49 matches
-
patenteze invențiile și din acest motiv, câțiva ani mai tarziu altcineva și-a însușit laurii. Este minunat că Nicolae Teclu a inventat becul; Henri Coandă motorul cu reacție, Nicolae Păulescu a inventat insulină, Petrache Poenaru stiloul, Emil Racoviță este fondatorul biospeologiei și testul Babeș-Papanicolau a fost inventat în România. Întrebarea este ce a câștigat România din toate acestea? Lazăr Edeleanu și Ion Basgan au fost pionierii mondiali ai petrochimiei. Datorită procedeelor de extracție sonice, rotative și de mare adâncime inventate de
DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_la_cine_au_furat_ideile_marii_inventatori_ai_lumii_.html [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]
-
toate meridianele lumii. Avându-și începuturile încă din Evul Mediu, a cunoscut o dezvoltare de amploare la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Victor Babeș, renumit specialist în domeniul microbiologiei, Emil Racoviță, explorator polar și fondator al biospeologiei, Iuliu Moldovan, pionier al politicilor de sănătate publică, Iuliu Hațieganu, clinicianul strălucit al Transilvaniei, Octavian Fodor, întemeietorul gastroenterologiei în România, Valeriu Bologa, unul dintre cei mai importanți istorici ai medicinei din Europa și alți iluștri profesori și cercetători s-au
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
Alexandru Ciurcu - construiește prima ambarcațiune cu reacție. 1887 C. I. Istrate - Friedelina și franceinele. 1895 D. Hurmuzescu - descoperă electroscopul. 1899 C.I. Istrate - o nouă clasă de coloranți. 1900 Nicolae Teclu - becul cu reglarea curentului electric și gaz. 1904 Emil Racoviță - biospeologia 1905 Augustin Maior - telefonia multiplă 1906, 18.03 - Traian Vuia - avionul cu tren de aterizare pe roți cu pneuri; cu "Vuia I" acesta reușește prima decolare fără să folosească nici un mijloc ajutător, numai cu aparate aflate la bord (în fapt
ROMÂNI GENIALI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Romani_geniali.html [Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327]
-
ei încercare de a-și pune viața în ordine pe parcursul acestei călătorii. România va fi reprezentată de documentarul “Exploratorul”, ce urmărește firul vieții lui Emil Racoviță, pionier al cercetării vieții din Antarctica, din adâncurile Mediteranei și din peșteri, întemeietor al biospeologiei și al primului Institut de speologie din lume, de la Cluj. Proiecția va fi urmată de sesiune Q&A cu realizatorii documentarului. Invitați străini la București La finalul proiecțiilor „Karun” și „Between Snow and Stars” publicul spectator va putea interacționa cu
Cinci filme provocatoare în secțiunea „Exploratorii” la HipTrip Travel Film Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/10230/cinci-filme-provocatoare-in-sectiunea-exploratorii-la-hiptrip-travel-film-festival [Corola-blog/BlogPost/99249_a_100541]
-
toate meridianele lumii. Avându-și începuturile încă din Evul Mediu, a cunoscut o dezvoltare de amploare la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Victor Babeș, renumit specialist în domeniul microbiologiei, Emil Racoviță, explorator polar și fondator al biospeologiei, Iuliu Moldovan, pionier al politicilor de sănătate publică, Iuliu Hațieganu, clinicianul strălucit al Transilvaniei, Octavian Fodor, întemeietorul gastroenterologiei în România, Valeriu Bologa, unul dintre cei mai importanți istorici ai medicinei din Europa și alți iluștri profesori și cercetători s-au
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila_capitolul_xxviii_.html [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
nord de Dunăre. Dacă unii își mai aduc vag aminte de personalități marcante născute pe plaiurile mioritice, recunoscute pe plan mondial, de altele nici măcar n-au auzit. Astfel sunt cunoscute nume devenite celebre ca: Emil Racoviță - savant și explorator, fondatorul biospeologiei dar și primul român care a ajuns la Polul Sud; Traian Vuia - inventator și pionier al aviației mondiale, care reușește primul zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul; Victor Babeș - care în colaborare cu Victor Andre Cornil, întocmește
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417353582.html [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
Piua și pentru Cireșarii și Toate pânzele sus, Pentru Cheile Bicazului și Porțile de Fier, Poarta Sărutului și Poarta lui Duckadam, pentru propovăduirea Sfântului Apostol Andrei, pentru umblatul cu Steaua, Plugușorul și Sorcova, pentru insulina lui Paulescu și expedițiile și biospeologia lui Racoviță și pentru plăcintele vecinelor, glumele prietenilor și șicanările dușmanilor, pentru Doina Cornea, Doina Badea, Doina Levintza și Doina de jale, pentru Visul unei nopți de iarnă, pentru Ultima noapte de dragoste și pentru frumusețea proverbială a româncelor, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
sale și încă multă vreme după aceea. Un mandat de trei ani în fruntea Academiei Române (1926-1929) l-a avut un alt nume de referință al cercetării românești, Emil Racoviță, numit în fruntea instituției grație importanței muncii sale de fondator al biospeologiei. Un reprezentant de frunte al culturii naționale, filosoful, psihologul și dramaturgul Constantin Rădulescu-Motru, a condus Academia Română între 1938-1941, aducându-și o prețioasă contribuție la evoluția artei românești în țară și peste hotare. Din același areal al culturii a fost ales
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
belgieni, 6 norvegieni, 2 polonezi, 1 american și 1 român (printre care celebrii Roald Amundsen, care a ajuns la Polul Sud în 1911, și doctorul Cook, care a ajuns la Polul Nord în 1908). Emil Racoviță (1868 - 1947) este considerat fondatorul biospeologiei (studiul habitatului peșterilor, a faunei din subteran și pânze freatice de apă). Președinte al Academiei Române între 1926 - 1929. Lt. Adrien de Gerlache, din Marina Belgiană, a organizat și dirijat expediția “Belgica” din Antarctica, între 1897-1899, studiind hidrografia, meteorologia, glaciologia, fauna
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (3) – USHUAIA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1457355927.html [Corola-blog/BlogPost/369313_a_370642]
-
românească”. Și am găsit-o peste tot. De exemplu, ca să menționez doar câteva situații, la Palma de Mallorca, Spania pe un bulevard mare paralel cu portul am dat de un bust al lui Emil Racoviță, omul nostru de știință, creatorul biospeologiei; la Hammamet în Tunisia vila extraordinară ca arhitectură (lăudată chiar de cunoscutul arhitect american Frank Lloyd Wright și despre care se spune că a fost determinantă in devenirea Hammamet-ul stațiunea balneară care este astăzi), acum important centru de cultură, a
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496491995.html [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
dimensiuni, fiind dezvoltate în clopot sau pe fracturi. Urmează o galerie foarte strâmta, aproximativ orizontală, lungă de , unde apare un râu, care după ce parcurge galeria, se varsă într-un afluent al activului principal al sistemului. Peșteră este intens cercetată de biospeologii ISER Cluj Napoca. Peșteră este închisă și poate fi vizitată numai cu aprobarea ISER Cluj Napoca în echipe bine antrenate și echipate.
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
științe străine. [[Matematică]]: [[Astronomie]]: În [[1890]], din inițiativa chimistului [[Constantin Istrati]], se creează la [[București]] "Societatea Română pentru Științe" [[Matematică]]: În [[1902]], "Societatea Română pentru Științe" devine "Asociația română pentru înaintarea și răspândirea științelor". În [[1904]] [[Emil Racoviță]] pune bazele [[biospeologie]]i. În [[1918]] [[Gogu Constantinescu]] pune bazele unei noi științe: [[sonicitate]]a. [[Categorie:Istoria României]] [[Categorie:Istoria științei]] [[Categorie:Știința și tehnologia în România|SȘtiintța]]
Istoria științei în România () [Corola-website/Science/318709_a_320038]
-
Borcea și Grigore Antipa. Profesorul Ioan Borcea efectuează primele cercetări metodice la Marea Neagră și în lagunele litorale din Dobrogea. Prima expediție românească de cercetări în Marea Neagră a fost făcută de Grigore Antipa cu crucișătorul Elisabeta, în 1893. Emil Racoviță fondatorul biospeologiei, în anul 1891 lucrează la laboratoarele Arago în cadrul stațiunii de biologie marină de la Banyuls-sur-Mer, unde efectuează o serie de scufundări la adâncimea de 10 m cu echipament de scufundare din acea vreme, pentru a studia viața subacvatică. În 1896 prezintă
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
galerii. Peștera Izverna a fost explorată pentru prima oară de biospeologul C. N. Ionescu pe o lungime de 200 metri și care în anul 1914 a publicat o descriere a acestei porțiuni. În perioada 1964-1967 s-au făcut cercetări de biospeologie, iar în 1973 s-a realizat un plan al peșterii apărut în 1976. În anul 1979, o echipă de speologi a recartat peștera, descoperind galerii noi, ajungându-se la lungimea actuală de 1500 m. În același an și anul următor
Peștera Izverna () [Corola-website/Science/330152_a_331481]
-
explorări fiind făcute de L. Botoșeneanu, A.Negrea, St. Negrea și V.Sencu în perioada anilor 1963 - 1966. Ultimele cercetări au fost făcute de clubul Exploratorii Reșița, fără a se fi făcut, însă, descoperiri importante. Peștera a primit numele fondatorului biospeologiei, Emil Racoviță, nume dat de către V. Sencu si St. Negrea în anul 1970. Părerile speologilor privind modul de formare a peșterii diferă. Unii sunt de părere că a fost formată de către râul Caraș iar alții de către pârâul Comarnic prin străpungerea
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
care nu va reuși să o termine niciodată. Se va ocupa în continuare de studiul faunei din Carpați, cu accent pe insecte. Va ajunge în Făgăraș, Retezat, zona Munților Karst din Croația, peșterile din zona Crișului Repede, începe să studieze biospeologia fiind un pionier în acest domeniu. Își adună o bogată colecție de insecte (peste 20000). Reîntors la Pesta pentru a-și termina studiile este foarte afectat de moartea tânărului biolog Fenichel Samuel, originar din Aiud și hotărăște să ducă mai
Lajos Bíró (zoolog) () [Corola-website/Science/333596_a_334925]
-
sub conducerea muzeografului principal, Viorica Zgutta-Cristea, a reorganizat expoziția de bază a Casei memoriale abordând o tematică structurată pe trei mari secțiuni: viața și activitatea lui Emil Racoviță (familia, copilăria, tinerețea) (1868-1947); participarea la expeditia antarctică (1897-1899); Emil Racoviță - fondatorul biospeologiei (1900-1947). Expoziția conține fotografii și documente care ilustrează vechimea familiei boierilor Racoviță (descendenți ai domnitorului Mihai Racoviță), arborele genealogic întocmit de Gheorghe Ghibănescu, blazonul familiei și date referitoare la părinții savantului: Gheorghe și Eufrosina. Primul tronson expozițional este organizat în
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
conferințe susținute de Emil Racoviță, la care se adaugă obiectele personale pe care le-a avut cu el în expediție: trusa sa de călătorie, aparatul de fotografiat. Al treilea tronson expozițional ilustrează activitatea sa de speolog și de fondator al biospeologiei. Aici sunt expuse sabia și bicornul de academician, fotografii și obiecte specifice cercetării peșterilor, scrisori și publicații, ca și o bogată corespondență.
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
de chinezi locuiesc în peșteri, mai mult decât întreaga populație a Arabiei Saudite. Cu toate condițiile aspre din peșteră, întuneric, frig, umezeală, unele plante și animale s-au adaptat mediului de viață subteran. Cu studiul vieții în peșteri se ocupă biospeologia fondată în 1920 de savantul român Emil Racoviță care înființează la Cluj primul institut de biospeologie din lume. Viețuitoarele care trăiesc în peșteri sunt împărțite în trei categorii: Trogloxene sunt plante și animale ajunse accidental în peșteri; de obicei sunt
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
aspre din peșteră, întuneric, frig, umezeală, unele plante și animale s-au adaptat mediului de viață subteran. Cu studiul vieții în peșteri se ocupă biospeologia fondată în 1920 de savantul român Emil Racoviță care înființează la Cluj primul institut de biospeologie din lume. Viețuitoarele care trăiesc în peșteri sunt împărțite în trei categorii: Trogloxene sunt plante și animale ajunse accidental în peșteri; de obicei sunt găsite în zona vestibulară: insecte, scorpioni, mici rozătoare, broaște, șerpi, șopârle, melci... Troglofile sunt plante și
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
doilea profesionist. De la ei, și bineînțeles mulți alții, a preluat ștafeta mișcarea speologică, care după a doua jumătate a secolului al XX-lea a cunoscut o creștere vertiginoasă. Emil Racoviță face cercetări tot mai specializate astfel în 1907 pune bazele biospeologiei. Instituționalizarea speologiei se face pentru prima oară, tot de către Racoviță, la Cluj în 1920 prin înființarea Institutului de . Fiind o disciplină de sinteză ea implică mai multe științe, unele mai generale altele mai specializate. Spe exemplu arheologia și antropologia găsesc
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
pot petrece în totalitate atît la suprafață cît și în subteran se numesc troglofile. Aici intră liliecii care se adăpostesc pe timpul zilei de prădători, animalele care hibernează în peșteri, salamandre și altele. A treia categorie, cea care a determinat apariția biospeologiei, este cea a viețuitoarelor specifice peșterilor. Ele se numesc troglobionte. Comparația cu rudele de la suprafață ne arată că ele s-au acomodat în acestă nișă de mediu subteran și cu timpul s-au adaptat (speciat). Lanțul trofic poate fi susținut
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
() a fost un savant, explorator, speolog și biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran - peșteri și pânze freatice de apă). A fost ales academician în 1920 și a fost președinte al Academiei Române în perioada 1926 - 1929. s-a născut la Iași în 1868. Tatăl lui, Gheorghe Racoviță, era magistrat și
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
studiu aprofundat asupra vieții balenelor, pinguinilor și a unor păsări antarctice, care i-a adus o reputație bine meritată. În 1920 a fost invitat ca profesor la Facultatea de Științe a Universității din Cluj, unde a înființat primul institut de biospeologie din lume. Cele 1.300 de exemplare din flora și fauna regiunilor cercetate adunate de Racoviță au fost studiate de numeroși cercetători, care au descris sute de forme necunoscute până atunci în lumea vegetală și animală. La întoarcere a publicat
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
1904, domeniul îl fascinează și renunță la cercetarea în oceanologie pentru a se dedica ecosistemelor subterane. La intrarea în oraș există o statuie a lui Emil Racoviță. În 1907, va publica "„Essai sur les problemes biospeologiques”", prima lucrare importantă dedicată biospeologiei din lume. După aceea, va iniția un program internațional de cercetare numit „Biospeologica” care să studieze fauna peșterilor, la început ca o activitate privată, dar în 1920, înființează la Cluj primul Institut Speologic din lume. Pe lângă numeroși cercetători români, Racoviță
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]