7 matches
-
ce duce la stațiunea climaterica Stana de Vale, până la Consiliul local din comuna Bulz. Despre existența și interesul turistic al acestei peșteri se amintește încă în literatura de la sfârșitul secolului al XIX-lea. S. Nagy, V. Pușcariu fac unele prospecțiuni biospeologice sumare, iar în 1944 H. Kcssler o explorează pentru prima dată, furnizându-ne totodată și prima ei schița. Peșteră, emergentă a unui curs subteran cu debit apreciabil, constituie un coridor unic, ascendent, cu numeroase obstacole pe parcurs. Peșteră este dezvoltată
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
Peșteră Mare" sau "Peșteră Bădichii", este semnalată în documente cu multe secole în urmă, primele săpături arheologice datând din anii 1957-1958. Grota este populată de colonii de lilieci, care au fost de-a lungul timpului cercetate din punct de vedere biospeologic de către cercetătorii Institului de Speologie București. Peșteră Liliecilor cu o suprafață de 4,80 ha, are statut de monument natural național și se înscrie în zonă specială de protecție a Parcului "Piatră Craiului". În galerii există specii rare de lilieci
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
se recomandă echipelor cu multă experiență. Sunt necesare costume impermeabile, cizme, cască, mai multe surse de lumină, corzi, coborâtoare, blocatoare, pitoane. Nu uitați trusa de cartare. Avenul este parțial explorat și poate oferi surprize celor curajoși. Din punct de vedere biospeologic această peșteră este încă puțin cunoscută; s-a descris de aici doar diplopodul troglobiont Typhloiulus serbani. Ea a furnizat și câteva resturi scheletice de Rupicapra rupicapra, element complet dispărut astăzi din fauna Munților Apuseni, precum și un craniu de Bison priscus
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
a ajuns sus numai pălăria curajosului aventurier. Explicația la amândouă variante e aceeași: în aven își au sălaș solomonarii cu balaurii lor călători prin nori și aducători de ploi. În Avenul din Piatră Ceții nu au fost făcute încă cercetări biospeologice dar au fost identificate exemplare de Myotis myotis, Triphosa dubitată și Limonia nubeculoasa. Avenul Piatră Ceții este greu de parcurs. O pot face echipe bine antrenate, echipate cu tehnică de escalada și surse multiple de iluminat.
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
dar el există cu siguranță la un nivel inferior. În concluzie, este opera apelor de precipitație care au acționat asupra diaclazelor pe două cursuri principale: Galeria Scărilor și Galeria Lacului cu joncțiune La Răscruce. Nu au fost făcute încă cercetări biospeologice dar am identificat exemplare de Myotis myotis, Triphosa dubitata și Limonia nubeculoasa. Valori termice înregistrate în 04.03.1980: la intare - 6 ° C, Sala Mare 7 ° C, Sala Nicovală 9 ° C și în fundul Galeriei Lacului 2 ° C. Peștera este vizitată
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
a constatat dispariția tuturor craniilor și oaselor din Sală Ursșilor. În peștera au fost făcute săpături arheologice sistematice. Au fost descoperite urme ale omului din neolitic, dar nu suntem în posesia tuturor datelor obținute. Nu au fost făcute încă cercetări biospeologice dar am identificat exemplare de Myotis myotis, Triphosa dubitată și Limonia nubeculoasa. Peșteră este ușor de parcurs, necesită surse de iluminat și o coardă de asigurare.
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
dedica ecosistemelor subterane. La intrarea în oraș există o statuie a lui Emil Racoviță. În 1907, va publica "„Essai sur les problemes biospeologiques”", prima lucrare importantă dedicată biospeologiei din lume. După aceea, va iniția un program internațional de cercetare numit „Biospeologica” care să studieze fauna peșterilor, la început ca o activitate privată, dar în 1920, înființează la Cluj primul Institut Speologic din lume. Pe lângă numeroși cercetători români, Racoviță aduce la Cluj și o echipă de prieteni biologi de renume, doi francezi
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]