19 matches
-
să fie mai puternică decât durerea. Aspirația către plăcere este pusă în serviciul scopului conservării vieții, care, după Spencer, prevalează ascupra tuturor celorlalte scopuri. Urmând această linie de gândire, el conferă eticii o fundamentare biologică, fără a cădea însă în biologism. Scopul este o etică evoluționistă care interoghează înainte de toate asupra apariției simțului moral în constituția naturală a umanității și asupra formei în care acesta este legat de dezvoltarea socială. Marile opere și scrieri ale lui Herbert Spencer sunt următoarele:
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
Rabinovitch analizează „himera” nazistă, cu elementele care îi sunt caracteristice: eroizarea violenței, valorizarea agresivității și lichidarea tuturor normelor morale. Această „himeră” nazistă este alcătuită dintr-un gen de acțiune de tip gangsteresc, dintr-o gestică populară de inspirație păgână, din biologismul medical și din raționalitatea instrumentală. Grație conceptului său de „destructivitate”, Gérard Rabinovitch discută și critică teza centrală a sociologului Zygmunt Bauman, expusă în special în opera sa majoră, Bauman interpretând nazismul din perspectiva unei raționalități particulare, cea a rațiunii instrumentale
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
noul rasism, bazat pe absolutizarea diferențelor culturale. De la antirasism la antirasisme Noul rasism ideologic s-a transformat treptat Într-o combinație de culturalism și diferențialism, ambele radicale, punând astfel pe picior greșit argumentația antirasistă clasică; aceasta era bazată pe recuzarea biologismului și a inegalitarismului (care presupune și el existența unei scale universale a valorilor „rasiale”, deci o formă de universalism), considerate a fi cele două caracteristici fundamentale ale rasismului doctrinar, cărora s-a crezut multă vreme, cu naivitate, că li se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
între Sein și Dasein, extirpând, altfel spus, orice diferență ontologică. De aceea, filosofia și teologia gnozei nu se diferențiază esențial de ale masoneriei, coborându-se la nivelul ethosului macrofizic din sistemul celor trei materii lupasciene, fiind, paradoxal, un soi de biologism atoateomogenizant. Nefamiliarizați cu subtilitățile filosofiei și teologiei, gnosticii riscă să alunece, cum observa în 1975 Louis Sableron, într-o "bâiguială filosofică". Și aceasta este, din păcate, impresia finală pe care o lasă străluciții savanți de la Princeton și comilitonii. Neo-gnosticii își
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
elibereze conștiința. Chiar dacă cele trei metode de decodaj și reprezentare a procesului de codificare se sprijină și se verifică unele pe altele, ele sunt distincte. Marx, Nietzsche și Freud sunt greșit interpretați în scolastica epigonilor: economism și conștiință reflex (Lenin), biologism și apologie a violenței (naziști), psihiatrie î l'americaine și pansexualism simplist. Cea mai bună critică a acestor hermeneutici negative o putem face folosind 102 103 cele spuse de Hegel, apropo de viziunea morală a lumii și de conștiința care
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
principiul lui Perry susține un alt principiu, să îl numim principiul valorii vieții: • P1 În general, moartea unei entități care are interese este un lucru mai rău decât dispariția unei entități care nu are interese. Acest principiu se corelează cu biologismul individualist, dar permite deopotrivă o distincție între interesele biologice și interese care exprimă dorințe. Altfel, dacă am evalua orice interes exclusiv pe baza intereselor biologice, am ajunge la consecințe omenește inacceptabile, absurde, așa cum face Singer prin susținerea tezei eliberării animalelor
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pe lucrările lui Henri Wallon și Renî Zazzo și reabilitând categoriile de persoană și libertate. în anii 1980, comuniștii europeni și latino-americani reabilitează psihanaliza, ca psihiatrul francez Bernard Muldworf a cărui lucrare din 1986 Le Divan et le Prolîtaire recuză biologismul, „care anulează dimensiunea relațională a sexualității”, și sociologismul, „care îi escamotează aspectul subiectiv”. Totuși, această reflecție nu duce la o chestionare a militantismului comunist, abandonat mai cu seamă stângiștilor* libertari. Dimpotrivă, sub regimurile comuniste, psihanaliza rămâne interzisă, neurolepticele și antidepresivele
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
reacția. Gradul de reactivitate al diferitelor sisteme diferă foarte mult, de la indiferență la "isterie". Tot diferit este și timpul de reacție, care împarte sistemele în "vioaie" și "leneșe". Eficiența și capacitatea de supraviețuire a sistemelor depinde mult de acești parametri. "Biologismul" lui Kornai seamănă cu cel al lui N. Georgescu-Roegen. Astfel, este pusă și problema costurilor adaptării, căci nu orice schimbare necesită adaptare. Decisive se dovedesc pînă la urmă gradul de viabilitate și capacitatea de dezvoltare a sistemului. Acestea fac ca
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
epistemică, ieșea din cadrele înguste ale scientismului și asimilă posibilitatea altor tipuri de cunoaștere în care se regăsea problematică psihologică universală (religie, alchi-mie), dar se păstra în coordonatele raționalității deliberative, bazată pe observație și verificare. Psihanaliza culturală a renunțat la biologismul unilateral propriu metapsihologiei freudiene și s-a aplecat asupra condiționării valorico-atitudinale a eului, explicând funcționarea acestuia și etiologia nevrozelor în legătură cu modelul comportamental dintr-o societate dată21. Pe această cale, mecanismul constrângător al cenzurii și refulării a fost relativizat, în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
îl disprețuia, socotindu-l un semn al senilitții și al sclerozei, atunci, în orice caz, a unei viziuni și explicații coerente, esențiale și generale a condiției umane Constant a întregului scris al eseistului de la Viața Româneasc, respingerea vitalismului și a biologismului st, fr îndoial, la baza întregii construcții ideatice din Explicarea omului. Ființa uman apare aici ca rezultat al unei duble inhibiții: biologice și socio culturale. Anularea constrângerilor datului natural nu face decât s înlocuiasc o determinare prin alta și anume
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
se vorbească într-o modalitatea care să împlinească normele discursului despre Adevărata Realitate. Neoplatonismul a avut cele mai vizibile rezerve asupra Tainei Întrupării, căci nu se putea accepta din prisma raționalității sale că divinul ar putea asuma trup, cu tot biologismul și limitele proprii ființării umane așa cum găsim în textele lui Porphyrios. Nici tradiția religioasă ebraică nu putea accepta o doctrină care punea sub semnul întrebării monoteismul radical de care era în mod esențial legată. Primele trei secole creștine au însemnat
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și că nu întâmpina nici o dificultate în a trece prin obiectele materiale. Umani¬tatea lui Hristos restaurată la Înviere dovedește acest lucru. Adăugarea acestei a doua naturi nu înseamnă adăugarea de trup, ci o „îngroșare” a acestuia, trupul devenind biologic. Biologismul face ca trupul să devină din simplu, complex, să dobândească stări și înclinații străine lui până atunci: împreunarea, nașterea, hrănirea, ș.a. Această a doua natură a omului, cea care se potrivea înclinației sale de autono¬mizare, este marcată de iraționalitatea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
chiar într-o manieră postmodernă. Un paralelism se lasă descoperit pe alocuri între tema însăși a cercetării și metodă pe care cercetătorul o adoptă. E destul să notez încercarea să de a evidenția - împotriva ipotezei moderniste a evoluției interne, a "biologismului spiritual" -, "interrelațiile pe orizontală între curentele și autorii unei epoci". Deși Mircea Cărtărescu face din doctrina postmodernista un criteriu de unitate a demersului sau investigativ și chiar a generației optzeciste, nu le confundă, nu le egalizează, dimpotrivă, se grăbește să
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
existență" - pp. 7-8), își manifestă mefiența față de spiritul epocii, dominat de tehnică, de jurnalismul pernicios și de degradarea limbii ( "O lume în care oamenii își pierd adevărata lor relație cu limba, devenind sclavii computerului."- p. 192 ), se declară iritat de biologism și de valul comunismului bolșevic, constată declinul creștinismului și sfîrșitul metafizicii occidentale, iar peste toate acestea, cu un ton de sumbră previziune istorică, își rostește voalat crezul într-o providență care și-a întors fața de la destinul Germaniei ("Am înțeles
Epistolarul din Pădurea Neagră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9497_a_10822]
-
în contingență, insensibil la idealitate. Chiar suprastructura (sistemele filozofice, artistice, preceptele morale și ideoliogia) au drept nucleu, după Ibrăileanu, "goana eternă a indivizilor după mai bine", pentru conservarea materiei și întîrzierea ceasului morții (198, 199). Este influența darwinismului, colorată cu biologismul, concepție la modă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Și în domeniul cunoașterii se observă aceeași rezervă. Ignoranța noastră organică nu ne permite atingerea adevărului absolut (40, 168). Ca fapt comparativ aș trimite la un gând al lui Anatole France
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mai adânci, cu rădăcini mai mari și cu toată eternitatea valorilor vitale. De altă parte, nu trebuie să se uite că accentuarea până la mistică a economicului a pus problema justiției și a repartiției, trecând astfel în domeniul etic, pe care biologismul hitlerist îl neglijează în valoarea lui universală, pentru a-i recunoaște o simplă valabilitate națională. Toate revoluțiile au fost expresii ale accesului maselor la putere. Mai mult: putere și revoluție sânt echivalente pentru mase. Dar dacă ele s-au realizat
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mai puțin notorii, de la publicistul Emil Riegler-Dinu, popularizator al futurismului la Contimporanul, la Mircea Eliade (care a preluat ceva din mentalitatea futuristă prin intermediul lui Giovanni Papini) și la tînărul Emil Cioran din Schimbarea la față a României (1936): mitologia tinereții, biologismul agresiv, cultul corpului și al sportului, elogiul maselor, spiritul războinic și retorica imprecatorie, antisentimentalismul, șovinismul, sexismul, gustul pentru experiențele extreme și extremiste sînt elemente constitutive ale discursului acestor intelectuali. Într-un articol intitulat „Recunoștință futurismului“, în Cuvîntul din 7 august
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Că s? nu fie �ns? fals?, afirmă?ia trebuie nuan?at?. �ntr-adev?r, recursul la concepte, utilizarea modelelor inspirate direct din biologie, nu le afl?m doar �n opera lui Spencer, care apare că un moderat �n materie [Dubois, 1994]. Biologismul ?i excesele sale Din mai multe direc?îi r?sar teorii, paralele sau concurente, care propun o interpretare naturalist? a fenomenelor sociale. Foarte remarcate s�nt scrierile ce se apleac? asupra no?iunii de ras?, pe care mul?i o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Monod dorința de a merge mai departe în cadrul trans-disciplinarității, de a da mai multă importanță conceptelor de informație și complexitate. B.C. Poate pentru că erau prea absorbiți de domeniul lor, biologia moleculară? J.R. Cred că era vorba de mai mult deatît: "biologismul molecular", în sensul său "totalizant", capabil să explice tot, era o certitudine pen-tru ei. B.C. Pentru Jacques Monod? J.R. Ca și pentru Jacob și Lwoff. Se simțea ascendentul noțiunii de "program". Nu luau din conceptul de informație și de comandă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]