203 matches
-
intelectual și beneficiar privilegiat al politicii „monarhiei sociale”. Privită prin prisma experienței proiectelor ceaușiste cu care se aseamănă în destule privințe, Legea din 1938 prin care satul era pus în slujba statului autoritar pare azi repulsivă, în acord - inclusiv - cu biopolitica fascistă. Ea viza, între altele, „ridicarea” țărănimii prin disciplinarea militară a populației, inclusiv a intelectualilor și funcționarilor trimiși să lucreze în folosul comunității. Nu-i mai puțin adevărat însă că a reprezentat, în condițiile date, și un proiect articulat, generos
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
MANOLACHE is Scientific Researcher III, PhD, Institute of Political Sciences and Internațional Relations, Romanian Academy, Bucharest, România. Author of numerous articles, studies, coordinator of 3 internațional collective volumes and authored of 10 books - the latest ones being: "Repere teoretice în biopolitica" - "Theoretical Approaches în Bio-politics", (2013) and "Signs and Designs of the Virtual(izing) E@ST", LAP, Lambert Academic Publishing, Germany, 2013. Member of several național and internațional Societies and Associations and în the editorial team, editorial boards and peer-reviewer of
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134 Justiția ereditară 137 Medicina și ordinea politică 139 Programe publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134 Justiția ereditară 137 Medicina și ordinea politică 139 Programe publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și relații de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134 Justiția ereditară 137 Medicina și ordinea politică 139 Programe publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și relații de muncă 141 Finanțarea statului și biopolitica
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134 Justiția ereditară 137 Medicina și ordinea politică 139 Programe publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și relații de muncă 141 Finanțarea statului și biopolitica 144 Educație, cultură și progres eugenic 147 Administrația internă și afacerile externe 148 Statul biopolitic ca ordine totalitară 150 Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
140 Economie, dezvoltare și relații de muncă 141 Finanțarea statului și biopolitica 144 Educație, cultură și progres eugenic 147 Administrația internă și afacerile externe 148 Statul biopolitic ca ordine totalitară 150 Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară 187 Țărănimea și elanul vital 189 Familia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134 Justiția ereditară 137 Medicina și ordinea politică 139 Programe publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134 Justiția ereditară 137 Medicina și ordinea politică 139 Programe publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și relații de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134 Justiția ereditară 137 Medicina și ordinea politică 139 Programe publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și relații de muncă 141 Finanțarea statului și biopolitica
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134 Justiția ereditară 137 Medicina și ordinea politică 139 Programe publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și relații de muncă 141 Finanțarea statului și biopolitica 144 Educație, cultură și progres eugenic 147 Administrația internă și afacerile externe 148 Statul biopolitic ca ordine totalitară 150 Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
140 Economie, dezvoltare și relații de muncă 141 Finanțarea statului și biopolitica 144 Educație, cultură și progres eugenic 147 Administrația internă și afacerile externe 148 Statul biopolitic ca ordine totalitară 150 Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară 187 Țărănimea și elanul vital 189 Familia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
tranziția postcomunistă, Soros a jucat un rol asemănător În privința științelor sociale, grav avariate de comunism. Au introdus instituția agenților sanitari, care veghea la păstrarea igienei localităților și a alimentației, au insistat asupra unei politici profilactice În domeniul medicinei. Subsecția Femenină Biopolitică a Astrei a avut un rol important În promovarea educației fetelor, mai ales a celor de la țară, În igiena nașterilor, dar și În găsirea unor locuri de muncă sigure (e drept, mai ales ca servitoare În casele orășenilor Înstăriți). Practic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Gheorghe Banu și, desigur, cel mai proeminent dintre eugeniști: Iuliu Moldovan, o personalitate ce a jucat un rol deosebit În crearea proiectelor de sănătate publică și În răspândirea asistenței medicale la sate, precum și ca autor al „canonului” bibliografic românesc: lucrarea Biopolitica. Moldovan nu era explicit nici rasist, nici antisemit, nici șovin În abordările sale. Față de extrema dreaptă, Moldovan este totuși semnificativ moderat (fiind mai degrabă tehnocrat), deși discrimina În anumite sensuri alte etnii și mai ales femeile. El avea o viziune
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de față aduce În discuție și aceste probleme, fără a pretinde că le analizează exhaustiv. Cele trei organizații mai importante care au susținut eugenia au fost Societatea Română Regală de Eugenie, Secția de Eugenie a Institutului Social Român și Secția Biopolitică a asociației Transilvănene Astra. Numărul de membri activi ai acestor organizații nu era mare6. Printre ei se numărau Însă unii dintre cei mai de seamă doctori ai României interbelice: Iuliu Moldovan, liderul mișcării În Transilvania; endocrinologul Gheorghe Marinescu; Gheorghe Banu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
opiniile existente despre identitatea individuală În cadrul societății și În special În ceea ce privește puterile și responsabilitățile statului. Cercetarea mea are În vedere În principal viziunea fundamental modernizatoare a eugeniștilor asupra statului, În special așa cum este ea prezentată În lucrarea lui Iuliu Moldovan, Biopolitica (vezi capitolul 3). Discursul reformator al eugeniștilor din România și Germania punea un accent puternic pe extinderea prerogativelor statului, deoarece aceste țări aveau o tradiție consolidată a intervenției statului În asigurarea bunăstării sociale, a sănătății publice și a altor activități
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
asupra relațiilor dintre indivizi și stat, prezentând și semnificațiile diferite pe care liderii români le-au acordat acestor idei În funcție de caracteristicile specifice ale contextului politic sau cultural În care se găseau. În centrul analizei se găsește lucrarea lui Iuliu Moldovan Biopolitica, care devenise la sfârșitul anilor 1920 și Începutul anilor 1930 cea mai importantă lectură a eugeniștilor și a altor intelectuali preocupați de realizarea reformelor. Capitolul 3 expune implicațiile multiple ale aplicării determinismului biologic la conceptualizarea organizării politice. Plecând de la aceleași
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
păstrarea spiritului intereselor naționale. Începând cu 1925, un nou element fusese adăugat În statutele Astrei, În completarea principiilor mai vechi ale iluminării maselor și păstrării identității naționale: „promovarea prosperității fizice, morale și intelectuale a națiunii române”30. Secția Medicală și Biopolitică a Astrei a fost creată tot atunci. Arhitectul ambelor transformări era Iuliu Moldovan. Un an mai târziu, la adunarea anuală a Astrei de la Zalău, Moldovan a reușit să impună o nouă serie de schimbări. Membrii cu drept de vot ai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugenice și au negociat implicarea În acțiunile guvernamentale ulterioare care sperau să Își Întemeieze succesul pe experiența dovedită a Astrei În acest domeniu 32. Modificarea obiectivelor principale ale activităților Astrei a avut un impact enorm asupra mișcării eugeniste. Deși Secția Biopolitică avea numai șaptezeci de membri activi În anul 1936, activitățile acestei organizații aveau un public-țintă mult mai mare33. Conferințele Astrei se bucurau Întotdeauna de o participare numeroasă a românilor din localitate, indiferent dacă aceștia erau sau nu membri ai Astrei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
șaptezeci de membri activi În anul 1936, activitățile acestei organizații aveau un public-țintă mult mai mare33. Conferințele Astrei se bucurau Întotdeauna de o participare numeroasă a românilor din localitate, indiferent dacă aceștia erau sau nu membri ai Astrei. Iar Secția Biopolitică era extrem de activă În popularizarea ideilor eugeniste În cadrul unor astfel de conferințe. Cel mai important program al acestei secții l-a reprezentat organizarea, În 1927, a unei serii de prelegeri intitulate „Biologia poporului român”. Printre cei care au susținut aceste
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unui discurs pe care l-a susținut la deschiderea Universității din Cluj la Sibiu, În care a afirmat emfatic: „Conceptul de rasă nu poate deveni niciodată o idee puternică și un obiectiv șpentru româniț”59. El a continuat arătând că „biopolitica nu este nici de dreapta, nici de stânga, ci mai degrabă conține ambele tendințe În antagonismul lor constant și În parametrii necesari pentru a le adapta”60. Cu toate acestea, Moldovan a continuat să accepte contribuțiile lui Făcăoaru În paginele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
78. La scurt timp după Înființare, Societatea a fuzionat cu Secția de Antropologie și Eugenie a Institutului Social Român condus de Gusti și și-a continuat activitățile educaționale În acest nou cadru instituțional. Ambele au fuzionat În 1937 cu Secția Biopolitică a Astrei 79. Unul dintre studenții lui Gusti, sociologul Traian Herseni, a devenit și el unul dintre susținătorii proeminenți ai eugeniei și un colaborator al publicațiilor editate de Moldovan. Împreună cu Făcăoaru, el exemplifică cel mai fidel trecerea asumată, fără dileme
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
insistând asupra ideilor, personalităților și instituțiilor din străinătate care au influențat cel mai mult viziunea specifică eugeniștilor români. Mai Întâi, trebuie să Înțelegem cum au ajuns adepții din România ai ideilor eugeniste la sinteza cel mai bine ilustrată de lucrările Biopolitica (Iuliu Moldovan) și Tratat de medicină socială (Gheorghe Banu) și de ce au considerat important să Își formuleze argumentele despre reformă socială În limbajul științei, În particular cel al determinismului biologic 1. Limbajul și argumentele eugeniștilor au contribuit la delimitarea unor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
după dizolvarea mișcării eugeniste. O notă de clarificare este necesară În acest punct al discuției. În capitolul de față folosesc o serie de termeni pentru a defini atitudini legate de eugenie: determinism biologic, determinism ereditar, igiena rasei, igienă socială și biopolitică. Aceste noțiuni sunt interrelaționate Într-un spectru larg - cel al cunoștințelor despre eugenie și al susținerii acestei teorii -, dar există Între ele și diferențe importante, care trebuie reliefate pe scurt. Cea mai largă sferă conceptuală aparține sintagmei determinism biologic, pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și asistență socială. Cei mai mulți autori care foloseau sintagma igienă socială Își exprimau adeziunea, chiar și numai implicită, la ideile eugeniste prin soluțiile și obiectivele specifice pe care le promovau o dată cu susținerea unor politici particulare. Prin contrast, cei care foloseau termenul biopolitică pentru a se referi la necesitatea adoptării anumitor reforme Își Îndreptau atenția În mod special asupra statului ca instrument al schimbării și erau interesați mai mult de realizarea unor reforme de ansamblu. Folosirea acestui termen era un indicator implicit al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]