18 matches
-
-ul BBC în 2003 și, ulterior, pe un dublu CD în același an. O ediție omnibus a acestei versiuni a fost lansată la stația radiofonică digitală BBC7 pe 10 decembrie 2005. Se spune că Adams i-ar fi făcut cunoștință biologistul evoluționist Richard Dawkins (fan și, ulterior, prieten al lui Adams) cu cea care îi va deveni acestuia soție, Lalla Ward, interpreta Romanei din Doctor Who. Dawkins a confirmat ulterior acest eveniment. În timpul școlii, Adams a scris o piesă în care
Douglas Adams () [Corola-website/Science/299732_a_301061]
-
superioară", oprește progresul științei. A scris și a vorbit extensiv despre viziunile sale asupra religiei și spiritualității inclusiv în eseul "The Perimeter of Ignorance" și "Holy Wars", ambele apărute în revistă Natural History și simpozionul "Beyond Belief". A coloborat cu biologistul evoluționist Richard Dawkins, participând împreună la discuții despre religie și știință. Întrebat dacă el crede într-o putere supranaturala inteligență, Tyson a răspuns: "În toate descriile despre o putere inteligență pe care le-am văzut, din toate religiile, am văzut
Neil deGrasse Tyson () [Corola-website/Science/322018_a_323347]
-
se concentreze mai degrabă pe psihologia și chimia corpului decît pe energiile sale, păstrînd la loc de sfințenie farmaceutica și chirurgia În detrimentul tratamentelor energetice, În sistemul de sănătate actual. Însă știința de ultimă oră nu susține această abordare unilaterală. După biologistul Bruce Lipton, care a fost cercetător științific la facultatea din Stanford Medical School, sute și sute de studii științifice din ultimii cincizeci de ani au scos la iveală faptul că „fiecare fațetă a reglări biologice” este profund influențată de „forțele
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
și distribuirea echitabilă a resurselor umane este tipul de problemă care poate fi abordată normativ într-o teorie a dreptății. Voi reveni pe larg asupra unor asemenea construcții ale eticii mediului. Mai mult decât atât, este conceptibil și un antropocentrism biologist. O asemenea versiune a unui antropocentrism care ia în considerare interesele biologice ale omului și selecția naturală a fost elaborată de Murdy și întărită de Rolston 117. Formularea se dorește corectă și imparțială 118. Argumentul lui Rolston are următoarea structură
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sau organic, atunci vom vorbi despre o diversitate de relații asimetrice la nivelul întregului. Oamenii vor fi văzuți nu numai ca indivizi, ci și ca membri ai familiei, ai grupului, ai tribului, ai speciei, ai ecosistemului, ori ai biosferei. Modelul biologist ar fi mai bun decât cel fizicalist fie doar pentru că explică mai bine diversele combinații în care intră indivizii, iar omul este o ființă vie, nu un atom, un cristal sau o galaxie. Așadar, preferința pentru modul biologist de gândire
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
biosferei. Modelul biologist ar fi mai bun decât cel fizicalist fie doar pentru că explică mai bine diversele combinații în care intră indivizii, iar omul este o ființă vie, nu un atom, un cristal sau o galaxie. Așadar, preferința pentru modul biologist de gândire este explicată prin capacitatea explicativă superioară a modelului biologist. Ajungem astfel la cel de/al doilea tip de argument pentru o etici a mediului. 4.2. Un argument bazat pe științele vieții Un asemenea argument poate porni de la
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
doar pentru că explică mai bine diversele combinații în care intră indivizii, iar omul este o ființă vie, nu un atom, un cristal sau o galaxie. Așadar, preferința pentru modul biologist de gândire este explicată prin capacitatea explicativă superioară a modelului biologist. Ajungem astfel la cel de/al doilea tip de argument pentru o etici a mediului. 4.2. Un argument bazat pe științele vieții Un asemenea argument poate porni de la considerații de felul celor prezentate mai sus, în legătură cu noul mod de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul dea destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică 36 Teorie și metodologie 39 Structura cărții 43 Capitolul 1 - De la disperare culturală la renaștere națională 47 Politica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul de-a destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică 36 Teorie și metodologie 39 Structura cărții 43 Capitolul 1 - De la disperare culturală la renaștere națională 47 Politica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
continuității, așa cum relevă autoarea, „discuția din cuprinsul acestei cărți dezvăluie discrepanța dintre credința nezdruncinată a reformatorilor În capacitatea statului de a mobiliza și controla resurse umane și ineficiența practică a instituțiilor statului În implementarea ambițioaselor planuri eugeniste”. Elitismul biologisttc "Elitismul biologist" Varianta românească a eugeniei arată Încă o dată faptul că, În mare măsură, suntem prizonieri ai vremurilor noastre, În sensul teoriilor pe care le adoptăm și În consecința cărora facem politici. Clasa și etnia au fost reificate În calitate de indicatori ai inteligenței
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
dezvoltată, ele sunt biologic anormale. În anormalitatea lor, ajung să decidă, de exemplu, să nu se mărite sau să nu aibă copii, să urmeze vocații intelectuale (Ovidiu Comșia). A existat Însă și o ilustră figură care a contrazis acest determinism biologist, afirmând că doar factorii culturali construiesc astfel de diferențe: psihologul Alexandru Roșca. El susține că raritatea manifestării genialității (termen atât de drag elitiștilor români, indiferent de timp) la femei este cauzată de lipsa șanselor egale de dezvoltare intelectuală. Astra vedea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
a oferit cadrul și mijloacele de promovare a biologiei ca disciplină științifică În corpul principal al dezbaterilor intelectuale și, mai important, la nivelul instituțiilor academice și universitare. Eugeniștii au contribuit esențial la formularea și introducerea unei paradigme științifice de tip biologist, cu precădere În cadrul diferitelor științe sociale. Cercetători români precum geograful Simion Mehedinți, sociologii Dimitrie Gusti și Petre Andrei, avocatul Ioan Vasilescu-Buciumi, antropologii Constantin Velluda și Francisc Rainer și-au Însușit determinismul biologic și importanța eredității ca adevăruri fundamentale pentru disciplinele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
prea aspră. Schopenhauer rămîne un gînditor fascinant, iar soarta lui postumă e pe cît de imprevizibilă pe atît de proteiformă. Și așa cum Spengler, după ce a fost pus la zid decenii de-a rîndul pe motiv că degradează metafizica prin suflul biologist pe care îl imprimă filozofiei, începe acum să sune în urechea multora ca profetul care a întrezărit cel mai bine viitorul de care va avea parte Occidentul - prăbușirea -, tot așa, în cazul lui Schopenhauer, nu este exclus ca posteritatea să
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
Troubled Dream of Genetic Medicine. Baltimore: Johns Hopkins University Press, 2006. Watson, James D. The Double Helix. New York: Touchstone, 2001. O carte clasică. O expunere la fel de strălucită ca descoperirea pe care o descrie. Weiner, Jonathan. Time, Love, Memory: A Great Biologist and His Quest for the Origins of Behavior. New York: Knopf, 1999. Prea multe cărți nu reușesc să prezinte clar cum se face efectiv știință. Această carte încântătoare se concentrează asupra lui Seymour Benzer și muncii lui. West-Eberhard, Mary Jane. Developmental
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
tot timpul ceva, pe sub masă. Desena cum contraatacă imperiul. Asta poate pentru c-a făcut greșeala, c-o zi Înainte, să-l lase singur În emisiunea „Știință și imaginație” pe-acel irepetabil redactor care-a spus, deodată, că Naumov este biologist. Așa cum Roman, să zicem, chiar este inginerist. Logica lingvistică a rămas neclintită, redactorul călăuzindu-se, probabil În lipsa unui far, după faptul irefutabil că se spune polițist, nu polițog. Un polițist fiind făptura ce-a emis pe programul doi un text
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ca fenomen singular, independent de celelalte procese și funcții psihice, implică, un efort de abstractizare, deoarece este neglijat întregul în mod intenționat. În mod deosebit, trebuie înlăturat simplismul ipotezei S-R („Stimul-Reacție”), al punctului de vedere „behaviorist”, și a celui „biologist” în explicarea „frustrației”, care duce la simplificarea cercetării, la sărăcirea conținutului psihologic al acesteia; de exagerările asemeni, nu putem să nu condamnăm și exagerările înțelesului psihanalitic de „complex” („complex al frustrației”), adică de factor inconștient, rezultat din conflictul intrapsihic dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
voi uita niciodată că cel care a îmbrățișat de la început, cu toată căldura, acest program nou de asistență spitalicească, este dl. Grigore Antipa, care în opera medico-socială a Fundației avea de îndeplinit, s-a arătat odată mai mult un eminent biologist, un bun cunoscător al problemelor sociale și un neobosit muncitor în orice domeniu de organizare. Lupta continuă ce în mod natural trebuia să se dea între necesitățile unui spital modern și resursele Fundației, a condus, grație Domniei Sale și colaboratorilor săi
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
and envy, cooperation requires trust in the other, to satisfy the motivations of both parties, in good faith and loyalty. Cooperation relations depend largely on trust. Reciprocity is the key to this type of relationship (or what the North American biologist Robert Trivers called reciprocal altruism). Under current conditions, however, it is not easy to trust each other, especially when trust tends to be used for personal purposes or devalued, bantered as naive or as a sign of weakness. According to
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]