85 matches
-
special de protecție, specii cu valoare științifică și ecologică deosebită, precum și pentru acele habitate în care există și alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesită măsuri de protecție și conservare in situ; ... c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, științific, educațional, sanogen și recreativ; ... d) elementele și formațiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice și altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural; ... e) tipurile de habitate naturale, precum și pentru speciile de plante și animale de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188904_a_190233]
-
special de protecție, specii cu valoare științifică și ecologică deosebită, precum și pentru acele habitate în care există și alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesită măsuri de protecție și conservare în situ; ... c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, științific, educațional, sanogen și recreativ; ... d) elementele și formațiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice și altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural; ... e) tipurile de habitate naturale, precum și pentru speciile de plante și animale de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205543_a_206872]
-
special de ocrotire, specii cu valoare științifică și ecologică deosebită, precum și pentru acele habitate în care există și alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesită măsuri de ocrotire și conservare în situ; ... c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, științific, educațional, sanogen și recreativ; ... d) suprafețele din arealele agricole care conserva și/sau pot reface diversitatea biologică specifică, cu resurse genetice vegetale și animale de importanță ecologică, pedogenetica, economică și științifică, pentru ameliorarea speciilor cultivate și domestice, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
economia forestieră compatibilă cu natura atât ca sursă de venituri suplimentare pentru exploatațiile agricole, cât și ca activitate auxiliară a persoanelor angajate în sectorul agricol; (b) luarea în considerare a funcțiilor protectoare, productive și recreative, precum și a funcțiilor ecologice și biogenetice ale pădurilor, în raport cu suprafețele agricole, ținând seama de condițiile locale specifice și în armonie cu peisajul; (c) o reglementare a economiei de pășunat și a populării cu vânat, pentru a evita orice prejudiciu intolerabil adus pădurilor și culturilor. Articolul 14
22006A0930_01-ro () [Corola-website/Law/294556_a_295885]
-
America de Nord pe 8 iunie 2012. În timp ce silueta unei nave spațiale se îndepărtează, un extraterestru umanoid bea un lichid întunecat cu bule și apoi începe să se dezintegreze. După ce rămășitele sale cad într-o cascadă, ADN-ul extraterestrului declanșează o reacție biogenetică. În 2089, arheologii Elizabeth Shaw și Charlie Holloway descoperă o hartă stelară care apare la mai multe culturi antice care n-au avut legături între ele. Ei interpretează acest lucru ca pe o invitație din partea înaintașilor umanității pe care-i
Prometheus (film) () [Corola-website/Science/323781_a_325110]
-
care Îi urmează. Această tipologie trimite În mod explicit la teoria sectoarelor culturale a lui Hall (ibidem, p. 137 și urm.). În sfârșit, unii consideră că identitatea individuală globală este o „identitate socială” (Mucchielli, 1986, p. 75), alcătuită din trăsături biogenetice (sex, vârstă, filiație etc.), administrative (stare civilă, nume etc.), socio-economice (profesie, venituri etc.) și culturale. Alain Caillé (citat de Dortier, 1998, p. 52) propune „patru mari zone concentrice” care se suprapun unele altora, de la cea mai mare (umanitatea) la cea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
toate apartenențele menționate, fie pentru că se confundă cu cea de apartenență etnică, ceea ce se Întâmplă adesea (nu și la Abou, supra, care pare să definească apartenența etnică drept o apartenență În același timp culturală și politică, având chiar și trăsături biogenetice și colective). Or, se cuvine semnalat faptul că, pe de o parte, termenul de etnie, dacă se bazează pe criterii biogenetice, se suprapune În parte cu noțiunea mai veche, astăzi respinsă, de rasă (Gresle et alii, 1994, p. 119): În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
care pare să definească apartenența etnică drept o apartenență În același timp culturală și politică, având chiar și trăsături biogenetice și colective). Or, se cuvine semnalat faptul că, pe de o parte, termenul de etnie, dacă se bazează pe criterii biogenetice, se suprapune În parte cu noțiunea mai veche, astăzi respinsă, de rasă (Gresle et alii, 1994, p. 119): În consecință, nu este nici pertinent, nici acceptabil din punct de vedere deontologic. Este și motivul pentru care, pe bună dreptate, când
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
parte, singurele definiții disponibile și pertinente din științele umane (inclusiv cele traduse din limbi În care termenul nu are numaidecât conotații negative) fac În fapt trimitere la noțiunea de „comunitate culturală” bazată pe interacțiune socială (și lipsită de orice categorisire biogenetică, cf. Barth, 1995; Gresle et alii, 1994, p. 119). În sfârșit, este important să abordăm multiplicitatea apartenențelor cu prudență și În mod nuanțat: „Nu mai există răspunsuri simple la Întrebările legate de identitate. De fapt, alegerea unui răspuns simplu este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Înspre căutarea infantilă a unei origini pure” (Leroux, 1997, p. 12). Există, probabil, aspecte culturale În orice apartenență colectivă, unele dintre aceste apartenențe fiind de altminteri bazate mai ales pe astfel de trăsături, Însă există și alte elemente (politice, economice, biogenetice etc.) care se pot dovedi prioritare. De unde rezultă că nu putem vorbi niciodată ă sau doar foarte rar ă despre o suprapunere perfectă Între apartenența culturală și alte tipuri de apartenențe (de exemplu, cea națională, În sensul juridico-politic al termenului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
internațională. Cele trei aspecte sunt menite să rafineze și să operaționalizeze paradigma părților și a întregului. Între diferitele părți, ca și în interiorul acestora, între părți și întregul social, există tensiuni generate de anumite predispoziții și forțe dinamogene: egoismul de factură biogenetică, pragmatismul rațional al compromisului de sumă non-nulă, altruismul etico-spiritual. Coexistența tensionată a egoismelor, pragmatismelor, altruismelor la nivelul indivizilor, grupurilor, partidelor, instituțiilor statului, societății globale manifestă în ciocnirea intereselor, concurența grupurilor, selecția elitelor generează anumite raporturi de putere. Este vorba despre
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de civilizație, iar americanii îi considerau pe europeni demodați. Nu mă așteptam la așa ceva atunci când am părăsit guvernul în 2001. În acel moment, credeam că parteneriatul transatlantic era solid, în ciuda divergențelor referitoare la unele chestiuni precum subvențiile comerciale și alimentele biogenetice. Chiar dacă ministrul de externe francez Hubert Vedrine a criticat America, etichetând-o drept o "hiperputere", Statele Unite și Franța s-au unit cu restul Europei pentru a opri criza din Kosovo. Puternicul și Atotputernicul este, într-un fel, o pledoarie pentru
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
explicația genetico-biologică nu e singura alternativă la cea transcendentală; acesteia din urmă i s-a opus și i se poate opune cu succes și cea economico-socială șipsihoculturală. Evoluția umană este în primul rând una tehnologică, economică, socială, și mai puțin biogenetică, lucru recunoscut de Wilson însuși. Ansamblul vieții spirituale, variațiile socioculturale pot fi înțelese mai complex făcând apel la factori de această natură, structural-sociali și simbolici. În termenii genetici s-ar putea vorbi totuși despre baza emoțională a respectivelor conținuturi psihosociale
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
îndrăgostească și să fie grijulii cu odraslele lor. Chiar dacă respectivul scenariu evolutiv s-ar dovedi adevărat, apare limpede că, o dată cu cristalizarea unor civilizații, factorii culturali, dintre care practicile și credințele religioase și, mai apoi, legile, au accentuat sau estompat tendințele biogenetice și le-au dat conținut specific. E. Hatfield și G. Walster (1981) cred că cei mai mulți dintre oameni se îndrăgostesc atunci când sunt îndeplinite următoarele trei condiții (vezi și Radu, coord., 1994): 1) Expunerea la imagini și modele despre cum arată dragostea
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fenomene sunt prezente în grupurile mai extinse, difuze și fără obiective comune precise, cum sunt, de exemplu, clasele de elevi, comunitățile rurale, națiunile. Aici nu doar indivizii intră în competiție și conflict, ci și grupuri întregi. Există neîndoielnic o bază biogenetică a tendințelor competiționale și conflictuale, dar, după cum am arătat în capitolul 2, biologicul uman are și resorturi cooperante și chiar altruiste, ființa umană fiind și una colectivă. Oricum, cert este că rivalitățile intrași intergrupale au în primul rând determinanți socioculturali
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lor între 1801-1809. Dintre cele două contribuții se pare că prima a fost cea mai importantă. Afirmația "Toți oamenii sunt născuți egali" a fost inspirată din citirea utopiei lui Bacon și a filosofiei lui John Locke. Deși reprezită un fals biogenetic, propoziția conține cele mai semnificative cuvinte din istoria Americii și a democrației. Reprezintă standardul moral pe baza căruia SUA există. 28 John Locke (1632-1704), filosof al Iluminismului. Consideră libertatea ca esența existenței, explică implicațiile ei în contractul social și definește
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Dimpotrivă, elevul său s-a simțit foarte onorat că profesorul sa interesat de munca sa. E. Haeckel era un pedagog desăvârșit. Știa să-și modeleze discipolii, însă avea și cultul profesorilor săi. Față de J. Müller, cu care a lansat teoria biogenetică fundamentală, avea un adevărat cult și îl prezenta studenților săi la superlativ. „Când uneori obosesc la lucru, pentru a căpăta puteri noi, n-am decât să privesc la portretul lui Johanes Müller, care se află în camera mea de lucru
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mult mai îngrijorătoare decât violarea drepturilor de proprietate intelectuală. Apariția în Europa sau Asia a unei superputeri ostile ar crea mai multă anxietate decât apariția în Caraibe a unui nou dictator sau decât o dispută cu Europa privind siguranța alimentelor biogenetice. De asemenea, prioritățile se schimbă. Dacă vă aflați într-un caiac, cu intenția de a vă relaxa, prioritățile se vor modifica dacă descoperiți brusc că vă îndreptați spre o cascadă. În ultimii patruzeci de ani, locuri puțin probabile precum Vietnam
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
schimbă, ci mai degrabă ceea ce rămâne stabil și posibil de a fi prevăzut. Instrumentele sale, cele mai des utilizate în psihologie, sunt testele cu ajutorul cărora se fac predicții și se iau decizii asupra posibilităților de intervenție. Metoda rămâne tributară contextului biogenetic și admite că individul este dotat cu caracteristici stabile, iar comportamentele sale rămân constante. Metoda psihometrică constă în determinarea stadiului actual de funcționare a individului. Când mediul este static și previzibil, performanța individului este la fel. Dar, într-o lume
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a așa-numitei cicatrice mugurale. 1.1.1.8. Regenerarea peretelui celular de către protoplaști Datorită capacității lor de a regenera peretele celular și de a se transforma în celule normale (reversia protoplaștilor), protoplaștii au fost intens utilizați pentru studiul aspectelor biogenetice, morfo-structurale și fiziologice ale acestui înveliș celular. Până în prezent au fost obținuți protoplaști la numeroase specii de alge, fungi și plante superioare. Drojdiile se numără printre organismele, care au procurat cele mai mari satisfacții în acest sens. Eddy și Williamson
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
proteină. Proteinele au o strictă ordonare spațială, specifică fiecărei subunități. Topografia proteinelor ribozomale are neîndoielnic un sens funcțional, iar constanța sa nu poate fi explicată decât prin specificitatea interacțiilor proteine-ARN. Secvențele nucleotidice bine definite interacționează întotdeauna, într-o anumită etapă biogenetică, numai cu anumite proteine. Deci, interacțiunea ARN-proteine este ordonată nu numai topologic ci și cronologic. Ordonarea tridimensională a proteinelor ribozomale ar fi greu de realizat în absența ARNr. Rezultatele unor cercetări experimentale de reconstituire in vitro pledează în favoarea existenței
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
gender nu este însă ușor de realizat datorită, cum s-a văzut, extraordinarei infuzări a stereotipiilor bărbat-femeie în aproape toate culturile și segmentele populaționale. Să mai reamintim că respectivele stereotipii nu sunt neapărat false, multe dintre ele având un referențial biogenetic. În orice caz, reale sau nu, diferențele bărbat-femeie au fost teoretizate, înscrise în cărțile fundamentale ale diferitelor religii și astfel perpetuate, cum se întâmplă, de exemplu, în concepția iudaico-creștină, unde rolul dominant al bărbatului este decretat ca o axiomă. Supunerea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
violenței (și nu neapărat al celei reactive) tulburările psihice și emoționale, personalitatea dizarmonică, consumul de alcool și droguri. Nu e vorba atât de boli mentale (schizofrenie, retardare), cât de un potențial psihoemoțional favorabil agresivității, ce ține de combinația dintre datele biogenetice, socializarea emoțională defectuoasă și experiențele traumatice de viață. La abuzul sexual față de copii se invocă neputința de expresivitate normală a masculinității, constatându-se că mulți dintre bărbații înclinați spre pedofilie și incest sunt timizi și stângaci în relațiile cu adulții
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
6, p. 34). Iată așadar, trei realități care caracterizează ființa umană în creștere interes, efort, creație toate avîndu-și izvorul în "elanul vital". Acest elan tinde cu puterea pe care i-o conferă legitățile naturii spre creșterea propriei sale puteri (legea biogenetică) (7). Potrivit acestei legi, viața psihică cunoaște, pe de o parte un proces de "diviziune a muncii", de diferențiere (sentimentele devin mai fine, mai nuanțate, inteligența mai suplă și mai rapidă) și, pe de altă parte, un proces de unificare
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nuanțate, inteligența mai suplă și mai rapidă) și, pe de altă parte, un proces de unificare, de concentrare, care îi conferă putere, fermitate. Întemeindu-se pe concepția evoluționistă, căreia îi adaugă propriile sale observații asupra copiilor, Ad. Ferrière, conform "legii biogenetice", reafirmă paralelismul între viața individuală și evoluția speței umane (6, pp. 40-59; vezi 8). El stabilește mai multe etape de dezvoltare a ființei umane în creștere, care corespund unor stadii ale dezvoltării societății. Trăsăturile caracteristice ale fiecărui stadiu devin apoi
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]