligația de a asigura și de a promova binele acestei entități ca scop în sine și în raport cu entitatea însăși. Valoarea intrinsecă duce la realizarea binelui și de aici la asumarea responsabilităților de către agenții morali. Taylor consideră că biocentrismul este acceptabil pentru un observator ideal (adică rațional, bine informat și cu un grad înalt de conștiință) înțeles ca o concepție globală, completă, consistentă și lipsită de confuzii. Din punct de vedere științific, biocentrismul este compatibil cu toate adevărurile empirice
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de către agenții morali. Taylor consideră că biocentrismul este acceptabil pentru un observator ideal (adică rațional, bine informat și cu un grad înalt de conștiință) înțeles ca o concepție globală, completă, consistentă și lipsită de confuzii. Din punct de vedere științific, biocentrismul este compatibil cu toate adevărurile empirice, inclusiv cu acelea ale teoriei evoluției și ale ecologiei. Biocentrismul se bazează pe patru teze: • ființele umane, asemenea celorlalte ființe vii, sunt membre ale comunității vieții terestre; • specia umană, asemenea altor specii de ființe
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
informat și cu un grad înalt de conștiință) înțeles ca o concepție globală, completă, consistentă și lipsită de confuzii. Din punct de vedere științific, biocentrismul este compatibil cu toate adevărurile empirice, inclusiv cu acelea ale teoriei evoluției și ale ecologiei. Biocentrismul se bazează pe patru teze: • ființele umane, asemenea celorlalte ființe vii, sunt membre ale comunității vieții terestre; • specia umană, asemenea altor specii de ființe vii, este un element integrat într-un sistem de interdependențe în cadrul căruia supraviețuirea fiecărei ființe depinde
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o atitudine absolută de non-intervenție. Taylor își propune să identifice spațiul teoretic al fundamentării unei armonii între natură și civilizația umană. Pornim de la teza că cele două merită o considerație egală și că trebuie să găsim o cale de mijloc. Biocentrismul devine astfel, în egală măsură, atât un sistem de convingeri, cât și o concepție asupra lumii. 4. Argumente pentru etica mediului Etica mediului este construită, așa cum am precizat mai sus, prin extinderea sferei moralității, adică includerea unor entități naturale, altele
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mai bună înțelegere a funcționării ecosistemelor, ceea ce va duce la convergența dintre scopurile politice susținute de persoane cu concepții filosofice diferite despre mediul înconjurător. Concentrarea pe politici de mediu și pe realizarea convergenței duce la disoluția dihotomiei dintre antropocentrism și biocentrism, dar și a celei dintre abordarea individualistă și cea holistă. În al treilea rând, deosebesc între drepturi corelate cu datori și cu asumarea de obligații și responsabilități și ceea ce este corect din punct de vedere ecologic. Iar ceea ce este corect
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
susține că politicile bazate pe interesele omului și politicile ecologiste sunt, în cele din urmă, similare. Aceasta întrucât oamenilor le pasă de natură pentru că natura este importantă pentru ei. Este în interesul lor să protejeze natura. Diferența dintre antropocentrism și biocentrism ar fi numai una teoretică, nu și pragmatică. Indiferent de orientarea teoretică, principalele obiective aflate pe agenda ecologiștilor ar fi următoarele: • Conservarea biodiversității, a speciilor, a vieții sălbatice, precum și a habitatelor cum ar fi zone umede, estuare, păduri, deșerturi. • Repopularea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
individualistic and holistic approaches in environmental ethics, with a focus on identifying the sources of holism and providing an outline of some projects inspired by it. Another effort at clarification is dedicated to the conceptual distinctions between anthropocentrism, ecocentrism and biocentrism. The following chapter aims at identifying some arguments in favour of environmental ethics and produce potential constructions of environmental ethics. We develop here (in this order) the argument from intrinsic value, the argument based on life sciences, the utilitarian interest-based
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
case study - the Roșia Montană gold mining project - where principles of environmental ethics are applied. The list of bibliographical references is included at the end of the volume. Keywords: Environmental ethics, sphere of morality, ethical individualism and holism, anthropocentrism and biocentrism, animal liberation, indirect duties, "deep ecology", sustainable development, global ethics Résumé Éthique de l'environnement Arguments raisonnables et notes critiques Cet ouvrage propose une approche systématique et compréhensive du domaine de l'éthique de l'environnement. La première partie développe
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
l'environnement, avec un accent sur l'action d'identifier les sources du holisme et celle d'ébaucher quelques projets inspirés par le holisme. On se propose aussi de clarifier les différences conceptuelles entre l'anthropocentrisme, l'écocentrisme et le biocentrisme. Le livre continue avec un chapitre qui se propose d'identifier quelques arguments qui soutiennent l'éthique de l'environnement et d'esquisser des assemblages possibles pour l'éthique de l'environnement. En ordre, on développe ici l'argument de la
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
on applique des principes de l'éthique de l'environnement. Une collection de références bibliographiques utilisées dans cet ouvrage est présentée à la fin du volume. Mots-clés: Éthique de l'environnement, sphère de la moralité, individualisme et holisme éthiques, anthropocentrisme et biocentrisme, libération des animaux, devoirs indirectes, "écologie profonde", développement durable, éthique globale În aceeași serie, au mai apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Anul 1600. Cenzura imaginarului științific la începutul modernității, Dan Gabriel Sîmbotin • Cetatea lui Platon
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
G., Frică și cutremur, Humanitas, București, 2002; * Jung Carl G., Viața simbolică, în Opere alese, vol 18/1, Ed. Trei, București, 2008; * Kaplan Robert, Răzbunarea geografiei, Humanitas, București, 2014; * Koestler Arthur, Janus, Random House, New York, 1978; * Lanza Robert, Berman Bob, Biocentrismul, Ed. Livingstone, București, 2012; * Laszlo Ervin, The Creative Cosmos, Floris Books, Edinburg, 1993; * Leibniz, Gotfried Wilhelm von, Monadology, Scribner, New York,1951; * Lovejoy Artur, Marele lanț al ființei, Humanitas, București, 1997; * De Montbrial Thierry, Acțiunea și sistemul lumii, Expert, București, 2003
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]