85 matches
-
exaltării imaginative. Spiritul valorificator al omului nu creează valorile. Acestea preexistă independent de el. Spiritul uman ar trebui să redescopere valorile-călăuză din cauză că omul este expus opțiunii valorificatoare între o multitudine de dorințe contradictorii. Supraconștiința etică nu este altceva decît reminiscența biogenetic imanentă a unității originare preconștient impulsivă, instinctiv călăuzită și scutită de orice rătăcire, devenită la nivel uman instinct supraconștient, imperativ etic al reunificării armonioase a dorințelor multiple în vederea satisfacerii lor raționale. Valorile autentice ale supraconștiinței etice reprezintă armoniile gîndirii, ale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
motiv care face ca limbajul simbolic, facultate de expresie supraconștient imanentă funcționării psihice, să reprezinte idealul-călăuză valabil pentru orice om prin simbolul ce personifică "Divinitatea" și, prin imaginea transcendentă a "Divinității-Judecător", originea valorilor într-adevăr imanente din punct de vedere biogenetic. Idealul se impune de la sine vieții, căci este unica posibilitate a manifestării unei morale naturale: dragostea de eul esențial în locul fantasmei vanitoase. Dragostea autentică de sine este acceptarea necesității de a lupta introspectiv împotriva autosupravalorificării vanitoase legate de devalorizarea excesivă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
distanță. În cadrul acestora, pasivitatea și contemplarea estetice cedează locul interactivității și teleprezenței, proximitatea și distanța, absența și prezența devenind concepte interșanjabile și fluide. Pe de altă parte, evidențiază interacțiunea dialogică dintre diferite specii, reconsiderând noțiuni ale identității umane, ale subiectivității biogenetice și ale responsabilității pentru celălalt, problematici ale evoluției și ale drepturilor animalelor. În acest stadiu biodigital, al ființei intermediare și hibride, corporalitatea și natura se conjugă cu artificialitatea și tehnologia, până în pragul mutațiilor profunde în statutul artei și în domeniile
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
zigot (Green Fluorescent Protein sau GFPĂ devine „obiectul”/„subiectul” câtorva expoziții artistice transgenice. Realizat cu sprijinul specialiștilor în biotehnologie, iepurele este un exemplu de bioart, în dimensiunea transdisciplinară a sintagmei. Astfel de lucrări acordă semnificație estetică și transestetică descoperirilor tehnoștiințifice, biogenetice și digitale. Dacă în domeniul medical, animalele alterate genetic sunt testate și/sau utilizate în vindecarea unor boli prin transplant de organe (mai ales inima sau ficatulă sau de creier (în cazul bolii Parkinsonă, pentru artist aceste descoperiri științifice devin
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ca pondere din total (%); * ponderea din totalul speciilor cunoscute a speciilor de mamifere amenințate, păsări amenințate, reptile amenințate, amfibieni amenințați, pești amenințați etc. În mod deliberat sau accidental, oamenii au transportat mii de specii la distanțe mari față de centrul lor biogenetic sau arealele naturale de răspândire. Unele din aceste specii s-au dovedit a fi invadatoare/invazive. O specie invadatoare are capacitatea de a stabili populații viabile în afara arealului nativ, dezvoltându se exploziv și punând în pericol speciile native. Speciile invadatoare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de explorare și de comportamentele de consum ce-l însoțesc, i-ar atribui furiei un statut de răspuns apetitiv și instrumental. Acest tip de învățare este asigurat de o condiționare clasică sau operantă și observarea directă sau indirectă. În afară de determinismul biogenetic și neuronal, educația are de asemenea un rol important în controlarea agresivității cu condiția ca ea să înceapă înainte de nașterea copilului, pentru că ulterior individul va urmări comportamente agresive în timpul procesului său de dezvoltare până la vârsta maturității (Renfrew, 1997). Din această
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de evoluție diferită de alte grupe din același areal (Dan Cogălniceanu, 1999). În practică, pentru descrierea speciilor se utilizează o serie de criterii care uneori sunt subiective, uneori se utilizează criterii descriptive. Ele țin seama de caractere morfologice, fiziologice, cariologice, biogenetice. Există și criterii etologice (comportamentaleă și criterii ecologice folosite mai puțin, dar folosirea acestor criterii diverse dau naștere deseori la confuzii și unori se ajunge ca subpopulațiile întâlnite de exmplu în insule, care sunt clar diferite sub aspect morfologic, să
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Craig Wrisberg, Leslee Fisher, Charles Thompson, Gene Hayes, 2004, „The Experience of Christian Prayer in Sport”, În Journal of Psychology and Christianity, vol. 23, nr. 1 D’Aquili, Eugene; Laughlin, Charles Jr; McManus, John, 1979, The Spectrum of Ritual: A Biogenetic Structural Analysis, Columbia University Press, New York Da Matta, Roberto, 1977, „Constraint and License: A Preliminary Study of Two Brazilian National Rituals”, În Sally Falk Moore, Barbara Myerhoff (coord.), Secular Ritual, Van Gorcum, Amsterdam Da Matta, Roberto, 1991, Carnivals, Rogues and
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religions, MacMillan, New York Larionescu, Sanda, 2000, Apa În riturile legate de moarte, Univers, București Laughlin, Charles Jr, 1979, „Introduction”, În Eugene D’Aquili, Charles Laughlin Jr, John McManus, The Spectrum of Ritual: A Biogenetic Structural Analysis, Columbia University Press, New York Lavenda, Robert, 1997, Corn Fests and Water Carnivals: Celebrating Community in Minnesota, Smithsonian Institution Press, Washington Lawrence, Denise, 1967, „Rules of Misrule: Notes on the Doo Dah Parade in Pasadena”, În Alessandro Falassi (coord
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Skultans, Vieda, 1987, „Affliction”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religions, vol. I, MacMillan, New York Smith, John W., 1979, „Ritual in the Ethology of Communication”, În Eugene D’Aquili, Charles Jr Laughlin, John McManus, The Spectrum of Ritual: A Biogenetic Structural Analysis, Columbia University Press, New York Smith, Jonathan Z., 1982, Imagining Religion: from Babylon to Johnstown, Chicago University Press, Chicago Smith, Jonathan Z., 1987, To Take Place: Toward Theory in Ritual, University of Chicago Press, Chicago Smith, Jonathan Z., 2004
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]