192 matches
-
sub semnul viziunii cenaclu-lui Litere, anii '95 -'97, cenaclu condus de Mircea Cărtărescu: tematica în proză se rotește discret în jurul eroticii (și, mai general, a corporalității) adolescentine; sînt expuse rafinat, cu grijă, obsesiile, gîndurile tînărului abia ajuns în facultate; un biografism care a atins și extreme, mulți dintre scriitorii formați în acel cenaclu reluînd în scris experiențele lor din exact acea perioadă. Cam atît. Romanul Ceciliei Ștefănescu, privit din perspectiva cenaclului cărtărescian, este cel al unei scriitoare care și-a învățat
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
să-mi intri sub piele, zi-mi bună ziua! Atît!" învățătoarea, doamna Popa, ar putea fi un simbol al felului în care scriitoarea Irina Nicolau optează să-și pună în scenă judecățile și analizele. Există un permanent efort de personalizare, de biografism în textele ei. De cele mai multe ori judecățile pleacă de la un fapt de viață, de la o întîlnire sau de la o întîmplare pe care autoarea le-a trăit nemijlocit. Una dintre cele mai memorabile ar fi vacanța la 2 Mai din vara
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
mă hotărăsc). PÎn| aici nimic deosebit, căci masca poate fi confecționată după o rețetă cunoscută, în diverse variante. Dar sub această mască ( factor plastic) pulsează o viață lirică distinctă, pusă-n pagină în virtutea a ceea ce comentatorii postmodernismului numesc "personism" sau "biografism", adică o întoarcere la concretețea existențială, la experiența imediată a autorului care sfidează principiul modernist al impersonalizării actului creator. Nicolae Coande vădește o substanță individualizantă sfidătoare, împinsă pînă-n marginile sale cele mai inconfortabile care nu sînt ale unei poze, ci
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
tragic, scepticism și neliniște pe care i-l furnizează neîncetat „contemplarea mocirlei". Imaginea poetului basarabean care fotografiază casa lui Havel este expresia deznădejdii cronice din multe poeme. Discursul poetic e firesc și necăznit. Livrescul proiectat pe fundalul realității secondează îndeaproape biografismul cel mai autentic. Fuga în ficțiunea livrescului e, de altfel, cheia volumului: „aud cum cineva rătăcește pe stradă / merge lipsit de grabă - pașii au / un ecou scăzut, complotitor / ca întotdeauna mă salvez prin imaginație / îmi spun că e Kafka - caligraful
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
adevărate dezvoltări epopeice în transă, cu viziuni stihiale dezlănțuite și cu imagini debordante, întotdeauna, însă, controlate și îndreptate lucid (prea lucid) spre stări radicale. Poemele sunt intens elaborate, arhitecturale, iar istoria individuală devine un vast și complicat palimpsest. Melanjul de biografism, istorie mare (mai ales culturală), livresc, misticism religios și chiar folcloric ne relevă o construcție stratificată (colaje, grafii neconvenționale, deconstrucții, de/resemantizări și tot felul de jocuri lingvistice și tehnici aiuritoare, toată gama de intertextualități și referințe culturale ș.cl.) în
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
despre o evoluție organică a poeziei românești. Ion Pop simte o schimbare a poziei după '89, dar nu îndrăznește să propună un scenariu radical: "Poate că e de așteptat o nouă vîrstă a "literaturii autenticității" și a "experienței"; poate că "biografismul" atît de drag deja unor reprezentanți ai "generației '80" va cunoaște o nouă înflorire și că "mașina intertextuală" va avea de măcinat destule lozinci aruncate la lada de gunoi a istoriei. în orice caz, este foarte probabil că acea "emfază
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
puțin aplomb livresc, fără sofisticărie, cel puțin la prima vedere. încă din dedicație, interesul cititorului e stîrnit într-un fel mult mai sentimental: o fată scrie pentru și despre părinți și frați, aceștia din urmă nu mai puțini de unsprezece. Biografism așadar, cum ne indică și Ion Bogdan Lefter pe ultima copertă. N-ar fi ceva nou, ne-am obișnuit cu biografismul optzeciștilor. Ioana Nicolaie a frecventat de altfel cenaclul lui Mircea Cărtărescu din Facultatea de Litere; biografismul era acolo la
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
mai sentimental: o fată scrie pentru și despre părinți și frați, aceștia din urmă nu mai puțini de unsprezece. Biografism așadar, cum ne indică și Ion Bogdan Lefter pe ultima copertă. N-ar fi ceva nou, ne-am obișnuit cu biografismul optzeciștilor. Ioana Nicolaie a frecventat de altfel cenaclul lui Mircea Cărtărescu din Facultatea de Litere; biografismul era acolo la el acasă. Surprinzător e cum "tînăra fată", supusă atîtor influențe celebre din literatura română contemporană, reușește în acest volum, pentru prima
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
puțini de unsprezece. Biografism așadar, cum ne indică și Ion Bogdan Lefter pe ultima copertă. N-ar fi ceva nou, ne-am obișnuit cu biografismul optzeciștilor. Ioana Nicolaie a frecventat de altfel cenaclul lui Mircea Cărtărescu din Facultatea de Litere; biografismul era acolo la el acasă. Surprinzător e cum "tînăra fată", supusă atîtor influențe celebre din literatura română contemporană, reușește în acest volum, pentru prima dată, să fie atît de ea însăși, să-și acordeze un instrument personal, de un autentic
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
poeți. Pe Leonid Dimov îl privește diacronic în evoluția de la un volum la altul; în Mircea Ivănescu vede cel mai bun exemplu pentru a argumenta prezența unor constante ale poeziei optzeciste încă din anii ’60-’70 prin recurgerea la prozaism, biografism, epicizare sau prin dimensiunile lungi ale poemelor sale, opuse ermetismului modernist. Florin Mugur este un „maestru din umbră” a cărui operă are drept sâmbure tematic creația, iar poezia lui Șerban Foarță îl obligă pe Ion Bogdan Lefter la o analiză
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
Corin Braga (despre "stil și traumă" la N. M.), Matei Călinescu (reflecții pe marginea volumului întoarcerea huliganului), Leon Volovici (despre singurătatea lui Norman Manea), Irina Petraș ("Tușe la un portret de Hidalgo"), George State (despre "afinitățile Celan - Manea"), CălinTeutișan (despre biografismul prozei lui N. M.. Din tableta poetei Marta Petreu reținem mărturisirea: "Ne știm de un sfert de secol, din primăvara nehotărâtă a anului 1981, când un prieten comun ne-a făcut cunoștință. A devenit imediat un reper intelectual pentru mine
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
urmă arunca o călimară pe chipul strîmbat/ al fricii lui" (winter tale). Pînă aci avem stratul similirealist, înfiorat de-o ironic-sentimentală subordonare auctorială, al poeziei lui M. Ivănescu. Însă în pofida adăstării prelungi în zona concretului, a prozaismelor frizînd antipoezia, a biografismului la care face apel ca la o ancoră în vîrtejul trăirilor interioare, poetul nu rămîne la stadiul acestei pasivități ce se autoreflectă. Trece doar printr-însa ca prin-tr-un Purgatoriu. Aspirația sa este o proiecție în afară, o ieșire din biografie
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
sensibil și comportamental al acestuia, spre deosebire de Plume al lui Henri Michaux), prin care încearcă a se dedubla, deci a-și abandona sinele. E o extrovertire relevantă. O alienare delectant-amară, în cadrul căreia epicul (mod general, expiator) alină liricul (mod individualizant, culpabil). Biografismul explodează astfel împrăștiind țăndării unor mici narațiuni romanești. Aceeași fantasmă lirică în esență e trecută în codul unui imaginar care-i acordă un sens de obiectivitate, de abstragere din dureroasa îndoială a autoscopiei asumate: "mopete în această amiază cu soare
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
se poate defini arta eseistică a lui Virgil Podoabă, de o altitudine și o probitate intelectuală ieșite din comun. Știutor de elină și latină, de limbi romanice, italienizant, superinformat pe textele marilor filosofi ai culturii, autorul nu întoarce spatele anecdoticii, biografismului savuros, făcând din cartea sa un exemplar exercițiu de admirație, analiză și interpretare. Castalian cultivator al etimologismului de sorginte heideggerian, Virgil Podoabă se apără prin cărțile sale de recentele agresiuni și destrămări, alienante și haotice, presimțite încă de profesorul său
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
natura lor, sufocate până la urmă „de banal și de generalitățile previzibile”: „Nu, oricât de ciudat, de paradoxal ar părea unor inși «din afara» literaturii sau psihologiei, sinceritatea nu e posibilă decât «în cadrul» ficțiunii, al «minciunii», al unui anumit tip de «minciună»...”. Biografismul netransfigurat l-ar fi condus pe I. Negoițescu, în Straja dragonilor, la o „mărturie ratată”, carte care ar fi putut să stea alături de Coridon-ul lui Gide, aceea însă de „un curaj biografic real”, tocmai pentru că depășește biograficul. Alți mari critici
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
Memorii, operă tot „neficțională”, ca și Straja dragonilor, la urma urmei, cartea lui I. Negoițescu despre care spune că l-a dezamăgit tocmai pentru că era astfel. Nu intră Breban în contradicție cu sine? Nu intră, ne asigură, pentru că la el biografismul este doar un pretext și nu o țintă, un factor declanșator și potențator, un punct de pornire către altceva mai complicat și mai angajant. „Nu, nu o biografie vreau să vă propun, ci un «pretext biografic» pentru atacarea unei teme
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
optzeciști, recurg la transcripții generoase de cotidian. Felul în care acest cotidian este orientat contează aici, retorica lui. În vreme ce optzeciștii mizează pe un cotidian "infrareal", spectaculos și pe un subiect aflat în consubstanțialitate cu lumea desacralizată - este vorba despre bine-cunoscutul "biografism" american sau, în variantă mai livrescă ori mai crudă, despre un biografism "autoficțional", nouăzeciștii - și mă gîndesc acum, alături de Marian Drăghici la Paul Vinicius, Daniel Bănulescu și mai ales la Ioan Es. Pop - înregistrează un cotidian gata investit de sacru
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
este orientat contează aici, retorica lui. În vreme ce optzeciștii mizează pe un cotidian "infrareal", spectaculos și pe un subiect aflat în consubstanțialitate cu lumea desacralizată - este vorba despre bine-cunoscutul "biografism" american sau, în variantă mai livrescă ori mai crudă, despre un biografism "autoficțional", nouăzeciștii - și mă gîndesc acum, alături de Marian Drăghici la Paul Vinicius, Daniel Bănulescu și mai ales la Ioan Es. Pop - înregistrează un cotidian gata investit de sacru, plin de lumini și umbre, copleșit de "nebunia" pauliniană a apostaziei. Nouăzeciștii
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
56). S-ar fi putut consulta și Integrala operei poetice a lui V. Voiculescu, realizată de Roxana Sorescu în 1999 la Editura Anastasia. Precaritatea unor interpretări critice se însoțește uneori cu astfel de impardonabile lacune sau inexplicabile retardări documentare. Dacă biografismul lui Emil Manu (despre care am scris acum două săptămâni) e mult prea sec și dezarticulat, biografismul lui Florentin Popescu e prea descriptiv, liric și participativ. Narațiunea biografică obiectivă, fluentă, și documentarismul neutru, dar sugestiv și revelator, par destul de greu
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
Sorescu în 1999 la Editura Anastasia. Precaritatea unor interpretări critice se însoțește uneori cu astfel de impardonabile lacune sau inexplicabile retardări documentare. Dacă biografismul lui Emil Manu (despre care am scris acum două săptămâni) e mult prea sec și dezarticulat, biografismul lui Florentin Popescu e prea descriptiv, liric și participativ. Narațiunea biografică obiectivă, fluentă, și documentarismul neutru, dar sugestiv și revelator, par destul de greu de atins.
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
pe fototapete/și un urs de faință între măsuțele cu brichete./ acolo, lîngă ursul de faianță,/ne-am dat întîlnire eu, tudor jebeleanu și dan goanță/ca să nu pierdem după-masa de luni/cam goală acum, după desființarea cenaclului de luni." Biografism? Se prea poate, dar și pe acesta îl citim acum altfel...Poemul face parte din ciclul Momente, cuprins în volumul Totul, din 1985. Dintre volumele lui Mircea Cărtărescu, acesta îmi place cel mai mult, hazardul a știut iarăși unde să
Un visător incurabil by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12826_a_14151]
-
numără) că au ce aștepta: Predate unei edituri bucureștene (dar fără, deocamdată, feedback): Istoriile unui matroz de pe Planeta Roz (descriere ludică, în versuri, a unui straniu univers exsanguu și bidimensional); Rebis (paisprezece holorime, a cîte, fiecare, nouă strofe, - melanj de biografism și alchimie). La sertar (mai bine zis: în folder): o autobiografie, în vers alexandrin, referitoare la un timp dintîi; un opuscul de prozopoeme, intitulat Prozariu; un caiet de versuri franțuzești, un Ťabecedarť: ABC d'air (și, eventual, un altul, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
1991-2001, apoi la Academia Civică, al cărei fondator și președinte este. Critica literară a remarcat că, o dată cu volumul din 1986, Stea de pradă, poezia Anei Blandiana este mai preocupată de real, fără ca acest lucru să însemne schimbarea retoricii reflexiv-impersonale cu biografismul, a rămas la fel de anticonfesivă dar cu o atitudine mai directă, mai revoltată, polemică, cu imagini expresioniste mai pregnante. În volumul din 1990, Arhitectura valurilor, aceste tendințe sunt vizibile, dar nici pe departe atât de puternice precum în cartea recent apărută
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
diferite, îmbibîndu-se de ele ca un burete ce urmează să fie stors. Viața trece firesc în text și poezia se deschide la fel de natural către realitate, rezultatul fiind un complex postmodern, în care fiecare treaptă poate ascunde o trapă. În plin biografism apar subtile referințe livrești, după cum cultura înaltă, Arta consacrată ca atare, sînt privite și abordate dintr-un unghi personal, cu un polemism implicit de bună factură. Așa cum versurile tînărului Geo Dumitrescu aruncau cu vitrion în obrazul pur al poeziei moderniste
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
ortografie și, bineînțeles, fără lirism, ea este o descripție plată a unei existențe plate, o înșiruire anodină de episoade anodine, neînchegate în structura unei povești ori (sub regim textualist) în povestea unei structuri. În buna sa postfață, O. Nimigean notează biografismul auster, sobrietatea în utilizarea figurilor, minimalismul "cu paradoxal efect expresiv" și alte asemenea caracteristici ale volumului de față. Sunt termeni pertinent folosiți, dar care conferă unui minus respectabilitatea semnului contrar. Poezia nu poate fi la nesfârșit o apă inodoră, incoloră
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]