83 matches
-
tradiții, obiceiuri, cu imagini stilistice bine stăpânite.Îmi place titlul volumului de față, este o metaforă frumoasă, o asociere între firele de iarbă și cuvintele poetului care se încheagă în „propoziții simple” să poată fi citite de „diminețile ... IX. POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIȚĂ, de Vasilica Ilie , publicat în Ediția nr. 2115 din 15 octombrie 2016. Poetul Dan Tipuriță vine în fața noastră cu un nou volum de poezie, inedit atât prin titlu cât și constructiv, ca filozofie a vieții:"Să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
vieții:"Să ne iubim deșertăciunile". Dacă luăm cuvântul „deșertăciune” mot-a-mot din titlul acestui volum, autorul ne îndeamnă să iubim chiar lucrurile fără preț, fără valoare din noi. În cuvântul de introducere al volumului, domnia sa denumește poezia acestui volum o „poezie biogenetică” pentru că, spune autorul: „încearcă să coboare în abisuri, să treacă dincolo de zăgazurile neauzului, ale nevăzului, în adâncul cunoașterii de sine, în lumea celulelor, a hematiilor, hormonilor, organelor generatoare și purtătoare de aceste omenești deșertăciuni, să le înțeleagă limbajul stărilor fiziologice
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
vieții:"Să ne iubim deșertăciunile". Dacă luăm cuvântul „deșertăciune” mot-a-mot din titlul acestui volum, autorul ne îndeamnă să iubim chiar lucrurile fără preț, fără valoare din noi. În cuvântul de introducere al volumului, domnia sa denumește poezia acestui volum o „poezie biogenetică” pentru că, spune autorul: „încearcă să coboare în abisuri, să treacă dincolo de zăgazurile neauzului, ale nevăzului, în adâncul cunoașterii de sine, în lumea celulelor, a hematiilor, hormonilor, organelor generatoare și purtătoare de aceste omenești deșertăciuni, să le înțeleagă limbajul stărilor fiziologice
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
Acasa > Literatura > Proza > POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIȚĂ Autor: Vasilica Ilie Publicat în: Ediția nr. 2115 din 15 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Poetul Dan Tipuriță vine în fața noastră cu un nou volum de poezie, inedit atât prin titlu cât și constructiv, ca filozofie
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]
-
vieții:"Să ne iubim deșertăciunile". Dacă luăm cuvântul „deșertăciune” mot-a-mot din titlul acestui volum, autorul ne îndeamnă să iubim chiar lucrurile fără preț, fără valoare din noi. În cuvântul de introducere al volumului, domnia sa denumește poezia acestui volum o „poezie biogenetică” pentru că, spune autorul: „încearcă să coboare în abisuri, să treacă dincolo de zăgazurile neauzului, ale nevăzului, în adâncul cunoașterii de sine, în lumea celulelor, a hematiilor, hormonilor, organelor generatoare și purtătoare de aceste omenești deșertăciuni, să le înțeleagă limbajul stărilor fiziologice
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]
-
da, versurile din acest volum sunt încărcate de frumusețea cuvântului, de sensibilitate, de iubire, ce își strigă durerea ce nu doare pentru că ele s-au născut în „intimitatea genetică a cromozomilor” unde „îngerii și-au hrănit cândva cu ele grădinile biogenetice”. Este o poezie inedită nu prin felul de a așeza versurile în poezie ci prin felul concepției filozofice a cuvintelor. Am admirat foarte mult fidelitatea acestei concepții prin faptul că autorul nu s-a abătut de la ea, a mers în
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]
-
am doar să-mi deșir din encefal/un fir de gând ușor ca o visare.” Mi-a plăcut acest gen aparte de creație al poetului Dan Tipuriță și îi urez mult succes cu acest volum. Vasilica Ilie Referință Bibliografică: Poezia biogenetică a poetului Dan Tipuriță / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2115, Anul VI, 15 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Vasilica Ilie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]
-
Și aceea sfioasă în cimitire”. Poeziile din volum nu au un ciclu continuu așa cum am citit de curând poezia lui Dan Tipuriță care s-a născut în „intimitatea genetică a cromozomilor” unde „îngerii și-au hrănit cândva cu ele grădinile biogenetice”, o poezie filozofică, cu versuri lungi, la poetul Petre Ion Stoica poezia este scurtă, (iată, sunt „propoziții de iarbă”), dezinvoltă, provocatoare, iscoditoare, cu întrebări, uneori retorice, o poezie care te încarcă pozitiv, luminoasă, uneori discretă, ca și cum, trebuie să mergi în
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
Mancuse, care ne-a vorbit vreo treizeci de minute despre agape, sindrofii, baluri mascate, Titus Livius și trufia lui Alexandru cel Mare, homeopatia lui Hahnemann, tratamentul psihanalitic la Sigmund Freud, decorarea cupolei catedralei din Parma de către Correggio și despre legea biogenetică fundamentală, ontogeneza repetă filogeneza și apoi ne-a dat lovitura de grație spunîndu-ne că, dintre toate limbile scrise de pe pămînt, numai alfabetul armean își are un părinte adevărat, numit Maștoț, care pe la anul patrusute cinci, după unii, i-a asigurat
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
Craig Wrisberg, Leslee Fisher, Charles Thompson, Gene Hayes, 2004, „The Experience of Christian Prayer in Sport”, În Journal of Psychology and Christianity, vol. 23, nr. 1 D’Aquili, Eugene; Laughlin, Charles Jr; McManus, John, 1979, The Spectrum of Ritual: A Biogenetic Structural Analysis, Columbia University Press, New York Da Matta, Roberto, 1977, „Constraint and License: A Preliminary Study of Two Brazilian National Rituals”, În Sally Falk Moore, Barbara Myerhoff (coord.), Secular Ritual, Van Gorcum, Amsterdam Da Matta, Roberto, 1991, Carnivals, Rogues and
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religions, MacMillan, New York Larionescu, Sanda, 2000, Apa În riturile legate de moarte, Univers, București Laughlin, Charles Jr, 1979, „Introduction”, În Eugene D’Aquili, Charles Laughlin Jr, John McManus, The Spectrum of Ritual: A Biogenetic Structural Analysis, Columbia University Press, New York Lavenda, Robert, 1997, Corn Fests and Water Carnivals: Celebrating Community in Minnesota, Smithsonian Institution Press, Washington Lawrence, Denise, 1967, „Rules of Misrule: Notes on the Doo Dah Parade in Pasadena”, În Alessandro Falassi (coord
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Skultans, Vieda, 1987, „Affliction”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religions, vol. I, MacMillan, New York Smith, John W., 1979, „Ritual in the Ethology of Communication”, În Eugene D’Aquili, Charles Jr Laughlin, John McManus, The Spectrum of Ritual: A Biogenetic Structural Analysis, Columbia University Press, New York Smith, Jonathan Z., 1982, Imagining Religion: from Babylon to Johnstown, Chicago University Press, Chicago Smith, Jonathan Z., 1987, To Take Place: Toward Theory in Ritual, University of Chicago Press, Chicago Smith, Jonathan Z., 2004
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
schimbă, ci mai degrabă ceea ce rămâne stabil și posibil de a fi prevăzut. Instrumentele sale, cele mai des utilizate în psihologie, sunt testele cu ajutorul cărora se fac predicții și se iau decizii asupra posibilităților de intervenție. Metoda rămâne tributară contextului biogenetic și admite că individul este dotat cu caracteristici stabile, iar comportamentele sale rămân constante. Metoda psihometrică constă în determinarea stadiului actual de funcționare a individului. Când mediul este static și previzibil, performanța individului este la fel. Dar, într-o lume
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
gender nu este însă ușor de realizat datorită, cum s-a văzut, extraordinarei infuzări a stereotipiilor bărbat-femeie în aproape toate culturile și segmentele populaționale. Să mai reamintim că respectivele stereotipii nu sunt neapărat false, multe dintre ele având un referențial biogenetic. În orice caz, reale sau nu, diferențele bărbat-femeie au fost teoretizate, înscrise în cărțile fundamentale ale diferitelor religii și astfel perpetuate, cum se întâmplă, de exemplu, în concepția iudaico-creștină, unde rolul dominant al bărbatului este decretat ca o axiomă. Supunerea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
violenței (și nu neapărat al celei reactive) tulburările psihice și emoționale, personalitatea dizarmonică, consumul de alcool și droguri. Nu e vorba atât de boli mentale (schizofrenie, retardare), cât de un potențial psihoemoțional favorabil agresivității, ce ține de combinația dintre datele biogenetice, socializarea emoțională defectuoasă și experiențele traumatice de viață. La abuzul sexual față de copii se invocă neputința de expresivitate normală a masculinității, constatându-se că mulți dintre bărbații înclinați spre pedofilie și incest sunt timizi și stângaci în relațiile cu adulții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
explicația genetico-biologică nu e singura alternativă la cea transcendentală; acesteia din urmă i s-a opus și i se poate opune cu succes și cea economico-socială șipsihoculturală. Evoluția umană este în primul rând una tehnologică, economică, socială, și mai puțin biogenetică, lucru recunoscut de Wilson însuși. Ansamblul vieții spirituale, variațiile socioculturale pot fi înțelese mai complex făcând apel la factori de această natură, structural-sociali și simbolici. În termenii genetici s-ar putea vorbi totuși despre baza emoțională a respectivelor conținuturi psihosociale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
îndrăgostească și să fie grijulii cu odraslele lor. Chiar dacă respectivul scenariu evolutiv s-ar dovedi adevărat, apare limpede că, o dată cu cristalizarea unor civilizații, factorii culturali, dintre care practicile și credințele religioase și, mai apoi, legile, au accentuat sau estompat tendințele biogenetice și le-au dat conținut specific. E. Hatfield și G. Walster (1981) cred că cei mai mulți dintre oameni se îndrăgostesc atunci când sunt îndeplinite următoarele trei condiții (vezi și Radu, coord., 1994): 1) Expunerea la imagini și modele despre cum arată dragostea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fenomene sunt prezente în grupurile mai extinse, difuze și fără obiective comune precise, cum sunt, de exemplu, clasele de elevi, comunitățile rurale, națiunile. Aici nu doar indivizii intră în competiție și conflict, ci și grupuri întregi. Există neîndoielnic o bază biogenetică a tendințelor competiționale și conflictuale, dar, după cum am arătat în capitolul 2, biologicul uman are și resorturi cooperante și chiar altruiste, ființa umană fiind și una colectivă. Oricum, cert este că rivalitățile intrași intergrupale au în primul rând determinanți socioculturali
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
distanță. În cadrul acestora, pasivitatea și contemplarea estetice cedează locul interactivității și teleprezenței, proximitatea și distanța, absența și prezența devenind concepte interșanjabile și fluide. Pe de altă parte, evidențiază interacțiunea dialogică dintre diferite specii, reconsiderând noțiuni ale identității umane, ale subiectivității biogenetice și ale responsabilității pentru celălalt, problematici ale evoluției și ale drepturilor animalelor. În acest stadiu biodigital, al ființei intermediare și hibride, corporalitatea și natura se conjugă cu artificialitatea și tehnologia, până în pragul mutațiilor profunde în statutul artei și în domeniile
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
zigot (Green Fluorescent Protein sau GFPĂ devine „obiectul”/„subiectul” câtorva expoziții artistice transgenice. Realizat cu sprijinul specialiștilor în biotehnologie, iepurele este un exemplu de bioart, în dimensiunea transdisciplinară a sintagmei. Astfel de lucrări acordă semnificație estetică și transestetică descoperirilor tehnoștiințifice, biogenetice și digitale. Dacă în domeniul medical, animalele alterate genetic sunt testate și/sau utilizate în vindecarea unor boli prin transplant de organe (mai ales inima sau ficatulă sau de creier (în cazul bolii Parkinsonă, pentru artist aceste descoperiri științifice devin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1)Justiția imanentă și sanctificarea / 238 2)Mitul mîntuirii / 251 3)Falsa sfințenie / 265 4)Actualitatea problemei esențiale / 271 5)Anticristul: "Satan" / 273 3.VALORI ȘI NON-VALORI / 280 1)Sfințenia și sănătatea psihică / 280 2)Scara valorilor și imanența sa biogenetică / 284 PAUL DIEL / 293 Prefață MITOLOGIA ȘI SIMBOLISTICA DIVINITĂȚII O INTERPRETARE PSIHOLOGICĂ 1. Paul Diel și critica metafizicii speculative Paul Diel, psiholog francez de origine austriacă, a fost un discipol recunoscut al lui S. Freud și A. Adler. A avut
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
vital al insatisfacției, destinul omului este cel de a fi nevoit să caute satisfacțiile spiritului: adevărul, o cale mai bună de adaptare, aptitudinea de a se orienta în viață într-un mod rațional. Aici se află rădăcina profundă sub aspect biogenetic a problemei etice insuficient pusă în filosofie și eliminată prea radical de toate formele psihologiei comportamentului, de psihometria testelor, de behaviorism, pavlovism, organicism, psihiatrie etc. Se cuvine să adăugăm că în lipsa indispensabilei baze biogenetice, care ar trebui să înlocuiască vechile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
se află rădăcina profundă sub aspect biogenetic a problemei etice insuficient pusă în filosofie și eliminată prea radical de toate formele psihologiei comportamentului, de psihometria testelor, de behaviorism, pavlovism, organicism, psihiatrie etc. Se cuvine să adăugăm că în lipsa indispensabilei baze biogenetice, care ar trebui să înlocuiască vechile speculații metafizice problema etică este fals pusă și în speculațiile pseudo-filosofice ale epocii noastre (existențialismul, fenomenologia, structuralismul etc.) Iată de ce, pentru a umple lacuna imensă a științelor despre viață, istoria gîndirii moderne a schițat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ales pseudo-spirituale. Sensul miturilor, condensat în simbolul "Dumnezeu" este tocmai eliminarea tuturor tabuurilor convenționale moraliste și amoraliste pentru a le înlocui cu legea etică referitoare la armonie a supraconștientului, care are drept obiect dorințele sexuale, materiale și spirituale. De origine biogenetică după cum vom vedea -, supraconștiința este foița etică, deoarece este forța spiritualizantă sub forma legii și a impunerii armoniei: forță sublimantă 27. Dumnezeu nu este o iluzie, Dumnezeu este un mit. Dar este oare mitul altceva decît o iluzie? Conține el
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
27. Dumnezeu nu este o iluzie, Dumnezeu este un mit. Dar este oare mitul altceva decît o iluzie? Conține el într-adevăr un sens ascuns, reflectă el viața umană? Este el realmente o imagine supraconștientă în care s-a condensat biogenetic sensul imanent al vieții? Credința în divinități își are originea în mituri, în esență, ele prezintă actele divinităților, conferindu-le sentimente, o voință și intenții față de oameni. Faptul că divinitățile multiple sînt în cele din urmă înlocuite și concentrate în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]