192 matches
-
scopul de a propaga învățăturile conceptului de eugenie. Din ianuarie 1935, buletinul a fost editat de Institutul de Igienă și Igienă Socială din Cluj și Subsecția Eugenică și Biopolitică a „ASTREI“. În introducerea la primul număr al Buletinului Eugenic și Biopolitic, semnată de prof. Iuliu Moldovan și prof. Iuliu Hațieganu, se arăta că: Colaboratori ai Buletinului Eugenic și Biopolitic au fost eugeniștii români care au activat la Cluj (1927-1940) și Sibiu (1940-1945), sub patronajul societății Astra, primind fonduri suplimentare, atât de la
Buletinul Eugenic și Biopolitic () [Corola-website/Science/332495_a_333824]
-
Igienă și Igienă Socială din Cluj și Subsecția Eugenică și Biopolitică a „ASTREI“. În introducerea la primul număr al Buletinului Eugenic și Biopolitic, semnată de prof. Iuliu Moldovan și prof. Iuliu Hațieganu, se arăta că: Colaboratori ai Buletinului Eugenic și Biopolitic au fost eugeniștii români care au activat la Cluj (1927-1940) și Sibiu (1940-1945), sub patronajul societății Astra, primind fonduri suplimentare, atât de la guvern, cât și din surse private. Ei publicau lunar în articole științifice sau de popularizare. Societatea Astra asigura
Buletinul Eugenic și Biopolitic () [Corola-website/Science/332495_a_333824]
-
Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134 Justiția ereditară 137 Medicina și ordinea politică 139 Programe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
137 Medicina și ordinea politică 139 Programe publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și relații de muncă 141 Finanțarea statului și biopolitica 144 Educație, cultură și progres eugenic 147 Administrația internă și afacerile externe 148 Statul biopolitic ca ordine totalitară 150 Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și relații de muncă 141 Finanțarea statului și biopolitica 144 Educație, cultură și progres eugenic 147 Administrația internă și afacerile externe 148 Statul biopolitic ca ordine totalitară 150 Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134 Justiția ereditară 137 Medicina și ordinea politică 139 Programe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
137 Medicina și ordinea politică 139 Programe publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și relații de muncă 141 Finanțarea statului și biopolitica 144 Educație, cultură și progres eugenic 147 Administrația internă și afacerile externe 148 Statul biopolitic ca ordine totalitară 150 Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și relații de muncă 141 Finanțarea statului și biopolitica 144 Educație, cultură și progres eugenic 147 Administrația internă și afacerile externe 148 Statul biopolitic ca ordine totalitară 150 Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
riscuri disgenice. Era de preferat să rămână În mediul lor sănătos și să fie asistați luminatoriu de către elită. În acest fel, o lume ideală se compunea dintr-o minoritate românească urbană, sănătoasă, profesionistă, legată de știință și cultură, devotată idealurilor biopolitice și o majoritate cuminte, sănătoasă, legată de natură și de slujirea materială a celei dintâi. De remarcat ce constant este construit raportul minte/trup, aplicat În patriarhatele de varii chipuri relației bărbat-femeie ca raport Între cele două categorii. Antifeminismultc "Antifeminismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Dimitrie Gusti, cel mai important sociolog al perioadei interbelice; Sabin Manuilă, marcant demograf interbelic; Simion Mehedinți; Alexandru Ștefănescu-Goangă și Iuliu Hațegan. Ultimii doi au fost și rectori ai Universității din Cluj În perioada interbelică. Două publicații lunare, Buletin Eugenic și Biopolitic (1927-1947) și Revista de Igienă Socială (1930-1944), difuzau cu precădere ideile eugeniste. Articole pe tema eugeniei apăreau Însă În multe alte publicații, de la reviste de specialitate, cum ar fi Ardealul Medical și Revista de Medicină Legală, până la periodice adresate publicului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
necesar În acest punct să precizez unele aspecte legate de legătura dintre mișcarea eugenistă și extrema dreaptă Între 1918 și 1940. Există, cu siguranță, unele afinități Între unele idei ale lui Nichifor Crainic despre statul etnocratic și tipul de stat biopolitic imaginat de Iuliu Moldovan 32. Există, de asemenea, paralelisme Între rasismul exclusivist și antisemitismul din lucrările lui A.C. Cuza și unele dintre scrierile lui Iordache Făcăoaru și ale câtorva alți eugeniști de orientare extremistă - chiar și Sabin Manuilă (dar numai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Astrei până În 1947 semnalează un interes și o susținere autentică a eugeniei din partea membrilor de rând ai acestei organizații de proporții 38. Astra a devenit de asemenea o sursă esențială de finanțare pentru o nouă publicație periodică, Buletin Eugenic și Biopolitic, care fusese inițiată de Moldovan În 1927. Organizația a furnizat inițial și piața pentru această publicație. Pe parcursul celor doisprezece ani În care a apărut, Buletinul Eugenic și Biopolitic a devenit cea mai importantă sursă de informare pentru cei interesați de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
sursă esențială de finanțare pentru o nouă publicație periodică, Buletin Eugenic și Biopolitic, care fusese inițiată de Moldovan În 1927. Organizația a furnizat inițial și piața pentru această publicație. Pe parcursul celor doisprezece ani În care a apărut, Buletinul Eugenic și Biopolitic a devenit cea mai importantă sursă de informare pentru cei interesați de ideile, organizațiile, legislația și programele eugenice din afară și În polemicile din România referitoare la sănătatea publică, la controlul reproducerii, rolul medicilor din mediul rural și amenințările biologice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Român, condusă de Sabin Manuilă 65. Reputația intelectuală a lui Gusti a oferit legitimitate Secției de Eugenie și a atras un public numeros la prelegerile despre eugenie organizate aici. Mai târziu, activitățile acestei secții au fuzionat cu cele ale Secției Biopolitice a Astrei. Gusti a continuat să Își manifeste susținerea pentru mișcarea eugenistă În calitate de ministru al Educației din 1933 până În 1944, oferind aprobarea pentru publicarea unui număr semnificativ de manuale care conțineau noțiuni de eugenie și pentru aplicarea unor reforme inspirate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
țării. Chiar dacă unii dintre colaboratorii lui Moldovan publicau articole În această revistă (e vorba În special despre Aurel Voinea), publicația editată de Banu menționa doar rareori rezultatele obținute de colegii lui Banu de la Cluj, la fel cum Buletinul Eugenic și Biopolitic publicat de Moldovan ignora aproape total mișcarea eugenistă din București 69. Motivele acestei aparente reticențe de a colabora, În ciuda interesului similar pentru eugenie, pot fi găsite În interesele regionale diferite, atât politice, cât și - mai ales - profesionale. Banu a publicat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
prioritate a fost Însă rezultatul eforturilor unor personalități care lucrau În respectivele instituții și care s-au dedicat acestui obiectiv. La fel de importante pentru popularizarea ideilor eugeniste au fost și publicațiile periodice. Câteva reviste specializate, cum ar fi Buletin Eugenic și Biopolitic și Revista de Igienă Socială, dar și unele publicații cu o arie tematică mai largă, precum Calendarul, Transilvania și Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, au jucat un rol esențial În familiarizarea publicului larg cu folosirea limbajului determinismului ereditar și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
către problematicile asistenței sociale, a oferit paradigma de urmat pentru eugeniștii din Transilvania 48. Mendelismul a fost o alegere conștientă pentru eugeniștii români, care au simțit adesea nevoia să Își apere această poziție În confruntarea cu neolamarckismul. Buletinul Eugenic și Biopolitic a publicat În paginile primelor sale ediții o serie de articole care Încercau să prezinte fundamentele științifice ale relației dintre teoriile determinismului ereditar - atât medeliene, cât și lamarckiene - și eugenie. Autorul, Val Pușcariu, a Început prin a prezenta tensiunea dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
altor măsuri practice, grupul de la Cluj era de departe cel mai activ În această direcție și avea un impact mai mare În Transilvania decât oriunde altundeva. Articole scrise de astfel de medici erau publicate În revistele Transilvania, Buletin Eugenic și Biopolitic, Revista Institutului Social Banat-Crișana și Ardealul medical, reafirmând astfel importanța rolului autorilor În serviciul sănătății națiunii 122. Societatea românească a fost mult mai adânc secularizată, dar În mod forțat, după preluarea puterii de către regimul comunist. Criticii acestui proces au supraestimat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
populația rurală a problemelor de sănătate, În timp ce acționau subtil În sensul dislocării autorității de la figurile și valorile religioase către cele seculare. În acest sens, eugeniștii au avut un rol modernizator În România interbelică. CAPITOLUL 3TC " CAPITOLUL 3" Statul biopolitictc "Statul biopolitic" Sănătatea publică nu mai poate fi considerată suma condiției fizice a tuturor cetățenilor. În același timp, ș...ț statul nu mai poate fi definit ca o asociere de indivizi și un simplu apărător al intereselor individuale, ci trebuie Înțeles ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
gândirii eugeniste pentru modul În care a fost conceptualizat discursul politic și social de tip normativ. Capitolul de față se referă mai ales la limbajul și argumentele folosite de Moldovan și susținătorii săi pentru a descrie o viziune a statului biopolitic. Realmente interesant este modul În care acești autori au imaginat soluții pentru problemele cu care societatea se confrunta și comparația care se poate realiza Între astfel de soluții și ideologiile totalitare mai cunoscute care au marcat acei ani2. Eugeniștii români
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
un tratat adresat comunității științifice. O serie de reviste au publicat recenzii ale cărții, după apariția sa În 1926. Majoritatea recenzorilor erau colaboratori apropiați ai lui Moldovan, precum Aurel Voinea, și elogiau calitățile lucrării. Pe parcursul următorului deceniu și jumătate, ideile biopolitice ale lui Moldovan au pătruns În textele altor autori, printre care Dimitrie Gusti, cel mai important sociolog al României interbelice, Emil Racoviță, Simion Mehedinți și Alexandru Vaida-Voevod. Faptul că ideile lui Moldovan au avut un ecou larg În activitatea unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
referința de gen este intenționată) de a folosi selecția artificială În scopul construirii progresului se apropia de argumentele liberalilor, care susțineau că factorul esențial al dezvoltării este competiția, umanitatea având capacități nelimitate de a progresa. Pe de altă parte, principiul biopolitic al lui Moldovan, conform căruia statul era obligat să asigure respectarea măcar la un nivel de bază a standardelor de sănătate și bunăstare, avea similitudini importante cu argumentul socialist În favoarea creșterii responsabilităților statului asistențial. În sfârșit, eugenia se apropia și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și oferă argumente pentru crearea unor noi forme de birocrație, considerate absolut necesare. De asemenea, el descrie felul În care aceste instituții Însărcinate atât cu puteri legislative, cât și executive urmau să devină organe vitale ale unui organismului statal: Programul biopolitic va fixa În mod specific alcătuirea Statului În general și deci conținutul esențial al constituției, vizînd exclusiv evoluția biologică. El va indica precis activitatea departementelor centrale, a serviciilor exterioare și a societății 36. Sarcinile alocate Ministerului de Justiție de fapt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
superficiale. Moldovan pare să fi acceptat, vădit fără entuziasm, că era impractic să formuleze argumente Împotriva industrializării, dar nu a reușit să propună o perspectivă foarte clară asupra măsurilor care trebuiau avute În vedere pentru a facilita industrializarea În conformitate cu prerogativele biopolitice. Poziția critică a lui Moldovan față de deciziile guvernului liberal aflat la putere se relevă cu cea mai mare transparență În analiza pe care autorul o face În legătură cu necesitatea de a implementa unele schimbări În structura și funcționarea Ministerului Agriculturii. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
sale. În cadrul aceleiași tematici a finanțării statului, Moldovan și-a Îndreptat atenția și asupra problemei salariilor angajaților din aparatul de stat. Întregul său argument se baza pe premisa inițială a nevoii imperative de a angaja acești funcționari pe următoarele criterii biopolitice: 1) aptitudinile intelectuale și fizice Înnăscute ale indivizilor trebuiau să corespundă responsabilităților specifice ale poziției ocupate; 2) toți funcționarii de stat trebuiau să aibă un sentiment puternic de responsabilitate față de viitorul națiunii; și 3) În mod implicit, toți angajații trebuiau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]