47 matches
-
“Cercetătorul științific I, Sorin Geacu, doctor în geografie și biologie, șeful colectivului de biogeografie - mediu, la Institutul de Geografie, Academia Română, București, a publicat o serie de articole privind arborii excepționali. Fagul de la Miroasă, comuna Bălăbănești, județul Galați, situat la limita estică a arealului european, are vârstă de 170 de ani, înălțimea de 21 m
Arbori excepţionari, impozante monumente ale naturii, din comuna Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/339974_a_341303]
-
în areale aflate sub presiune antropică (agricultură, suprapășunat). Habitatul natural al plantei, care este mezoxerofilă - mezofilă sunt pajiștile de pratostepă din silvostepă dezvoltate pe faeoziomuri și cernoziomuri luvice (habitat nerecunoscut în UE, dar binecunoscut și esențial în școala rusă de biogeografie - lugovaie stepi). Aceste habitate sunt în silvostepele din România în acea mai mare parte distruse prin suprapășunat și mai ales convertirea în terenuri agricole (solurile fiind foarte fertile) astfel încât specia este reprezentată la noi în majoritatea situațiilor prin sectoare
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată și a Listei Monumentelor Istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015 - publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 113 bis, 15.02.2016 Posea G., 2006, "Geografia fizică a României. Partea 2: Clima, apele, solurile, biogeografia, hazardele naturale: autoevaluare, întrebări și răspunsuri", București: Editura Fundației "România de Mâine"; Posea Grigore, coordonator, Enciclopedia Geografică a României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982. www.insse.ro - site-ul Institutului Național de Statistică xxxx, 2006, Formularul Standard Natura 2000 pentru declararea
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
mult de prin anul 1970, iar în prezent există în lume un număr extrem de mare de jurnale și de reviste specializate care studiază și analizează riguros cele mai interesante și delicate probleme despre ecosisteme prin chestiuni concrete de agricultură, biologie, biogeografie, ecologie, economie, ecosănătate, farmaceutică, geopolitică, medicină, religie, sociologie sau altele. Uneori, este suficient să măsurăm, într-un anumit fel, gradul de concentrare sau de diversitate a elementelor unei mulțimi oarecare și în particular ale unui ecosistem după o anumită caracteristică
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
nu tipărea un rând până nu se informa asupra tuturor publicațiilor, era un specialist eminent după opinia tuturor, în curent cu orice-l privea, un profesor bun, fricos de orice hazard intelectual și lucra fără grabă la un manual de biogeografie, în vederea căruia își agonisise un ierbar colosal, denumit exiccatum, în mai multe volume și pentru care Ioanide practicase într-un perete al sălii niște rafturi de stejar negru. Acesta era și singurul lux fin al casei Conțescu. Încolo, geograful cumulase
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
naturii, așa cum face principiul selecției naturale, va putea fi caracterizat ca fiind bine susținut, chiar dacă nu va putea fi probat în mod experimental. De ce un principiu care unifică și explică o uriașă varietate de fapte acumulate prin cercetări de paleontologie, biogeografie, sistematică, embriologie, anatomie comparată și etologie nu ar fi tot atât de bine întemeiat pe experiență cum este o anumită corelație care poate fi testată experimental? Până astăzi, cercetători pentru care știința experimentală reprezintă prototipul științei sunt înclinați să pună la îndoială
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
1973)Descrierea Moldovei, Ed. Minerva, București. 19.Caraman, P. (1988)Studii de folclor, vol.II, Ed. Minerva, București. 20.Cardaș , M. (1983)Mic lexicon ilustrat al noțiunilor de sistematizare, Ed. Tehnică, București. 21.Călinescu, R., Bunescu, A., Pătroescu, M.N. (1972)Biogeografie, E.D.P.. București. 22. Cămărășescu, I. (1928)Ghidul drumurilor din România, A.C.R.R., București. 23.Chirica, V., Tanasache, M. (1984, 1985) Repertoriul arheologic al județului Iași, vol. I și II, Inst. Ist. Arh. "A.D.Xenopol", lași. 24.Chintă, C. (1888)Dicționar
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Friedrich Wilhelm Heinrich Alexander von Humboldt (1769-1859), geograf, naturalist, lingvist și filosof german. Explorator al Americii Latine, descrie, cu un talent narativ deosebit, experiențele științifice, de biologie, din peregrinările sale (în nenumărate volume). Este considerat ca inițiatorul unei noi științe, "biogeografia". 58 Sir Charles Lyell (1797-1875), geolog și avocat englez. Născut într-o zonă stâncoasă, își însușește tainele geologiei ca autodidact, după care asistă la cursuri organizate. Secretar al Societății de Geologie, îl cunoaște pe Charles Darwin și îl instruiește în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și Singapore, reușind să deosebească fauna provenită din Asia de cea provenită din Australia. Este, în mod independent de concluziile darwiniste, adept al teoriei evoluției și al selecției naturale. Este considerat expertul distribuției geografice a speciilor și unul din întemeietorii biogeografiei. Descrie cu talent toate aventurile călătoriilor sale. 62 Julia Margaret Cameron (1815-1879), fotografă engleză, cunoscută pentru portretele celebrităților contemporane ei. 63 Robert Brown (1773-1858), paleobotanist scoțian care, utilizând microscopul, este primul om de știință care atrage atenția asupra nucleului celulei
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
că această măsură a fost o gravă greșeală. Practic s-a desființat perfecționarea cadrelor didactice, ceea ce și-a pus puternic amprenta asupra calității învățământului. La revenire la Facultatea de Biologie am primit unele ore de Biologia dăunătorilor animali și de Biogeografie. Biogeografia era o noutate pentru mine, așa că am muncit mult ca să-mi fac cursul. Nu am predat Biogeografie decât doi ani, dar cursul redactat îl am și astăzi. În 1985, ca urmare a dispariției profesorului Corneliu Zolyneak, au rămas libere
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
această măsură a fost o gravă greșeală. Practic s-a desființat perfecționarea cadrelor didactice, ceea ce și-a pus puternic amprenta asupra calității învățământului. La revenire la Facultatea de Biologie am primit unele ore de Biologia dăunătorilor animali și de Biogeografie. Biogeografia era o noutate pentru mine, așa că am muncit mult ca să-mi fac cursul. Nu am predat Biogeografie decât doi ani, dar cursul redactat îl am și astăzi. În 1985, ca urmare a dispariției profesorului Corneliu Zolyneak, au rămas libere cursurile
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pus puternic amprenta asupra calității învățământului. La revenire la Facultatea de Biologie am primit unele ore de Biologia dăunătorilor animali și de Biogeografie. Biogeografia era o noutate pentru mine, așa că am muncit mult ca să-mi fac cursul. Nu am predat Biogeografie decât doi ani, dar cursul redactat îl am și astăzi. În 1985, ca urmare a dispariției profesorului Corneliu Zolyneak, au rămas libere cursurile de Genetică. Acestea au fost preluate de colegul Iordache Tudose, oferindu-mi mie cursul de Biologie generală
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
plenar în cadrul (CNEAA) Consiliului Național de Evaluare și Acreditare Academică, în calitate de Președinte al Comisiei Științe Exacte II între 1994 și 2004. În 1979, revine la Universitate, Facultatea de Biologie, pe un post de lector, pentru disciplinele Biologia dăunătorilor animali și Biogeografie. Pe atunci avansările deși criteriile erau îndeplinite se făceau greu, din cauza lipsei fondurilor și a economiilor excesive, de aceea revoluția ne-a prins pe aproape toți la gradul de lector, șef de lucrări, Cercetător științific gr. III. Astfel colegul Dr.
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Alexandru Ioan Cuza” din Iași și până în prezent (coordonator de lucrări practice de laborator la disciplinele Zoologia Nevertebratelor și Entomologie, coordonator de activități practice în teren pentru domeniile Zoologia nevertebratelor, Entomologie, Hidrobiologie, Biologie marină, Ecologie, titularul cursurilor: Biologia dăunătorilor animali, Biogeografie, Hidrobiologie, Biologie marină, Biodiversitatea în mediile acvatice, Productivitatea mediilor acvatice, Dăunătorii plantelor ornamentale și a legumelor, Filogeneza animală, Strategii evolutive în lumea animală, Saprobiologie, Monitoring ecologic, Antropologie și cel mai drag sufletului lui, Origine, evoluție și evoluționism. La Institutul Central
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cele patru prelegeri audiate în cadrul cursului intitulat " Atmosfera". De ce atmosfera? ... pentru că își desfășura cursul de Geografie generală în patru secțiuni ... corespunzătoare celor patru geosfere ale globului pământesc: Litosfera (Geomorfologia = Morfologia terestră, cum o intitula el), Atmosfera (Climatologia), Hidrosfera (Hidrologia), Biosfera (Biogeografia). Pentru fiecare serie de studenți el prezenta doar unul singur pe an. Geografia României era prezentată sub formă de seminar (de regulă la ani mai mari, III și IV) ... fiecare student trebuind să pregătească câte un referat ... cu titlul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și abordând inclusiv climatologia și hidrologia sub forma lor geografizată. Doar biologia (botanica, zoologia), mult specializată, neputând fi acoperită de geografi, a fost predată de biologi, în formă pură la începuturi ... și adaptată mai apoi necesităților geografice (sub numele de biogeografie, sau fitogeografie și zoogeografie). Doar M.David să fi încercat, după modelul "Geografiei fizice" a lui Emmanuel de Martonne în Franța, în dorința lui de prezentare succesivă a fiecărui înveliș geografic al planetei (relief, climă, ape, viețuitoare). Nu am auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
specialiștii în anii următori, plus faptul că am fost direct investit cadru de predare la Geografia României (până la titularizarea lui I.Sârcu din 1951/1952). Dacă la acestea mai adaug cursurile, lucrările practice și/sau seminariile de Geomorfologie, Climatologie, Hidrologie, Biogeografie și Pedologie ținute la Institutul Pedagogic Iași, îmi dau seama că în primii 10-15 ani de activitate a trebuit să fac față la 17 discipline geografice. A fost pentru mine un efort extraordinar de voință și stăruință, cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
familia Ranunculaceae și modificări adaptative determinate de condițiile mediului. A desfășurat o bogată și vastă activitate didactică. Cu profesionalism și autoritate recunoscută a condus lucrări practice de Morfologia și Anatomia plantelor, Citologie vegetală și a predat cursurile de Morfologia plantelor, Biogeografie, Vegetația României, Citologie vegetală și Protecția mediului înconjurător. Cu experiența dobândită de-a lungul anilor de activitate didactică și pe baza unei bogate literaturi de specialitate a elaborat și publicat manuale de lucrări practice și cursuri aferente disciplinelor sus-menționate, remarcate
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
că această măsură a fost o gravă greșeală. Practic s-a desființat perfecționarea cadrelor didactice, ceea ce și-a pus puternic amprenta asupra calității învățământului. La revenire la Facultatea de Biologie am primit unele ore de Biologia dăunătorilor animali și de Biogeografie. Biogeografia era o noutate pentru mine, așa că am muncit mult ca să-mi fac cursul. Nu am predat Biogeografie decât doi ani, dar cursul redactat îl am și astăzi. În 1985, ca urmare a dispariției profesorului Corneliu Zolyneak, au rămas libere
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
această măsură a fost o gravă greșeală. Practic s-a desființat perfecționarea cadrelor didactice, ceea ce și-a pus puternic amprenta asupra calității învățământului. La revenire la Facultatea de Biologie am primit unele ore de Biologia dăunătorilor animali și de Biogeografie. Biogeografia era o noutate pentru mine, așa că am muncit mult ca să-mi fac cursul. Nu am predat Biogeografie decât doi ani, dar cursul redactat îl am și astăzi. În 1985, ca urmare a dispariției profesorului Corneliu Zolyneak, au rămas libere cursurile
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
pus puternic amprenta asupra calității învățământului. La revenire la Facultatea de Biologie am primit unele ore de Biologia dăunătorilor animali și de Biogeografie. Biogeografia era o noutate pentru mine, așa că am muncit mult ca să-mi fac cursul. Nu am predat Biogeografie decât doi ani, dar cursul redactat îl am și astăzi. În 1985, ca urmare a dispariției profesorului Corneliu Zolyneak, au rămas libere cursurile de Genetică. Acestea au fost preluate de colegul Iordache Tudose, oferindu-mi mie cursul de Biologie generală
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
conglomerate, calcare. Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, în blocuri (faliat), eolian. Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (în formele vulcanice). Relieful deserturilor, relieful glaciar (montan și de calota), relieful periglaciar. Relieful litoral: procese, forme, tipuri de țărm. 5. Biogeografie. Factorii ecologici (abiotici, biotici) și rolul lor în distribuția latitudinala și altitudinala a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografica. Regiunea Holarctica. 6. Geografia solurilor Componentele și proprietățile solului. Răspândirea geografică a solurilor pe Glob. Profilul de sol. Solul că resursă
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
vântul. Regionarea climatică a teritoriului României. 3. Hidrografia. Apele subterane. Tipuri de izvoare și răspândirea lor. Configurația rețelei hidrografice și modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea zonelor și etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin). Regionarea biogeografica a României. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
14. Ilinca N. (1999) - "Geografia urbană". Editură Atlas Multimedia, București 15. Ilinca N. (2005) - "Geografie umană". Populația și așezările omenești, Editura CD Press 16. Lupașcu Gh., Jigau Gh., Vârlan M. (1998) - "Pedologie generală", Editura Junimea, Iași 17. Lupașcu Angela (2001) - "Biogeografie", Editura Fundației România de Mâine, București 18. Marin I. (1995) - "Continentele, Geografie regională", Editura Universității București 19. Marin I., Marin M., (2005) - "Europa - geografie regională", Editura Universitară București 20. Nastase A., Osaci Gabriela (2001) - "Topografie - Cartografie", Editura Fundației România de
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
20. Nastase A., Osaci Gabriela (2001) - "Topografie - Cartografie", Editura Fundației România de Mâine, București 21. Negut S. coord (2005) - "Geografie economică mondială", Editura Meteor Press, București 22. Pisota I., Zaharia Liliana (2001) - "Hidrologie", Editura Universității București 23. Pisota I. (2002) - "Biogeografie", Editura Universitară București 24. Posea Gr. (2003) - "Geografia fizică a României", partea I, Ed. Fundației România de Mâine, Buc. 25. Posea Gr. (2004) - "Geografia fizică a României", partea ÎI, Ed. Fundației România de Mâine, Buc. 26. Surd V. (2003) - "Geografia
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]